1,732 matches
-
trupul. În fotoliu nu stau relaxat, mușchii stomacului mi se contractă într-un mod neplăcut. Mă las pe speteaza fotoliului, dar asta nu ajută la nimic. Mușchii se întind ca o strună. Fără să vreau, stau încordat în acest fotoliu comod și moale, de parcă mă aștept ca dintr-o clipă în alta acesta să se rupă și să se prăbușească sub mine. Pe pianină, lumânarea arde deasupra capului lui Mik. Limba flăcării se leagănă. De partea cealaltă, la nivelul nasului lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
se uită la fotografii, negreșit mă uit și eu, dacă el citește, citesc (da, dar «cine va mai scrie romanul?», o să întrebe un individ tradițional, «dar ce, un roman se scrie?», o să-i răspund, «un roman se citește; cel mai comod lucru e să scrii un roman citindu-l!»), sigur că da, iată soluția; la revedere, ne mai vedem la sfârșitul lecturii, era să spun «la sfârșitul ro...», dar de ce să fie un roman, poate fi orice altceva, un dosar de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
firului de nailon, un plumb greu, ca să nu-l miște curentul râului și unul sau două cârlige. O ispravă de pomină s-a petrecut în urma unei concluzii trase împreună cu Lala, referitoare la necesitatea unei bărci pentru pescuit, să stăm mai comozi și mai protejați de valuri, decât în camera de cauciuc de la roata unui tractor, dăruită de generosul Buciu. Socotind noi că 20 de scânduri de patru metri ar fi suficiente, ne mai trebuia sursa, care, din pură întâmplare, se afla
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Otiliei reprezintă tipul de roman total, atât ca formă artistică cât și din punctul de vedere al conținutului. El este o frescă a societății românești de la început de secol XX, când se pun în mișcare energii pentru ocuparea unui loc comod și important în contextul social. Istoria dialectică a literaturii române (coordonator Gheorghe Crăciun, Editura Magister (imprimare: Editura Cartier și Prut internațional), Chișinău,1997, p. 415-418. a) Enigma Otiliei este un roman social, realist, fiindcă tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
au folosit și Înainte, și mai ales acum DEX-ul?! Să fim serioși, domnilor. Omul simplu a preluat neologismele În vocabularul curent, Înțelegând noțiunea pe care o reprezintă, dar neștiind și nici neinteresându-l de unde vine, atâta timp cât exprimarea este mai comodă pentru denumirea esenței. Așa se Îmbogățește o limbă, și nu cu forța, zgâriind timpanele, ochii și creierele oamenilor simpli. Așa că nu vă speriați, domnilor: limba română s-a Îmbogățit și se Îmbogățește mereu și nu va stagna În evoluția ei
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
poate să existe prin sine, să aibă atitudine proprie, și de aceea lasă sarcina oricărui coeficient expresiv al acțiunii în seama altei lumi, unei lumi la care individul n-are acces și care-l face astfel să trăiască cu impresia comodă că totul rămâne ascuns, ascuns la modul facil, plat, ca ceva care nu se lasă descoperit, ci rămâne mereu învăluit într-o lumină obscură, în veșmintele unei transcendențe care apare, astfel, mereu mai înțeleaptă decât lumea aceasta și capabilă la
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
îmbrăcat elegant și bine mirositor, are și capacități spirituale corespunzătoare. Lucrurile stau mai curând invers. Și atunci ne întrebăm: bine, toate aceste mijloace sunt mijloace „materiale“, care se adaugă unele altora și alcătuiesc edificiul de ritualuri care îi fac viața comodă omului de astăzi (cel care își poate permite aceste mijloace), când, atunci, la ce nivel, apare și spiritul? Mai are el loc, între atâtea mijloace de progres, să fie prezent? Să schimbăm puțin unghiul de observație, să vedem în ce
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
orice om - până și pe burghezii din născare. Heidegger de ea ține seama când vorbește de o teamă fără obiect; el n-a intrat în măruntaiele tulburi și adânci, în zona de panică ventrală a marii neliniști, s-a oprit, comod și metodic, la forma ordinară a neliniștii, când e ușor să constați că ea nu are obiect. Dar cu asta n-ai spus mare lucru, n-ai înțeles de fapt ce-l doare pe Kierkegaard, pe care tu, cu toată
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de fapt să condamnăm prin banalitate? Vrem poate să sugerăm că omul banal este acela care nu gândește destul? Că dacă ar mai adăuga „ceva“ gândirii lui obișnuite ar putea, eventual, să iasă din banalitate? Dar banalitatea are această latură comodă, că există în așa fel încât nu caută și nu simte nevoia să iasă din propria ei stare. De fapt, ceea ce pare să fie caracteristica banalității este satisfacția; ea nu se lasă provocată de nimic, caută să se păstreze pe
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
global la capital și informații va determina răsturnări de situații în anumite industrii și piețe în viitorul extrem. O modalitate de a înțelege acest aspect este să se arunce o privire asupra trecutului. Să presupunem că ați fi fost un comod proprietar de casă în Anglia pe la anul 1400 și un țăran nemulțumit a aruncat cu o piatră pe fereastra locuinței dumneavoastră. Singura opțiune pe care o aveați la dispoziție ar fi fost să vă îndreptați spre puternica breaslă a sticlarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
-ți spui ce ne-a pățit pielea noastră ! Poate și d-asta țiu minte pân-acu ce de-a lume era în Gară atunci... Ce de-a lume nebună... — Da, dacă ai văzut cu ochii dumitale, este altceva. Cel mai comod mijloc de a pleca era să fii trimis oficial, pentru că odată cu guvernul au fost mutate și instituțiile. Au fost trimiși și oameni care să le însoțească. Deci, dacă aveai o relație înaltă, puteai fi pus la adăpost, ca slujbaș în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
va fi sfârșitul fiecăruia ? Ce femeie destoinică, să țină șapte case, fusese madam Ana și ce ajunsese. Muti s-a necăjit cel mai mult cu ea, bineînțeles, și eu o susțineam în fața lui Niki, care, știi cum sunt bărbații ! Mai comozi ! El gândea ca dumneata, mai practic, dar noi am păstrat-o și la noi a murit, biata madam Ana. Și cât avea mintea de răvășită, ce crezi ? încă își mai aștepta băiatul ! Că ea știe că el trăiește, că simte
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o cumpere, și va fi acasă încă și mai puțin decât este acuma... — De altfel, nu m-am gândit la avantajul meu, ci la Muti și la tine, care vă luptați cu focurile... Pentru ca vouă să vă fie viața mai comodă. Pretutindeni lumea a optat pentru comoditate... — S-o muți pe Muti la bloc, exact ce detestă ? Să ajungem cu toții la mâna lor, să ne dea prea multă, prea puțină căldură ?... Mă rog... avantaje și dezavantaje... Surâsul lui ironic, în vreme ce își
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui situație este amenințată... — Și ? — A luat pașaportul elvețianului, i-a schimbat fotografia cu a lui, făcută din profil (se temea ca nu cumva, prin cine știe ce întâmplare, la graniță totuși să-l recunoască), și a plecat, în modul cel mai comod și legal, cu Larisa. Ca soț și soție. Păi nu ziceai că ea n-avea voie ? Nu ziceai... — Ei, n-a contat ! Mai avea nenea Sandu destule relații la Interne ca să o poată trece pe ea. A trecut o. — Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
explica și prea desele călătorii, și dispariția actelor, a memoriilor, a câinelui și a amantei de joasă extracție, cu mașină cu tot, mi se pare însă tot mai plauzibilă... — Auzi ? Sună ! — Niki ! în fine ! Dar ce spui despre stilul acesta comod al lui ? Niciodată nu se deranjează să-și caute în buzunar cheia... N-ai cheie ? îl întreb de fiecare dată, degeaba. Ei, numai puțin, scuză-mă, madam Delcă, să-i deschid lui Niki... Niki pe dracu ! Nu e Niki, că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de-a dreptul spre șosea. Și poate că-i mai bine așa, adaugă încet, ca pentru sine. Altfel, la ce bun strămoșii noștri ar mai fi coborît din copac, sau ar mai fi ieșit din peșteri?! Că și-acolo era comod și cald. Doamne, cît te urăsc! o aude pe Tamara, care pășește alături de el. Se oprește. Femeia a mai făcut doi pași, abia apoi s-a oprit. Cînd se întoarce spre el, ochii ei au cuibărită în adîncuri spaima. Aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Teonei ai vrut să nu lași victime în urmă și, obligîndu-mă să recunosc că nu sînt decît o femeie care, în final, ia viața așa cum este, m-ai plantat din nou, definitiv, în realul ucigător, acolo unde, pentru mine, e comod și cald. Ei află, domnule Vlădeanu, că și mie, uneori, îmi vine să te strîng de gît! Am fost înșelată de mai multe ori, dar cel mai cumplit ai făcut-o tu. Atunci, în seara de Ajun, m-ai obligat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
care să locuiască, în al căruia cuprins el avea să-și poarte de grijă pentru trebuințele lui, să se bucure de toate comoditățile și plăcerile cu putință, dar încolo să se abție de la orice afaceri și să ducă o viață comodă fără de nici o ocupație. Dacă împăratul pe de o parte se văzu amăgit în speranțele lui în privirea unei Bulgarie neprimejdioase, care să-i intre în voie, el pe de altă parte știu să-și asigure pace și prietenie prin o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vor trebui indicate. Fără de-a deveni uniform or trăgănat, artistu 1 trebuie totuși să se ferească de-a cădea într-o astfel de dezapropriațiune. de sine însuși și să plutească ca epopea însăși între mișcare și liniște, între contemplațiunea comodă a obiectului singuratec si între progresul acțiunii. Cu deosebire se cere la asta tratarea artistică a exametrului, după cum am pomenit și mai sus. Declamațiunea se mai nuanțează încă și după cele două mari antiteze: a epopeei antice și a celei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
faptul că se simțeau atît de superioare și dintr-odată atît de inferioare. Cha cha cha se desprindea de bărbatul lor și se ducea la o altă masă, Îngăduindu-i doamnei să se așeze bine de tot pe scaunul ei comod. Cha cha cha și Gloria Symphony ajungea la o altă masă și la Încă una, pier-zîndu-se apoi În capătul localului pînă ajunse În dreptul Vlăjganului, care-i strigă: „Așa, zîna mea, zi-i Înainte!“ Vino În rai cu Gloria cha cha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o dea jos și să fie lăsat În pace. Se gîndi că ar fi putut fi Santiago și Încercă să se ridice, dar greutatea din cap nu-i dădu voie și rămase din nou Într-o rînă, sprijinit de marginea comodă a tejghelei. — Un alka-seltzer, comandă Santiago. — Nu alka-seltzer, murmură Lester, Încercînd să explice că de vină erau calmantele sau așa ceva și cerînd să-l lase singur Încă puțin. — Ce facem? Îi Întrebă Santiago pe prietenii din grup; n-aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de la distanță, pe general, le făcu semn să nu întrerupă recitarea și apucă să se retragă îndărătul fotoliului, unde, sprijinindu-și de spătar cotul mâinii stângi, continuă să asculte balada, aflându-se deja, ca să zicem așa, într-o poziție mai comodă și nu atât de „caraghioasă“, cum era cea din fotoliu. La rândul ei, Lizaveta Prokofievna își flutură mâna de două ori spre cei intrați, poruncindu-le prin acest gest să se oprească. Între timp, prințul începu să-l studieze cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
același timp ar amesteca în contururile fizionomiei pete și dungi de sânge, răni care nu pot fi închise și șiroaie de lacrimi care nu pot fi stăpânite. Aș avea o voluptate plină de groază să văd cum izbucnește, în armonia comodă și superficială de fiecare zi, un vulcan de sânge, țâșniri roșii ca focul și arzătoare ca deznădejdea, cum toate rănile ființei noastre s-ar deschide iremediabil pentru a face din noi o erupție sângeroasă. Numai atunci am pricepe și am
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cavalerii neantului, contactul cu femeia nu poate fi decât un drum care, dacă nu duce la salvare, nu este mai puțin adevărat că duce la împăcare temporară, la o uitare reconfortantă. Grația femeii temperează tragedia bărbatului. Urăsc înțelepții pentru că sânt comozi, fricoși și rezervați. Iubesc infinit mai mult pe oamenii dominați de mari pasiuni care îi devoră până la moarte, decât egalitatea de dispoziție a înțelepților, ce îi face insensibili atât la plăcere, cât și la durere. Înțeleptul nu cunoaște tragicul pasiunii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
infinit amară, de ironia din disperare. Singura ironie adevărată este aceea care suplinește o lacrimă sau o crispație, dacă nu un rânjet grotesc și criminal. Există o mare deosebire între ironia oamenilor care au suferit și ironia celor superficiali și comozi. Căci la întîii ea indică o imposibilitate de participare naivă la viață, legată de sentimentul unei pierderi definitive a valorilor vitale, pe când la ceilalți această imposibilitate de participare nu se reflectează dureros în conștiință, fiindcă sentimentul unei pierderi ireparabile nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]