2,007 matches
-
în legătură cu Ungaria și cu colectivizarea. În ’62 se apropia terminarea colectivizării și ei forțau nota. Jumătate din deținuți eram așa-ziși intelectuali, și jumătate erau țărani și muncitori, dar mai ales foarte mulți țărani care nu vroiau să intre în colectivizare și care mârâiau... La un moment dat, la Jilava, eram câțiva tineri în celula aia, și a murit un bătrân, moș Ion, și noi, pentru că era semiîntuneric, nu l-am declarat, ca să-i luăm rația de mâncare când venea la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
eu că eram mai mărișor, eram printre primii la părinți, și atunci s-a întâmplat necazul... Trebuia să treci forțat la colectiv, să dai cal, să dai căruța, să dai pamântul... Zi de zi eram încordați că vin echipele de colectivizare pe la școli, pe la cămine. Cine făcea parte din aceste echipe de colectivizare? Dom’le, tot niște oameni de prin comunele de aicea, de la Țifești... Toți ăștia erau: ba unul, ba altul și lor le plătea. Mergeți să-i trecem la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
s-a întâmplat necazul... Trebuia să treci forțat la colectiv, să dai cal, să dai căruța, să dai pamântul... Zi de zi eram încordați că vin echipele de colectivizare pe la școli, pe la cămine. Cine făcea parte din aceste echipe de colectivizare? Dom’le, tot niște oameni de prin comunele de aicea, de la Țifești... Toți ăștia erau: ba unul, ba altul și lor le plătea. Mergeți să-i trecem la colectiv că n-avem cum, și trebuie să-i trecem... Și veneau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
când o’ venit rușii... În ’44. Mai făceau, beau, scoteau vin de la oameni, forțat. Erau borfași. Eu eram mititel. În anii aceia ați avut simpatii politice? Eu nu am făcut politică, și nici tata nu a făcut. Asta a fost colectivizarea forțată. Păi ce, io am făcut politică?! În anii ’50 în zonă, spre Vidra, Bârsești, au fost revoltele țărănești... Ce știți despre ele? Eu știu doar că am stat cu mulți din ei în pușcărie, da’ când a fost răscoala
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
golani de ăștia, cu ghioagele... și te forțau să semnezi că treci la colectiv. Și mă oprește nașul meu, Mocanu, care era profesor, și era îndrumător, umbla cu echipele alea. Și îl întreb: Nașu’, pentru ce umblă ăștia? Păi pentru colectivizare. Dar care e treaba cu colectivizarea? Păi te înscrii la colectiv... Ia dă-mi și mie să citesc. Îmi dă și mie o cerere, să citesc și eu ce scrie pe ea și acolo scria așa: „Mă trec de bunăvoie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
te forțau să semnezi că treci la colectiv. Și mă oprește nașul meu, Mocanu, care era profesor, și era îndrumător, umbla cu echipele alea. Și îl întreb: Nașu’, pentru ce umblă ăștia? Păi pentru colectivizare. Dar care e treaba cu colectivizarea? Păi te înscrii la colectiv... Ia dă-mi și mie să citesc. Îmi dă și mie o cerere, să citesc și eu ce scrie pe ea și acolo scria așa: „Mă trec de bunăvoie la colectiv”. Măi, dacă e de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în deplasare la Galați. Am fost treisprezece în boxă. Eu am fost condamnat cu art. 199 la cinșpe ani de muncă silnică și cinci ani degradare civică pentru crimă de „acte de teroare contra orânduiri socialiste”, contra îndrumătorilor care făceau colectivizare forțată... Adică degradarea ce era? Nu aveai voie când te eliberezi, să alegi sau să fii ales... Și unde ați fost dus după proces? După proces, în mai, ne-au pus lanțuri la picioare, ghintuite, ne-au pus în dubă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am dat jos din vagon, eram în lanțuri... De fapt eram zece în lanțuri și trei fără lanțuri... Și ne-a băgat pe sală acolo, într-o baie, și a întrebat pentru ce ești condamnat. Era unul Costică Unghie: Pentru colectivizare. I-a dat o palmă de a sărit cu cracii în sus. Avea dosarul lui, și zice: Trebuie să zici și noaptea că ești condamnat „pentru crimă de acte de teroare”! Altfel, programul era: trezirea la cinci, stingerea la zece
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a. 1848 b. 1857 c. 1859 d. 1866 ÎI. Scrieți pe foaia de examen răspunsul corect care completează propoziția de mai jos: 1. Domnitorul care a condus Moldova între anii 1457-1504, se numește .............. III. 1. Definiți următoarele noțiuni istorice: "cenzură"; "colectivizare". 2. Construiți, cu fiecare dintre noțiunile istorice menționate, câte o propoziție/frază, referitoare la un fapt din istoria românilor. IV. Citiți cu atenție textul de mai jos: "În planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a știut să păstreze
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Iona Mihaela Apahideanu într-o cauză civilă ce are ca obiect pretenții (plata cotei-părți din cheltuielile comune de întreținere neachitate). În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate "constituie o colectivizare forțată a proprietăților indivize imobiliare aferente blocurilor și vilelor cu mai multe apartamente", ceea ce contravine art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin care se garantează dreptul la proprietate. În acest
DECIZIE nr. 287 din 5 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. 1 din Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin. 1, art. 5 alin. 1, art. 6, 12, 17, art. 22 alin. 3, art. 24 lit. e), art. 25 şi ale art. 28 alin. 2 din anexa nr. 2 la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145964_a_147293]
-
O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada interbelică, dar mai ales din anii ’50 încoace, odată cu procesul colectivizării. Astfel, la Puiești au existat mai multe ateliere de olărie, de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
meșterului, olăritul a dispărut la Dumești. La fel s-a întâmplat la Fălciu, Lipovăț etc. Un caz deosebit a fost la Zgura - Oltenești, unde exista, prin familia Iacob, o succesiune de generații de olari, totul încheindu se atunci când, în furia colectivizării, comuniștii le-au confiscat atelierul. Cel mai important centru, atât din punct de vedere istoric, dar și ca posibilități contemporane de confecționare a olăriei în județul Vaslui, rămâne localitatea Brădești din comuna Vinderei. Barbu Slătineanu (21) a consemnat faptul că
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Brădești care, prin păstrarea unor structuri, amintesc pe cele din instalațiile de ars oale din punctele arheologice apropiate. Este o dovadă în plus legată de continuitatea populației românești în zona actualului județ Vaslui. Și aici a acționat procesul brutal al colectivizării, care a restrâns foarte mult activitățile legate de olărit. Autoritățile locale au arat drumul tradițional al olarilor spre Bârlad, iar președintele C.A.P., înarmat cu o bâtă, spărgea oalele pregătite pentru vânzare. De asemenea, piața era tot mai puțin receptivă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
instaurarea comunismului. Sărbătorile religioase și târgurile ocazionate de acestea au scăzut în intensitate. Autoritățile nu-i vedeau cu ochi buni pe olari deoarece, cultivându-și meșteșugul, ei puteau aspira la un statut de oameni liberi, opunându-se, în felul acesta, colectivizării. Mai menționăm și faptul că în zonă acționau luptători anticomuniști, conduși de Dan Aldea și stabiliți în pădurea Talașmani. De aceea, olarilor li s-a arat drumul tradițional către Bârlad, iar președintele C.A.P-ului le distrugea vasele pregătite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Cotnari. Bazat pe ideea de progres în agricultură doar prin muncă pe ogoare întinse, recent, într un volum al meu , intitulat - Strămoșii noștri din arhive, - puneam în primele pagini ceea ce s a păstrat cu succes în agricultura românească din timpul colectivizării, transformarea unui CAP din zona Aradului în Complex cooperatist-capitalist, care, în condițiile sărăciei din România de astăzi, lucrează cu supraprofit, oamenii încasând mai mult decât oriunde în țară și în Uniunea European ă... Oamenii de la COTNARI, harnici și neîntrecuți în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la altul. Noile premise de dezvoltare a agriculturii Ultimul deceniu a contribuit prin aplicarea Legilor nr.18/1991, nr.169/1997 și nr.1/2000 la apariția ipostazei de proprietar de terenuri; fără a recăpăta mijloacele de producție din monumentul colectivizării. Relansarea agriculturii reprezintă un mecanism mult mai complex care nu se sprijină numai pe forme de proprietate. România deține un potențial agricol deosebit, fiind al doilea mare producător agricol din Europa Centrală și de Est după Polonia, aproximativ 62 % din
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
ai noii orânduiri, ci mii și mii de alți oameni. Unii erau condamnați fiindcă au fost legionari, alții fiindcă au fost liberali sau țărăniști. Alții pentru că au fost bogați. Alții pentru că au studiat în Apus. Alții pentru că s-au opus colectivizării. În fine, foștii prizonieri de război care nu s-au înrolat în deviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan” au fost condamnați, mai întâi în Siberia, iar apoi la noi, pentru că au refuzat să se întoarcă în țară pe
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și în același timp vor pune o presiune uriașă asupra cursului de schimb valutar. Pe fondul schimbărilor producția agricolă internă, așa cum exista, a fost pur și simplu lichidată iar întreprinderile agricole desființate. Mircea Bulgaru remarca: "... nimeni nu se îndoiește căci colectivizarea agriculturii a fost o mare greșeală istorică. Nu vom greși prea mult dacă vom susține că și decolectivizarea după modul pripit cum a fost concepută și înfăptuită a fost o altă greșeală istorică"1040. Politica de curs de schimb valutar
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care o mai simt uneori și astăzi. Ușile se încuiau mereu, cu niște chei imense, așa cum erau la casele țărănești. Ei bine, zgomotul ăsta parcă-l aud și azi. Apoi s-a terminat războiul. Au venit rușii. A venit și colectivizarea. Tata, fiind din „clasa muncitoare”, era mai puțin expus. Așa că podul casei noastre s-a umplut de lume. Mi-aduc aminte de mașinile negre ale Securității care umblau să-i ia pe „chiaburii” satului. Preotul a dormit foarte multă vreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
inversă a cartofilor. Apele luau podurile, blocau drumul spre Baia Mare, te izolau pur și simplu. Era un sat ciudat, tare ciudat. În sat era o învățătoare care nu avea mai mult de șapte clase primare. Era perioada de început a colectivizării, iar noi trebuia să mergem să-i convingem pe țărani să se înscrie la colectivă. De fapt, acolo nici nu era pământ de colectivizare. Pământul era puțin și viața oamenilor abrutizantă. Lucrau toată săptămâna în munte și când luau salariile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
o învățătoare care nu avea mai mult de șapte clase primare. Era perioada de început a colectivizării, iar noi trebuia să mergem să-i convingem pe țărani să se înscrie la colectivă. De fapt, acolo nici nu era pământ de colectivizare. Pământul era puțin și viața oamenilor abrutizantă. Lucrau toată săptămâna în munte și când luau salariile coborau la crâșma lui Selevețchi și o goleau de băuturi. Toamna, oamenii dormeau în niște colibe ca să-și păzească porumbul de urși. Și peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
foarte puternice. C.Ș.: Să revenim la oaspetele preotului. A.B.: Da, deci după aceea am aflat că era un partizan care trăia ascuns și care a murit. În satele din jur era plin de asemenea oameni, care fugiseră de colectivizare și care se opuneau în felul lor. Într-o zi, mi-aduc aminte foarte bine, îngrijeam de vaci în satul vecin, în Copalnic, când am auzit niște împușcături în pădure. Eram obișnuit cu împușcăturile, fuseseră multe gloanțe risipite pe acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
sat, muncitorii îl scuipau de îl umpleau de sus până jos. Un vecin de-al meu, care mai trăiește și astăzi și care a fost câțiva ani la închisoare tot din cauza lui Aron, pe motivul că s-ar fi opus colectivizării, după ce s-a întors din închisoare, n-a mai avut altă obsesie decât să-i pedepsească pe cei care, de frică, depuseseră mărturii mincinoase la proces. Avea o listă completă și o purta peste tot cu el. Acum vreo trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
însele să mai explice ceva. O singură dată am avut, în Fețele tăcerii. Pe activist l-am botezat Rusu. Dar era acel nume de activist care mă obseda, din cauza căruia era să pierd facultatea. Nu mi l-au lăsat: ruși, colectivizare etc. Se făceau o mulțime de corelații, care pentru cenzori „nu erau de dorit”, însă care mie nici nu mi-au trecut prin cap când am scris despre Rusu. Așa am făcut din Rusu Radu, ca să încapă în același spațiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
ora 22 și 26 de minute. Asta are vreo legătură cu o situație reală? A.B.: Dacă te gândești la cine mă gândesc și eu, nu. Este însă o situație reală de la mine din sat. Activistul ăsta se ocupa de colectivizare. Și nu mai știa ce să facă să-i determine pe țărani să se înscrie în colectiv. Le făcea viața foarte amară. Îi chema pe oameni la el tot la ore din astea imposibile. Or, țăranul nu are sentimentul minutelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]