9,942 matches
-
în 1911), care observă că orice lider are tendința de a se îndepărta de preocupările și interesele celor pe care îi reprezintă, datorită specializării sale funcționale ca om politic (Vlăsceanu, 1993a). Competența sa îl face indispensabil pentru organizarea eficientă a colectivității dar, în același timp, îi schimbă modul de gândire astfel încât devine tot mai diferit de cei care l-au ales. Acest proces inevitabil de distanțare și alienare a liderilor de electorat poate fi însă ținut sub control, observă Michels, prin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
date></pub-dates></dates><accession-num>ISI:000222359800001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000222359800001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Estes, 2004). Concluzie Recunoașterea faptului că PIB-ul este o măsură insuficientă a dezvoltării sociale, dar și nevoia colectivităților de a-și evalua progresul a condus la elaborarea de indici alternativi, păstrând totodată calitatea primului de a exprima dezvoltarea într-un singur număr. Începând cu anii ’60, un număr important de autorități și ONG-uri de la toate nivelele au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la o acțiune de care beneficiază oricum toți, chiar dacă nu au contribuit (vezi acțiune colectivă). O variantă devenită deja clasică a acestei abordări este „teoria mobilizării resurselor”. S-a remarcat (Oberschall, 1973) că mișcările de protest sunt mai probabile în colectivitățile care beneficiază de o oarecare structură organizațională preexistentă, separată de restul societății. Vasi (2004) a subliniat rolul important pe care Federația Sindicatelor Miniere din Valea Jiului l-a avut în mobilizarea „ortacilor” în mineriadele Românești. În același ton, McCarthy și Zald
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
multor dezechilibre ecologice, dar și sociale, bunăstarea trebuie asigurată prin adoptarea unor modalități de organizare economică și a unor tehnologii care: 1. sunt prietenoase cu mediul; 2. evită dislocări umane, excluziunea socială sau exploatarea. Al doilea imperativ aduce în atenție colectivitățile, instituțiile și tehnologiile tradiționale, premoderne, independente de presiunile comodificării, presupuse a fi rezultatul unei evoluții simbiotice cu contextul natural. Pe această linie de argumentație, mișcările ecologiste sunt aliate ale grupurilor care militează pentru acceptarea diversității culturale din regiunile în curs
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt aliate ale grupurilor care militează pentru acceptarea diversității culturale din regiunile în curs de dezvoltare și pentru dezvoltare - prin menținerea diversității socioculturale. Sunt numeroase cazurile în care acțiuni locale de protejare a intereselor - economice și/sau culturale - ale unor colectivități amenințate de programe de expansiune ale unor mari companii sau/și de state au beneficiat de aportul organizațiilor ecologiste locale, dar mai ales transnaționale. Un caz elocvent din România este cel al campaniei de blocare a intențiilor firmei Roșia Montană
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acestor m.s., în comparație cu cele tradiționale, este orientarea lor aparent „altruistă”: ele nu servesc interesele propriilor membri, ci pe cele ale unor grupuri cu resurse, un aspect politic, slabe. Impactul lor asupra dezvoltării este însă semnificativ. Cum contribuie m.s. la bunăstarea colectivităților pe care le reprezintă sau pe care le ajută, este o întrebare justificată, dat fiind faptul că schimbarea socială avută în vedere de m.s., potrivit definiției, reușește în puține cazuri (Gamson, 1990). Evaluarea succesului m.s. în funcție de reușita impunerii programului statutat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
urmând a crește ulterior de la fond la formă prin practicarea vieții instituționale. Modelul dezvoltării sociale ca suport al identității culturale. Evaluări ale unui fond fără forme Principalii teoreticieni ai modelului dezvoltării întemeiate pe solidarități proprii, specifice identității culturale, etnice a colectivității umane, aparțin romanticii germane, narodnicismului rusesc, poporanismului și țărănismului. Această reprezentare se caracterizează prin contestarea împrumutului extern; în același timp, adepții acestui model consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxia etc. Printre susținătorii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pentru responsabilizarea și mobilizarea actorilor relevați în vederea soluționării unor probleme (de exemplu, combaterea excluziunii sociale). Procesul de descentralizare (vezi descentralizare) a deschis mai multe oportunități de promovare a unui sistem complex de p. public - privat mai larg între administrația publică, colectivitățile locale și ONG-uri (JIM, 2005, p. 58). Promovarea unui p. multiplu atât la nivel național, cât și local reprezintă o direcție în care România s-a angajat cu fermitate, indiferent de orientarea guvernelor din perioada de tranziție, și reprezintă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezbaterii celorlalți, realizându-se astfel un veritabil exercițiu democratic. Grupurile și organizațiile reprezentative, comunitatea locală, ONG-urile și, nu în ultimul rând, beneficiarii trebuie implicați într-un larg proces participativ, într-un multiplu parteneriat, în care rolul central îl are colectivitatea însăși, reprezentată prin autoritatea publică, centrală și locală (PNAinc, 2002, p. 16). Etape în construirea unui parteneriat În general, într-o comunitate sau zonă care se confruntă cu probleme majore de excluziune socială, un p. nu se înființează în mod
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diferite culturi și implică investiții semnificative de timp și compromisuri. Însă nu trebuie neglijat faptul că beneficiile sunt semnificative pentru ambele părți. Participarea și dezvoltarea socială - Adrian Hatos Paradigma participării În sens general, participarea se referă la implicarea membrilor unei colectivități sau instituții în diversele sale activități, mai ales cele deliberative, și în procesele sale decizionale. Ponderea membrilor unui grup care participă în fazele de consultare și de decizie definesc măsura în care conducerea respectivului grup este democratică. Interesul din ultimele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
specifice democrației. În ce măsură este justificată participarea la conducere a unor membri ai comunității cu competență discutabilă? Este de așteptat ca democrația, prin accentul normativ pe egalitatea șanselor de participare la dezbatere și pe proceduri, să afecteze în mod negativ eficiența colectivităților? Care sunt șansele unei conduceri democratice de a evita destinul funest al birocratizării și al monopolului oligarhic prescris de Michels în „legea de fier a oligarhiei”? Acestea sunt chestiuni legate inextricabil de problema participării, pe care le semnalăm fără a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
scăzute ale celei specifice, participă puțin în rețele informale și acțiune colectivă, dar au o puternică implicare în organizații voluntare. O altă distincție importantă, necesară, este cea dintre lideri și participanți, cărora li se alătură, ca spectatori, membrii pasivi ai colectivităților. Distincția este susținută de câteva lucrări de referință în domeniu, precum cele ale lui Popkin (1977) sau Oliver, Marwell și Teixeira (1985). Cei care îndeplinesc roluri de lideri, denumiți de Frohlich, Oppenheimer și Young (1971) antreprenori politici, sunt capabili să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
alta prin anumite mecanisme de transfer (Jennings, 2000). Momentul din ciclul vieții poate determina, la rândul lui, participarea prin faptul că prioritățile și resursele pentru participare sunt diferite între tineri si vârstnici, între necăsătoriți și căsătoriți. Resursele materiale ale membrilor colectivității sunt, potrivit lui Wilson (1996), Massey și Denton (1993) corelate pozitiv cu capacitatea de implicare în acțiuni colective. Sărăcia produce dezorganizare socială, altfel spus, o degradare a capitalului social, ceea ce determină declinul șanselor de acțiune colectivă. Astfel de teorii susțin scepticismul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1993) corelate pozitiv cu capacitatea de implicare în acțiuni colective. Sărăcia produce dezorganizare socială, altfel spus, o degradare a capitalului social, ceea ce determină declinul șanselor de acțiune colectivă. Astfel de teorii susțin scepticismul unora privind capacitatea de autoorganizare a membrilor colectivităților deprivate. Referitor la impactul participării anterioare în organizații comuniste din Europa Centrală și de Est rezultatele converg în direcția unei relații pozitive. Referindu-se la membri partidelor comuniste din fostele republici socialiste de la Estul Cortinei de Fier, Bahry și Silver
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Aria de adresabilitate este un alt element definitoriu al planului strategic. Spre deosebire de proiecte sau programe care țintesc rezolvarea unui set de probleme clar definit (de cele mai multe ori punctuale), planurile strategice se referă doar la problemele fundamentale ale unei organizații sau colectivități. O altă caracteristică importantă a p.s. se referă la prognoza principalilor factori care pot influența implementarea planului și estimarea importanței acestora. Adesea, instituțiile publice stabilesc orizontul de timp al p.s. în funcție de resursele care pot fi alocate pentru atingerea obiectivelor. Însă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
imediate ale indivizilor. Aceasta, în funcție de expresia concretă pe care o dobândește, poate fi intrasau intergenerațională și s-a constituit, din punct de vedere istoric, ca reacție la riscurile și incertitudinile asociate economiilor moderne. Extinderea și generalizarea riscurilor la nivelul întregii colectivități a dus, progresiv, la apariția unor forme generalizate de asumare a acestor riscuri. Astfel, apar sistemele de asigurări sociale. Din perspectivă istorică, sistemele de tip asiguratoriu au fost introduse de către cancelarul celui de-al Doilea Reich, Otto von Bismarck. Deși
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezavantaje ale acestora se leagă de costurile relativ ridicate pe care le presupun, ducând adesea la creșterea excesivă a cheltuielilor sociale ale statului (vezi statul bunăstării). Totuși, principalele critici la adresa acestor politici sunt de natură morală. Ele tind să imprime colectivității modele de viață „dezirabile” și să ofere servicii standardizate, concomitent cu descurajarea sectorului privat în oferirea unor alternative de protecție socială. Universalismul este legat de ideologia colectivistă și presupune o implicare morală și valorică a statului, ca purtător al unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a face o listă completă a tipurilor p.s., le putem identifica pe cele mai frecvente: Comportamente individuale și colective care afectează advers celelalte persoane și funcționarea normală a societății: criminalitatea, violența, abandonul copiilor, discriminarea. Condiții naturale/sociale care afectează advers colectivitățile/condiția umană: catastrofele naturale, dar și riscul unor asemenea catastrofe (problema preîntâmpinării catastrofelor posibile); războaie, conflicte sociale majore (între grupuri etnice, de exemplu); boli cum este SIDA, cancerul sau bolile cardiovasculare. Grupuri/societăți zone aflate în criză/dificultate. Din nou
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o componentă esențială a paradigmei dezvoltării sociale. Ea este baza dezvoltării sociale, dar și punctul de pornire, și elementul său central. Potențial/actual În literatura standard americană, este curentă considerarea că „o problemă” este socială doar dacă este formulată de către colectivitatea respectivă ca „o p.s.”. Formularea la nivelul conștiinței colective a unei probleme ca p.s. presupune două aspecte distincte: a. formularea acelei probleme ca o stare (fenomen, proces negativ, oportunitate), asociată cu anxietate, îngrijorare, neacceptare; b. voința de a acționa pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei probleme ca p.s. presupune două aspecte distincte: a. formularea acelei probleme ca o stare (fenomen, proces negativ, oportunitate), asociată cu anxietate, îngrijorare, neacceptare; b. voința de a acționa pentru eliminarea problemei/fructificarea oportunității. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca „problemă” nu este o p.s. pentru respectiva colectivitate. Dar definirea p.s. doar din perspectiva asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale a căror considerare este esențială pentru analiza p.s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acelei probleme ca o stare (fenomen, proces negativ, oportunitate), asociată cu anxietate, îngrijorare, neacceptare; b. voința de a acționa pentru eliminarea problemei/fructificarea oportunității. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca „problemă” nu este o p.s. pentru respectiva colectivitate. Dar definirea p.s. doar din perspectiva asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale a căror considerare este esențială pentru analiza p.s.. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu anxietate, îngrijorare, neacceptare; b. voința de a acționa pentru eliminarea problemei/fructificarea oportunității. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca „problemă” nu este o p.s. pentru respectiva colectivitate. Dar definirea p.s. doar din perspectiva asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale a căror considerare este esențială pentru analiza p.s.. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p.s. doar din perspectiva asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale a căror considerare este esențială pentru analiza p.s.. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respctiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca o problemă, dar, la un moment dat, în anumite condiții, poluarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
multe fenomene sociale a căror considerare este esențială pentru analiza p.s.. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respctiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca o problemă, dar, la un moment dat, în anumite condiții, poluarea va deveni inevitabil formulată de către respectiva colectivitate ca problemă de soluționat. Ea este potențial o problemă care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respctiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca o problemă, dar, la un moment dat, în anumite condiții, poluarea va deveni inevitabil formulată de către respectiva colectivitate ca problemă de soluționat. Ea este potențial o problemă care va deveni actual o problemă. Unul dintre obiectivele sociologiei este de a detecta problemele potențiale și de a identifica condițiile în care acestea vor deveni probleme actuale. Sau, chiar mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]