4,120 matches
-
haiduc originar din Măgoaja, Țara Lăpușului. <poem> "„De-un viteaz așa fălos," "Și la inimă milos," "De-un viteaz așa de mare," "La sărmani da ajutoare”" </poem> Născut în 1670 că fiu de mici nobili români din Măgoaja în fostul comitat Solnoc-Dăbâca, conform legendei intra în conflict cu nobilii regionali și decide să lupte împotriva nedreptăților sociale. Fuge în codrii Maramureșului și „haiducește”. Cu anii, terorizează nobilii locali, care vor să-l prindă, dar, potrivit legendelor, reușește să scape de fiecare
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
David Urs, cunoscut și ca "" sau "de Marginea", (n. 1 aprilie 1816, Mărgineni, comitatul Făgăraș - d. 10 septembrie 1897, Sibiu) a fost un înalt ofițer român în armata imperială austriacă, purtător al Ordinului Militar Maria Terezia. A urmat cursurile primare la școlile centrale grănicerești ale Regimentului I Român de Graniță, cu sediul în comuna
David Urs de Margina () [Corola-website/Science/300121_a_301450]
-
, baron de Polichna (n. 10 octombrie 1859, Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș, azi Recea, județul Brașov - d. 2 aprilie 1949, Sibiu) a fost un Feldmarschalleutnant în Armata Comună a Austro-Ungariei, ridicat la rangul de baron, comandant al regimentului de infanterie 76, decorat cu Ordinul Maria Terezia, apoi general de corp de
Ioan Boeriu () [Corola-website/Science/300113_a_301442]
-
fost capelan al familiei Boleyn și noul arhiepiscop de Canterbury. La câteva zile după pronunțarea divorțului, Henric al VIII-lea s-a căsătorit cu Ann Boleyn. După divorț, Catherine de Aragon a fost exilată de la Curte la castelul Kimbolton, în comitatul Cambridgeshire, unde a murit pe 7 ianuarie 1536. A fost înmormântată la Catedrala Peterborough, ca prințesă văduvă de Wales (Dowager Princess of Wales) - singurul titlu recunoscut de rege după divorț, ca văduvă a fratelui său - și nu ca Regină a
Catherine de Aragon () [Corola-website/Science/300134_a_301463]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Târnava-Mică" (în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Diciosânmartin (azi Târnăveni). Teritoriul comitatului se află în prezent în centrul României. se învecina la vest cu Comitatul Alba de Jos ("Alsó-Fehér"), la nord cu comitatele Turda-Arieș ("Torda-Aranyos") și Mureș-Turda ("Maros-Torda"), la est cu Comitatul Odorhei ("Udvarhely
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Târnava-Mică" (în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Diciosânmartin (azi Târnăveni). Teritoriul comitatului se află în prezent în centrul României. se învecina la vest cu Comitatul Alba de Jos ("Alsó-Fehér"), la nord cu comitatele Turda-Arieș ("Torda-Aranyos") și Mureș-Turda ("Maros-Torda"), la est cu Comitatul Odorhei ("Udvarhely") și la sud cu Comitatul Târnava-Mare ("Nagy-Küküllő"). Râul
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
Varmeghia Târnava-Mică" (în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Diciosânmartin (azi Târnăveni). Teritoriul comitatului se află în prezent în centrul României. se învecina la vest cu Comitatul Alba de Jos ("Alsó-Fehér"), la nord cu comitatele Turda-Arieș ("Torda-Aranyos") și Mureș-Turda ("Maros-Torda"), la est cu Comitatul Odorhei ("Udvarhely") și la sud cu Comitatul Târnava-Mare ("Nagy-Küküllő"). Râul Mureș ("Maros") făcea parte din limita sa nordică, iar Râul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Diciosânmartin (azi Târnăveni). Teritoriul comitatului se află în prezent în centrul României. se învecina la vest cu Comitatul Alba de Jos ("Alsó-Fehér"), la nord cu comitatele Turda-Arieș ("Torda-Aranyos") și Mureș-Turda ("Maros-Torda"), la est cu Comitatul Odorhei ("Udvarhely") și la sud cu Comitatul Târnava-Mare ("Nagy-Küküllő"). Râul Mureș ("Maros") făcea parte din limita sa nordică, iar Râul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") forma limita sa sudică. Râul Târnava Mică curgea
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Diciosânmartin (azi Târnăveni). Teritoriul comitatului se află în prezent în centrul României. se învecina la vest cu Comitatul Alba de Jos ("Alsó-Fehér"), la nord cu comitatele Turda-Arieș ("Torda-Aranyos") și Mureș-Turda ("Maros-Torda"), la est cu Comitatul Odorhei ("Udvarhely") și la sud cu Comitatul Târnava-Mare ("Nagy-Küküllő"). Râul Mureș ("Maros") făcea parte din limita sa nordică, iar Râul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") forma limita sa sudică. Râul Târnava Mică curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
azi Târnăveni). Teritoriul comitatului se află în prezent în centrul României. se învecina la vest cu Comitatul Alba de Jos ("Alsó-Fehér"), la nord cu comitatele Turda-Arieș ("Torda-Aranyos") și Mureș-Turda ("Maros-Torda"), la est cu Comitatul Odorhei ("Udvarhely") și la sud cu Comitatul Târnava-Mare ("Nagy-Küküllő"). Râul Mureș ("Maros") făcea parte din limita sa nordică, iar Râul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") forma limita sa sudică. Râul Târnava Mică curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 1.724 km², incluzând suprafețele de apă
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
și Mureș-Turda ("Maros-Torda"), la est cu Comitatul Odorhei ("Udvarhely") și la sud cu Comitatul Târnava-Mare ("Nagy-Küküllő"). Râul Mureș ("Maros") făcea parte din limita sa nordică, iar Râul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") forma limita sa sudică. Râul Târnava Mică curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 1.724 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Târnava-Mică a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. În acel an, comitatul Târnava (în ) s-a împărțit în două
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
Maros-Torda"), la est cu Comitatul Odorhei ("Udvarhely") și la sud cu Comitatul Târnava-Mare ("Nagy-Küküllő"). Râul Mureș ("Maros") făcea parte din limita sa nordică, iar Râul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") forma limita sa sudică. Râul Târnava Mică curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 1.724 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Târnava-Mică a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. În acel an, comitatul Târnava (în ) s-a împărțit în două. În 1918
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
Târnava-Mare ("Nagy-Küküllő"). Râul Mureș ("Maros") făcea parte din limita sa nordică, iar Râul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") forma limita sa sudică. Râul Târnava Mică curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 1.724 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Târnava-Mică a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. În acel an, comitatul Târnava (în ) s-a împărțit în două. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
sudică. Râul Târnava Mică curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 1.724 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Târnava-Mică a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. În acel an, comitatul Târnava (în ) s-a împărțit în două. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul său a fost inclus în județul
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
de apă. Comitatul Târnava-Mică a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. În acel an, comitatul Târnava (în ) s-a împărțit în două. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul său a fost inclus în județul Târnava-Mică. Teritoriul Comitatului Târnava-Mică se regăsește azi în județele Mureș (centrul și nordul, cu orașul Târnăveni), Alba (partea de
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
s-a împărțit în două. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul său a fost inclus în județul Târnava-Mică. Teritoriul Comitatului Târnava-Mică se regăsește azi în județele Mureș (centrul și nordul, cu orașul Târnăveni), Alba (partea de sud-vest) și Sibiu (partea de sud, cu orașul Dumbrăveni). În 1910, populația comitatului era de 116.091 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
cu România, teritoriul său a fost inclus în județul Târnava-Mică. Teritoriul Comitatului Târnava-Mică se regăsește azi în județele Mureș (centrul și nordul, cu orașul Târnăveni), Alba (partea de sud-vest) și Sibiu (partea de sud, cu orașul Dumbrăveni). În 1910, populația comitatului era de 116.091 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Târnava-Mică" erau următoarele:
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
se regăsește azi în județele Mureș (centrul și nordul, cu orașul Târnăveni), Alba (partea de sud-vest) și Sibiu (partea de sud, cu orașul Dumbrăveni). În 1910, populația comitatului era de 116.091 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Târnava-Mică" erau următoarele:
Comitatul Târnava-Mică () [Corola-website/Science/300160_a_301489]
-
Episcopiei Transilvaniei, iar la 16 august 1370 o parte a domeniului Crăciunelu este luată în stăpânire de nobilul Ladislau de Galda și de soția sa Elisabeta. În statistică din anul 1553 satul figură printre localitățile cu populație predominant românească din comitatul Albă. Mai tarziu, în anul 1836 sătenii, cu sprijinul episcopului unit Ioan Lemeni și al baronului Ioan Banffi de Lasontz, au ridicat biserică din zidărie „Sfanțul Ierarh Nicolae” situată în partea centrală a localității, iar în anul 1900, conform recensământului
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
că este așezat ,între dealuri mari lângă râu”. Alte denumiri : Slawendorff (germ.), Negfalva (maghiară). Prima atestare documentară a satului a fost făcută în 19 iunie 1357, însă așezarea este cu mult anterioară atestării sale. Lazul până în 1784 ținea de vechiul Comitat al Albei. Din 1784 trece la Scaunul Sebeșului care ținea de Sibiu. Din 1790 este administrat iarăși de Comitatul Albei prin Pretura din Vințu de Jos. Din 1876 - 1877 este anexat definitiv Preturii Sebeșului (Comitatul Sibiului). În 1918 Lazul era
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
a fost făcută în 19 iunie 1357, însă așezarea este cu mult anterioară atestării sale. Lazul până în 1784 ținea de vechiul Comitat al Albei. Din 1784 trece la Scaunul Sebeșului care ținea de Sibiu. Din 1790 este administrat iarăși de Comitatul Albei prin Pretura din Vințu de Jos. Din 1876 - 1877 este anexat definitiv Preturii Sebeșului (Comitatul Sibiului). În 1918 Lazul era secretariat comunal de care aparținea și Căpâlna. În 1925 în locul preturilor apar plasele. Plasa Sebeș cu toate satele arondate
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
până în 1784 ținea de vechiul Comitat al Albei. Din 1784 trece la Scaunul Sebeșului care ținea de Sibiu. Din 1790 este administrat iarăși de Comitatul Albei prin Pretura din Vințu de Jos. Din 1876 - 1877 este anexat definitiv Preturii Sebeșului (Comitatul Sibiului). În 1918 Lazul era secretariat comunal de care aparținea și Căpâlna. În 1925 în locul preturilor apar plasele. Plasa Sebeș cu toate satele arondate trece la Judetul Alba. În 1949 apar raioanele, unități mai mari decât plasele. Raionul Sebeș ține
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
Cetate": de aceea azi localitatea se numește "Războieni-Cetate". Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 140) localitatea apare sub numele de „Szek-Földvár”. Până în anul 1876 localitatea a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului. După această dată a făcut parte din Comitatul Turda-Arieș. "Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial". Monumentul este amplasat în curtea Școlii Generale, fiind ridicat în memoria eroilor români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul, înconjurat cu patru stâlpi de beton uniți cu lanțuri, este de tip
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
izvor sărat este folosit și la ora actuală de localnici pentru conservarea alimentelor în saramură. Satul Pănade este atestat documentar încă de la sfârșitul secolului al XII-lea, mai precis din anul 1290, când pământul numit Pănade (terra Panad) aflat în comitatul Târnava și așezat lângă râul Târnava Mică, conform Capitulului din Alba Iulia, a fost vândut de Ioan Banu, fiul lui Magnus, comitelui Nicolae și voievodului Andrei. Alte documente confirmă existența satului la începutul secolului al XIV-lea, care este dăruit
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
dajdiile către domn și avea să treacă de la tată la fiu, cu tot privilegiul ei, dacă mai era și ocina. Alt document ce prezintă un aspect mai amplu al comunei este "fondul de conscripții de impozite militare" al comunei Ohaba Comitatul Alba Inferioara în care este reprodusă situația centralizatoare pe anii 1818, 1830 și 1848, precum și situația pe categorii sociale și a fiecărei familii. De menționat faptul că apar și tărani liberi, dar din ce în ce mai puțini, iar după 1823 dispar fiind trecuți
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]