9,604 matches
-
de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată
SA NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382065_a_383394]
-
Și, fără nici o exagerare patriotardă, ar fi putut deveni. Astăzi nici nu vrem, nici nu putem să ne afirmam. Economic, România a devenit o piață de import. Nu cunosc vreun produs românesc vestit la export. Practic, suntem un fel de colonie. În politica externă, am dispărut de pe harta diplomatică a Europei. În plan cultural, scriitorii români așteaptă, în continuare, Nobelul... În stadiul actual, cred că sectorul în care România ar fi putut să se manifeste cu șanse de succes era cel
DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, DESPRE REVOLUŢIONARI ŞI CLASA POLITICĂ DE ASTĂZI, ÎNTR-UN DIALOG CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/382078_a_383407]
-
se făcea cunoscută o recompensă pentru descoperirea și recuperarea unui număr de 12 cai ce fuseseră furați la acea vreme. Înscrierea de anunțuri de acest gen, dar și în scop comercial, într-un ziar publicat cu regularitate, a început în coloniile americane, în anul 1704. Este vorba de ziarul „Boston Newsletter”, pentru ca numai după aproximativ 25 de ani să apară reclame mult mai vizibile și eficiente, grație titlurilor înscrise cu litere mai mari. A fost ideea lui Benjamin Franklin. În acest
REVISTE – IMPACT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380225_a_381554]
-
de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată
SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380594_a_381923]
-
decât tortura, chiar și decât împușcarea Peste cei rămași acasă, ucidea încet...teroarea... Legați, duși la Slatina, alții pe la Drăgănești Apoi la Securitatea (Regiunii), la Pitești.. Unii, la Aradul Nou, la Colibași în pușcărie Dar cei mai mulți din răsculați, la Periprava-n "Colonie": Radu, Rada Afumelea, Sfranciog, Rujan și Antonina Cârstoiu, Pogonaru, Câța și Tudorin Niculina. Câciu, Colțan, Vitan Ion, Costache și Radu Ciortoavă Chelaru, Iordache, Miu, Istrate, Mihalache-Lambă. Dumitru : Constantin și Mihalache, Floricel, Dincă, Ivăncescu Dinu : Sandu și-Alexandra, apoi Vergică, D.Popescu
RECUNOȘTINȚĂ EROILOR IZVORANI ȘI ALIMĂNEȘTENI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380589_a_381918]
-
jumătate român, exclamând că două lucruri l-au fascinat în această viață:,, Boieria lui Hristos și Boieria poporului român!,, Continuând firul moderațiunii noastre naționale, același savant colosal Român, Bogdan Petriceicu Hașdeu adaugă: Ceva mai nainte de anul 1366 o nouă colonie săsească veni a se așeza în vecinătatea satului românesc Sân-Petru din circonscripțiunea orașului Bistrița. Încetul cu încetul, veneticii se apucară a uzurpa din teritoriul și din pădurea românilor, ceea ce ocazionă în fine un proces între ambele părți denaintea autorităților din
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
apucară a uzurpa din teritoriul și din pădurea românilor, ceea ce ocazionă în fine un proces între ambele părți denaintea autorităților din Bistrița, cari, deși compuse numai din nemți, totuși, într-un paroxism de justiție, deteră dreptate satului Sân-Petru contra pretențiunilor coloniei săsești. Astfel, victoria rămasă în partea românilor, care n-ar fi avut alta de făcut, după cursul ordinar al lucrurilor omenești, decât a se întoarce acasă bucurându-se de izbândă și lăudându-se că au pățit-o sașii. Nu așa
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
că de acum înainte ei uită cu desăvârșire cearta lor cu sașii și drept dovadă le acordă dreptul de a lua din pădurea românilor toată lemnăria, câtă le va trebui, pentru clădirea templului și a celorlalte edificii din noua lor colonie.” ( cf. Sextil Pușcariu, Disertațiunea despre împărțirea Ardealului, p. 20) Vorba filosofului Bernard Le Bovier de Fontenelle (1657-1757), (cred că se referea numai la celebrul românaș n.a.): Este bun acel om care nu știe a înșela decât numai pe sine însuși
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
trădări diplomatice, turco-moldavo-rusești să anexeze din principatul moldav mai mult de o treime, respectiv jumătatea estică. De la 1813 și până astăzi 2015, vreme de două veacuri, rușii, respectiv bolșevicii, consideră soarta românilor ocupați ca pe o purtare de grijă asupra coloniei rusești. Destinul românilor, sfârtecați, smulși, rupți, deznaționalizați și rusificați a fost și este privat de sfânta unitate și libertate geo-politică-spirituală, împlinind astfel temerarul testament al lui Petru cel Mare: Ori unde vă duceți, vă duceți ca prieteni și rămâneți ca
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
pot conta la nesfârșit pe răbdarea românilor transformați în cobai prin derularea criminalului experiment Codex Alimentarius și, într-o covârșitoarea proporție, tratați ca niște sclavi, nu numai pe plantațiile din Europa neunită, ci și în țara lor cu statut de colonie. De altminteri, nu ne încurajează Gustave Le Bon încă din Introducere că trăim în „era mulțimilor” și că „forța oarbă a numărului devine singura filosofie a istoriei”?... Dă, Doamne, ca grosul românilor amarnic batjocoriți să-și însușească degrabă acest adevăr
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381050_a_382379]
-
Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie. Prin vântul umezit, pădurea foșnește, Minunata natură trăiește, trăiește. Cobor cu nepoții în valea de piatră, Cu pietre grezoase, clocite pe vatră. Pe mal, iarbă mare și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac, Un pui de căprioară zăcea ca un colac. L-am scos din groapă. Să umble nu
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie.Prin vântul umezit, pădurea foșnește,Minunata natură trăiește, trăiește.Cobor cu nepoții în valea de piatră,Cu pietre grezoase, clocite pe vatră.Pe mal, iarbă mare și plin de urzici,Și mișună-n ea colonii de furnici.Sub un falnic stejar, un țipăt de pruncMă cheamă, degrabă acolo s-ajung.În groapa cu tină, râmată de-un godac,Un pui de căprioară zăcea ca un colac.L-am scos din groapă. Să umble nu putea
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Fenomenul Pitești ni se pare a depăși în oroare, din fericire nu și în durată, reeducarea de tip chinezesc.” (cf. Demostene Andronescu în De Veghe La Cumpăna Vremilor-..., p.357) Pentru foarte mulți închisorile, penitenciarele, Canalul Dunăre-Marea Neagră cu toate Coloniile sale de muncă, deveneau pepiniere ale gropilor comune: Aici este mormântul bandiților. Dacă vrei să trăiești, să accepți reeducarea!... mi-am reamintit de temnițele revoluției bolșevice, în care tinerii sovietici fuseseră aduși în starea de demență și apoi asmuțiți ca
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
De câteva decenii, rădăcinile anglo-saxone au impregnat vocabularul modern, tehnic și științific. Varietățile rromilor din Europa de Est au conservat gramatică indiană, ca fond lexical de origine sanscrita. În același timp, varietățile lingvistice din Vestul Europei s-au creolizat (jargonul negrilor din colonii) devenind anglo-romanesh (anglicizat), manush (germanizat), sinto-italian, calo-spaniol. În general, tânăra generație pare să fi abandonat în mod progresiv limba strămoșeasca, ceea ce poate fi resimțit că o pierdere a identității rromilor. De câtva timp, lingviștii sunt preocupați și de existența acestei
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
pentru ca până la urmă să fie încadrat în lotul grupului „Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim - unde a fost coleg, în anii studenției, cu Părinții Sofian Boghiu, Petroniu Tănase, Nicolae Bordoșiu și cu Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului. Au urmat închisoarea Jilava, colonia de muncă Balta Brăilei, lagărele din Delta Dunării, cu suferințe grele, dar în același timp cu o companie de elită: Părinții Benedict Ghiuș, Grigorie Băbuș, Sofian Boghiu, Dosoftei Moraru, Tit Moldovan, Felix Dubneac, vestitul profesor Tudor Popescu, omul de cultură
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
Sfânt și atunci Sfinxul ne va deschide. Dacă nici atunci, după reântoarcerea Spiritului Străbun, Cei din Vale nu vor auzi și nu vor vedea, vom ieși și cu Lumina Pietrei Sacre vom începe Curățenia cea Mare. Vai de veneticii și colonii, născuți din colb de copite, căci aspră le va fii pedeapsa. Vai de cei din neamul Celor din Vale, care s-au făcut părtași la distrugerea neamului și a țării sfinte, căci vor fi șterși din Cartea Vieții Neamului Străbun
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
dat țigăncilor în Țările Române, fapt confirmat de Hașdeu în Etimologicum Magnum Romaniae. În acest caz, putem considera că Lomii armeni au fost și ei sclavi în robia denumită ȚIGĂNIE în Țările Române. Hașdeu spune că în secolul XIII o colonie de armeni au înființat orașul Argeș. Tot Hașdeu citează Pravila de la Govora (anul 1640) în care este interzis creștinilor ortodocși de a mânca cu armenii care sunt procleți (anatemizați). B.P. Hașdeu mărturisește că deseori numele de Armeanca se dădea femeilor
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
Apuseni, normal și foarte echitabil ar fi fost ca oferta de desființare a vizelor să vină chiar din partea SUA și a Canadei, eventual ca o recunoaștere a bunelor relații existente de atâta timp între cale două țări și România. Dar, colonia asta europeană exploatată de toți mai are oare vreo legătură cu România? Oare, unde este Țara mea? Ce-a mai rămas din ea? Acest maidan ocupat numai de buruieni și stăpânit de infractori, fără alte legi decât cele adoptate unilateral
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
și când acesta venise în Cezareea Palestinei și fusese poftit cu ocazia aceea la un banchet. Tetrarhul pretextase atunci că venise să revadă orașul construit de tatăl său, Irod cel Mare, care îl reconstruise din temelii pe locul mai vechii colonii grecești, numită Turnul lui Straton. Acceptase totuși să meargă împreună cu Ponțiu Pilat la hipodrom unde participaseră amândoi la o cursă de care, unde pariaseră împreună iar mai apoi vizitaseră amfiteatrul de la malul mării unde asistaseră amândoi la o piesă de
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie. Prin vântul umezit, pădurea foșnește, Minunata natură trăiește, trăiește. Cobor cu nepoții în valea de piatră, Cu pietre grezoase, clocite pe vatră. Pe mal, iarbă mare și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac, Un pui de căprioară zăcea ca un colac. L-am scos din groapă. Să umble nu
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
de Cavaler. După Evenimentele revoluționare din Decembrie 1989 preotul-veteran este avansat în gradul de Colonel. La 16 Septembrie 1959 are loc a treia arestare pentru 5 ani de zile. Cunoaște infernul „Fenomenului Pitești”, apoi șirul marilor Academii spirituale, începând cu Colonia Salcia din Balta Brăilei, este eliberat la 31 Iulie 1964. Dincolo de slujirea sa exemplară, dincolo de iubirea de Moșie a Neamului Dacoromân, dincolo de suferința și jertfa adusă pe Altarul creștin-ortodox, dincolo de laborioasa cercetare istorică a Fenomenului protodac, Părintele Dumitru Bălașa a
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
lung al calvarului penitenciaro-comunist la: Văcărești, Jilava, Baia Sprie, Nistru, Aiud, Lugoj, Gherla, Ostrov, Salcia. Între pauzele anchetelor, torturii și terorii părintele și-a continuat slujirea lui Dumnezeu alături de marea sa suferință, înălțându-se la ceruri prin jertfa supremă de la Colonia Salcia, la 17 Martie 1963. * * * Tuturor purtătorilor sfântului nume Dumitru /Dimitrie întru mulți ani Luminoși ! ------------------------------------------------------------- Bibliografie: - Romulus Vulcănescu-Mitologia Română. Ed. Acad.R.S.R., 1987; - Mircea Vulcănescu-Dimensiunea românească a existenței. Ed. Fundației Culturale Române, București, 1991; - Petre Țuțea, Omul-Tratat de Antropologie Creștină, 1
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
apei folosită ca materie primă în generatoarele de aburi. După terminarea concediului de maternitate, pe atunci de două luni, Marga a reînceput serviciul. Alăptatul nu a fost influențat deoarece erau numai doi pași din laborator la blocurile de locuințe ale coloniei de urgențe din curtea uzinei unde locuiam. Un caz fericit, mai rar întâlnit. A intervenit însă o schimbare esențială impusă de sasul din mine. După ultimul supt de la ora 22 Dănuț trebuia să doarmă până la 6 dimineața. În consecință cheia
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
și cerul și pământul au aspect de închisoare Cheamă-n apărarea țării toți eroii din morminte Cum guverne și partide te-au împins la sărăcie Trage-n țeapă fără milă trădători de Românie Cum în Noua Europă ai statut de COLONIE Trage fără milă-n țeapă “dușmanii de Românie” Când puteri beligerante vor pământul să domine Scoate sabia din teacă pentru-a țării re-ntregire Înfruntă fără sfială toate forțele haine Toți românii, neam cu fală, sunt sătui de răstignire Când conducătorii
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
se autodefinească) Gheorghe Bogza, pentru că în palmaresul său editorial , domnia sa mai numără deja : “Borzești - 1904” ( carte dedicată Marii Serbări închinate Voievodului Moldovei - Ștefan cel Mare și Sfânt, la împlinirea a 400 de ani de la săvârșirea sa) și “Deținuți politici din coloniile de muncă forțată de la Onești și Borzești”. Evenimentul de vineri s-a dovedit un eveniment de excepție, atipic, în care prezentarea cărții s-a făcut și prin mijloace multimedia (video-audio) care au completat în mod fericit momentul . Publicul s-a
STEJARII MÃRIEI SALE ŞTEFAN VODÃ CEL SFÂNT de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373560_a_374889]