13,334 matches
-
absolută, libertatea, principiile primordiale, Dumnezeu, sensul infinit al creației: toate acestea au devenit adevăratele forțe generatoare ale căutării romantice infinite. Din această căutare romantică s-a nascut ceea ce putem numi hiperperspectivismul lui Blake 159, definit prin acțiunea permanentă în spațiile cognitive a schemei jungiene octaedrice. Crucea fundamentală a celor patru Zoa este astfel doar aparent bidimensionala (axele carteziene x și y): cele două axe intersectate, Nord-Sud (Urthona-Urizen) și Est-Vest (Tharmas-Luvah), în realitate sînt transdimensionale sau hiperdimensionale, pentru că ele sînt "unitatea spațială
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
unei conștiințe în sine ("generice"), desprinsă de raporturile sale cu mediul natural și social, în vreme ce autorul personalismului energetic, deși nu socotește conștiința în sens strict individual, pentru a o confunda cu o conștiință psihologică individuală, o consideră după funcția sa cognitivă (oarecum, universală) și după contextul genezei facultăților sale, adică în raporturile ei genetice cu mediul cosmic și cu cel cultural. Legitimitatea filosofică a problemei identității structurale dintre macrocosmos și microcosmosul uman este argumentată pornind de la intenționalitatea cunoașterii. Pe de o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rezultatelor cunoașterii științifice) le conduce în același loc de conluență cu știința; o întâlnire distrugătoare de sine pentru orice naturalism, deoarece știința își încorporează tot mai mult și mijloacele pentru justificarea propriilor rezultate. Filosofiile absolutiste au, de asemenea, o semnificație "cognitivă" nedisimulată în spațiul reconstrucțiilor lumii și omului, propunând modele de umanitate, teorii asupra unor elemente de viață omenească integrate într-o viziune generală etc. Ele mențin în orizontul reflecției problematica transcendenței, dar acordă o valoare peste măsură părții (condiției) "ideale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
M. Heidegger, H. G. Gadamer, P. Ricoeur, chiar P. Sloterdijk (mai aproape de noi). Dincolo de proiectul metafizicii, dar ca unul dintre temeiurile acestuia, Kant propune o imagine a omului îndreptat spre regăsirea de sine. Nu este vorba despre o cunoaștere (poziționarea intențional-"cognitivă" a omului în existență, raportarea sa la universalul uman aflat în afara omului însuși), ci de o recunoaștere de sine (adică o cunoaștere ce presupune întemeierea "poziției" omului în existență prin raportare la universalul uman identificat cu "umanitatea oamenilor", despre care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C., M. Cândea M., (2003), educația ecologică cuprinde trei abordări principale: Educația despre mediu - asigură înțelegerea modului de funcționare a ecosistemelor, a impactului activităților umane asupra acestora; dezvoltă capacitățile de investigație și gândirea critică. Stă la baza formării unui suport cognitiv care să permită participarea la luarea deciziilor legate de mediu. Educația în mediu - asigură experiența practică a învățării, prin contactul direct cu componentele mediului; dezvoltă abilități de culegere a datelor și de investigație pe teren; dezvoltă capacitatea de apreciere estetică
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
pentru un anumit număr de discipline sau pentru un anumit modul; Bontaș I., (1994), arăta faptul că, educația permanentă este un sistem educațional deschis, compus din obiective, conținuturi, forme, și tehnici educaționale, care asigură: întreținerea și dezvoltarea continuă a potențialului cognitiv, afectiv și acțional al personalității, al capacitaților și deprinderilor de autoeducație; formarea de personalități independente și creative. Educația permanentă este nemijlocit legată de diagnoza și prognoza educației (învățământului), de programare și inovare pe termen lung a educației. Având în vedere
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
deosebită trebuie acordată motivațiilor folosite de manageri în raporturile cu salariații lor, pentru a le satisface anumite necesități individuale și de grup, pentru ai determina ca, prin atitudinile, eforturile, deciziile, acțiunile și comportamentele lor să asigure realizarea obiectivelor unității economice. Cognitivă satisfacțiile angajaților; localizarea stimulentelor în raport cu personalul; natura stimulentelor; personalitatea personalului. Folosind aceste criterii s-a obținut tipologia motivației. În mod obișnuit, tipurile de motivație sunt grupate în perechi, constituite pe principiul contrastului. Acest mod de abordare pune în evidență, pregnant
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
la scăderea moralului salariaților, la inhibarea acestora și la instaurarea unui climat de muncă tensionat, defavorizant obținerii de rezultate performante în firmă. Demotivația reprezintă un tip primitiv de motivație, însă, cu anumite precauții, poate face parte din instrumentarul motivațional. ● Motivația cognitivă și afectivă are la bază satisfacerea nevoilor și așteptărilor secundare sau sociale prin stimulente care au în vedere criteriile legate de personalitate. Motivația cognitivă are în vedere dimensiunea intelectuală a salariatului, fiind legată de nevoia de a ști, de a
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
un tip primitiv de motivație, însă, cu anumite precauții, poate face parte din instrumentarul motivațional. ● Motivația cognitivă și afectivă are la bază satisfacerea nevoilor și așteptărilor secundare sau sociale prin stimulente care au în vedere criteriile legate de personalitate. Motivația cognitivă are în vedere dimensiunea intelectuală a salariatului, fiind legată de nevoia de a ști, de a cunoaște, de a fi stimulat senzorial. Se manifestă sub forma curiozității față de nou, de inedit, de complexitate, ca și prin acceptarea riscului. Denumirea de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
are în vedere dimensiunea intelectuală a salariatului, fiind legată de nevoia de a ști, de a cunoaște, de a fi stimulat senzorial. Se manifestă sub forma curiozității față de nou, de inedit, de complexitate, ca și prin acceptarea riscului. Denumirea de cognitivă provine de la faptul că au preponderență procesele de cunoaștere și înțelegere. Prin mecanismele percepției, gândirii, memoriei și imaginației au loc progresiv: exploatarea, reproducerea, înțelegerea anumitor fenomene și dorința de a crea ceva nou, față de ceea ce se cunoaște. Motivația cognitivă își
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de cognitivă provine de la faptul că au preponderență procesele de cunoaștere și înțelegere. Prin mecanismele percepției, gândirii, memoriei și imaginației au loc progresiv: exploatarea, reproducerea, înțelegerea anumitor fenomene și dorința de a crea ceva nou, față de ceea ce se cunoaște. Motivația cognitivă își găsește satisfacția în a explica și a rezolva, ca scopuri în sine. Motivația afectivă este determinată de nevoia omului de a obține recunoașterea celorlalți și de a se simți bine în compania lor. În organizație, motivația afectivă poate apărea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
lor. În organizație, motivația afectivă poate apărea sub forma acceptării unor sarcini și posturi din dorința de a nu fi considerat incapabil sau rău intenționat. În organizațiile moderne se înregistrează tendința de intensificare a utilizării ambelor categorii de motivații. Motivația cognitivă își are suportul în nevoia de mobilitate și cunoaștere a oamenilor în spații largi, iar motivația afectivă are la bază reconsiderarea omului în întreaga sa complexitate. (Bontaș, D., 2007) Motivația intrinsecă și extrinsecă reprezintă forme ale motivației care au fost
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de „culisele” cunoașterii și nu „se cade” să le deconspirăm! Învățarea prin comuniune constituie, după opinia noastră, forma cea mai autentică și mai elevată de educație. Aici nu ajung decât spiritele Înalte. Acest fapt presupune instituirea unor filiații de ordin cognitiv, volitiv, psihomoral, afectiv și obligă la crearea unor situații de Învățare cât mai naturale, mai apropiate de ordinea lucrurilor reale și nu a celor „ideale”, prezente atât de masiv În manuale și În școală. Întâlnirea cu cultura se face prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se „strivesc” reciproc, iar, atunci când se caută adevărul, Întâlnirea lor trebuie evitată. Mai mult decât atât, și psihologia, și epistemologia contemporană consideră că amestecul dintre sentimente și gândire nu face decât să „tulbure” actul rațional, iar iubirea deturnează orice act cognitiv (această sentință pare să fie definitivă!). Așadar cum am putea cunoaște ceva iubind? Care ar fi aportul iubirii În cunoașterea oamenilor și a lumii? Pentru a aborda o astfel de chestiune, plecăm de la un gând rostit de Sf. Maxim Mărturisitorul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
referire la uitare, mai mult În calitate de stare de neutralitate, naturală, nu ca o pornire intențională, stabilă a ființei umane. Dacă ar fi s-o „definim” prin intermediul conceptelor acestor discipline, am putea spune că iertarea este o conduită complexă, de ordin cognitiv, volițional și emoțional, cu caracter adaptativ, de „anihilare” a unor porniri distructive la adresa altei persoane, de sublimare a „răului” interior În ceva inofensiv și stabilizator, pentru ca un subiect să intre Într-un raport normal cu altcineva. Suntem foarte mirați de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu numai cu cunoștințe, ci și de formare a unor atitudini și credințe. Cunoașterea transmisă nu are nici o valoare, dacă nu este aureolată de conștiința Întrebuințării sale. Or, asta presupune poziționare, transcendere, deschiderea unor perspective mai Înalte. Rămânând În limitele cognitivului, nu facem nimic (sau chiar facem rău). Perspectiva religioasă propune o altfel de „uzanță” a cunoașterii, una care să facă bine și omului, și conștiinței sale. Crezând În bine, În adevăr și În frumos, aceste valori au șansa să se
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și adulții (peste 50 dintre elevi vizionează emisiunile TV seara, intrând împreună cu adulții în aceeași categorie a marelui public), deoarece: - contextele de vizionare sunt diferite; - modul de a accepta programele și sensul atribuit conținutului acestora diferă față de adulți, întrucât capacitățile cognitive, empatice diferă de cele ale adulților, ca și imaturitatea caracterologică și a experienței de viață (toleranță redusă la frustrare, egocentrism, impulsivitate, capacitate redusă la autocontrol, subestimarea greșelilor personale, imaturitatea conștiinței morale ca factor reglator de evaluare a situațiilor și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
precum și comportamentele copiilor și adolescenților în funcție de variabila vârstă. În raport cu această variabilă, copiii sunt doar aparent expuși la aceleași conținuturi, contextele de vizionare sunt diferite, precum și modul de a recepta programele și sensul atribuit conținutului acestora. În funcție de vârstă, ei au capacități cognitive și empatice diferite, o imatură experiență a lumii însăși, precum și a mediului televiziune. Distincția dintre real și imaginar este esențială pentru producerea, de pildă, a efectelor violenței televizuale asupra copiilor: la vârsta preșcolară este dificil pentru copii să vadă în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
suplimentare au o variație pozitivă relativ la variabila explicată (influența scenelor de violență TV). Adolescenții 15-18 ani La această grupă de vârstă obiceiurile legate de consumul TV s-au modificat față de cele două grupe anterioare, și aceasta reflectă perioada de dezvoltare cognitivă și emoțională la care s-a ajuns. Preferințele adolescenților sunt filmele (81%), vizionarea știrilor (54,2%) și chiar a desenelor animate, în proporție de 28,6%. Peste o treime dintre adolescenți vizionează în prezența familiei (39,6%), dar numai 11
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
acest lucru fiind de înțeles în măsura în care desenul animat este o parte a ficționalului), dar și în context ludic. Această din urmă contextualizare este problematică, deoarece, pusă în context ludic, un context foarte familiar copiilor, ea poate fi asimilată la nivel cognitiv, sau, mai grav, chiar copiată, la nivel comportamental. Contextul ludic este chiar cel în care publicul țintă al desenului animat trăiește; de aceea o prezentare în acest registru are un potențial nociv ridicat. Următoarele trei contexte de semnificare a violenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
organizează într-o manieră optimă influențele factorilor de mediu și, în același timp, depistează predispozițiile ereditare, le diferențiază și le grăbește intrarea în funcțiune, suplimentându-le forța. Comportamentul, în concepția lui Albert Bandura, este controlat atât de persoană, prin intermediul proceselor cognitive, cât și de mediu, prin stimulii sociali. Omul nu este nici obiect pasiv al influențelor externe, nici subiect liber de orice determinare. Omul și mediul său se determină reciproc. Răspunsul la stimulii exteriori depinde atât de stimuli, cât și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este un proces activ, deoarece expunerea la astfel de mesaje este o activitate complexă, ce presupune o serie de operații. Sporirea cunoașterii și dezvoltarea intelectuală sunt consecințele implicării active. Oamenii selectează informațiile, le prelucrează și le integrează în propria structură cognitivă, folosindu-le mai apoi pentru a da sens lumii înconjurătoare. În procesul de receptare, sensul se produce în întregime la receptor. Receptarea mesajelor mediatice nu înseamnă asimilarea pasivă a unor semnificații preconstituite și impuse, dimpotrivă, presupune operații de selectare și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
impuse, dimpotrivă, presupune operații de selectare și descifrare, de interpretare și integrare a informațiilor astfel obținute. Procesul receptării mesajelor comunicării de masă, arată Gina Stoiciu (1981), presupune următoarele etape: selecția, expunerea, perceperea (înțeleasă ca înregistrare conștientă), retenția, raportarea noilor elemente cognitive la cele dobândite anterior și integrarea lor în structurile cognitive proprii subiectului. Receptorul se manifestă activ în primul rând prin expunerea selectivă la media (emițător) și prin pecepția selectivă a mesajelor (atunci când decide din ce sursă dorește să obțină informații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și integrare a informațiilor astfel obținute. Procesul receptării mesajelor comunicării de masă, arată Gina Stoiciu (1981), presupune următoarele etape: selecția, expunerea, perceperea (înțeleasă ca înregistrare conștientă), retenția, raportarea noilor elemente cognitive la cele dobândite anterior și integrarea lor în structurile cognitive proprii subiectului. Receptorul se manifestă activ în primul rând prin expunerea selectivă la media (emițător) și prin pecepția selectivă a mesajelor (atunci când decide din ce sursă dorește să obțină informații și ce fel de informații dorește să obțină). Unele informații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
receptorii operează tot timpul selecții, înaintea, în timpul și după expunerea la mesajele transmise de mass-media. Înaintea expunerii, ei selectează ceea ce doresc să consume. Tot selectiv procedează membrii audienței și în timpul expunerii, atunci când percep și interpretează mesajele, în funcție de stările și interesele cognitive. Asimilarea informațiilor dobândite presupune o decodificare a mesajelor, o interpretare și o acordare de sens, prin raportare la ceea ce este deja cunoscut, la cultura personală și la structurile comportamentului individului (cognitive, afective, motivaționale). În funcție de acești determinați este procesat conținutului informațional
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]