8,996 matches
-
legislația românească. În 2003, România a actualizat strategia națională de dezvoltare energetică pe termen mediu, prin elaborarea și aprobarea Foii de parcurs din domeniul energetic, care acoperă perioada până în 2015, stabilind direcțiile principale de acțiune în sectorul energetic, în vederea întăririi competitivității acestuia și integrării sale în piața internă de energie a Uniunii Europene. Reglementarea, autorizarea și controlul în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale se realizează de către ANRE, respectiv ANRGN, instituții autonome din punct de vedere legal și administrativ, aflate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
reflecte costurile de producție, precum și în vederea elaborării cadrului legal necesar deschiderii pieței. Alte asemenea reforme au avut loc în sectorul gazelor naturale. Cu toate acestea, restructurarea producătorului Termoelectrica a stagnat, mai ales din punct de vedere al managementului și al competitivității costurilor de producție. Prioritatea cheie trebuia să fie reforma profundă a Termoelectrica, în scopul reducerii costurilor de producție ale centralelor de energie termică. Nivelul ratei de colectare a facturilor la energie rămânea în continuare, o problemă fundamentală pentru România, cu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a siguranței instalațiilor nucleare, ca urmare a recomandărilor din rapoartele Consiliului; România trebuia să consolideze, în continuare, capacitatea administrativă a Autorității de reglementare în domeniul nuclear, inclusiv prin formarea personalului. Eforturile curente de restructurare și privatizare trebuiau să conducă la competitivitate crescută, liberalizare și o mai bună funcționare a pieței energiei. Mai multe progrese concrete trebuiau să se înregistreze ca urmare a lansării și implementării strategiilor privind sursele regenerabile de energie și eficiența energetică, inclusiv măsurile aferente din Planul de acțiune
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
normele de siguranță radiologică. Stadiul implementării acquis-ului comunitar În cursul lunii iulie 2003, a fost adoptată Foaia de parcurs în domeniul energetic din România, care acoperă perioada de până în 2015, stabilind direcțiile principale de acțiune în sectorul energetic în vederea întăririi competitivității acestuia și integrării sale în piața internă de energie a Uniunii Europene. În procesul de aliniere la prevederile noului acquis comunitar în sectorul energiei electrice - Directiva 2003/54/CE, referitoare la piața internă de electricitate, respectiv Directiva 2003/55/CE
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
2002. Prezentarea acquis-ului în domeniul politicii industriale Acquis-ul pentru Capitolul 15 nu necesită transpunere în legislația națională a țărilor candidate și nici măsuri speciale de implementare și punere în vigoare. Acest acquis constă din linii directoare generale ale politicii de competitivitate industrială, atât în plan orizontal, cât și specific sectorial, care nu sunt obligatorii, din punct de vedere juridic, pentru Statele Membre. Pentru a putea evolua în viitoarele condiții concurențiale ale pieței unice interne, industria statelor candidate trebuie să atingă un
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
plan orizontal, cât și specific sectorial, care nu sunt obligatorii, din punct de vedere juridic, pentru Statele Membre. Pentru a putea evolua în viitoarele condiții concurențiale ale pieței unice interne, industria statelor candidate trebuie să atingă un anumit grad de competitivitate înainte de momentul aderării. Aceste state trebuie să dovedească faptul că aplică o politică deschisă, care favorizează concurența, în conformitate cu articolul 157 (fost art. 130) al Tratatului CE. În sens larg, politica industrială a Uniunii Europene constă în: * Măsuri generale pentru dezvoltarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
juridice destinate intervenției asupra mecanismelor de piață care nu funcționează corect și monitorizării sprijinului acordat de stat); * Politica de cercetare și dezvoltare; * Consolidarea cooperării între întreprinderile europene. În Decizia Consiliului 96/413/ CE, privind implementarea programului de acțiune în vederea întăririi competitivității industriei europene, sunt prezentate principalele direcții de acțiune, respectiv: * modernizarea rolului industrial al autorităților publice în vederea eliminării constrângerilor legislative și administrative, în particular în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii; * asigurarea competiției interne și externe; * întărirea cooperării industriale; * promovarea factorilor competiționali intangibili
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
protecția mediului, în 2001 s-a constituit Comitetul Interministerial pentru coordonarea includerii mediului în politicile și strategiile sectoriale la nivel național (prin HG 1097/2001). Prin Hotărârea de Guvern 189/2002, s-a aprobat introducerea etichetei ecologice. Preocuparea pentru creșterea competitivității produselor industriale s-a manifestat și prin adoptarea Legii nr. 608/2001, privind evaluarea conformității produselor din domeniul reglementat și, apoi, prin adoptarea cadrului instituțional în vederea aplicării prevederilor acestei Legi, atât în ceea ce privește supravegherea pieței, cât și certificarea produselor. Dialogul cu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Capitolul 15, s-a elaborat un Document de politică industrială, o Strategie privind politica insdustrială a României, care a trebuit să fie însoțită de un Plan de acțiune a implementării respectivei strategii. Obiectivul general al politicii industriale românești viza întărirea competitivității industriei, prin cultivarea și consolidarea unui mediu de afaceri viabil și deschis, accelerarea și adâncirea ajustărilor structurale, promovarea investițiilor intangibile, susținerea dezvoltării cooperării industriale și a IMM-urilor, precum și prin dezvoltarea serviciilor industriale și de afaceri. În vederea realizării creșterii competitivității
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
competitivității industriei, prin cultivarea și consolidarea unui mediu de afaceri viabil și deschis, accelerarea și adâncirea ajustărilor structurale, promovarea investițiilor intangibile, susținerea dezvoltării cooperării industriale și a IMM-urilor, precum și prin dezvoltarea serviciilor industriale și de afaceri. În vederea realizării creșterii competitivității industriale, principalele direcții de acțiune, pe termen scurt și mediu, au fost următoarele: * Dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil și deschis, prin consolidarea unui cadru legislativ stabil, simplu și coerent, însoțit de cadrul instituțional adecvat de aplicare; * Accelerarea restructurării întreprinderilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
limitau eficiența politicii industriale și diversele instrumente ale acesteia. Erau necesare eforturi suplimentare pentru a încheia procesul de privatizare, într-o manieră pe deplin transparentă. De asemenea, trebuiau întreprinse eforturi pentru a atrage mai multe investiții străine și a crește competitivitatea sectorului siderurgic. Restructurarea sectorului siderurgic, în conformitate cu acquis-ul privind concurența și ajutorul de stat necesita o atenție sporită. Aspecte legate de capacitatea instituțională în domeniu * Înființarea unei Direcții generale de politică industrială în cadrul MEC, urmare a derulării proiectui de twinning cu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
suplimentare privind acquis-ul aferent anului 2000 (CONF-RO 55/01), transmis Consiliului UE, la 14 decembrie 2001; Prezentarea politicilor comunitare și a acquis-ului în domeniu Tratatul privind instituirea Comunității Economice Europene (art. 157), conține prevederi referitoare la asigurarea condițiilor necesare pentru competitivitatea industriei Comunității, conform unui sistem de piețe deschise și concurențiale. Astfel, principiile de bază pentru îndeplinirea acestor obiective sunt: accelerarea adaptării industriei la schimbările structurale, încurajarea unui mediu favorabil inițiativei și dezvoltării întreprinderilor din întreaga Comunitate și, mai ales, a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
2000, Comisia Europeană a propus o strategie menită să susțină dezvoltarea IMM-urilor în contextul globalizării, precum și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare. Obiectivele politicii în domeniul IMM-urilor, erau următoarele: * încurajarea întreprinderilor, * promovarea inovării și schimbării, * analiza competitivității Europei și corelarea cu celelalte politici ale UE. Politica în domeniul întreprinderilor urmărește să asigure un climat concurențial corelat cu necesitatea promovării unor condiții mai atractive pentru lansarea în afaceri. De asemenea, sunt avute în vedere noi măsuri care să
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
la cifra de afaceri. România participa la Programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat, în special pentru IMM (2001-2005), lansat de Comisia Europeană și a adoptat Carta Europeană a micilor întreprinderi. Obiectivele programului multianual au fost următoarele: ==> dezvoltarea afacerilor și creșterea competitivității în contextul globalizării; ==> promovarea antreprenoriatului; ==> simplificarea și îmbunătățirea mediului de afaceri; ==> îmbunătățirea accesului la finanțarea afacerilor ; ==> creșterea accesului la serviciile suport, programele și rețelele comunitare continuarea acțiunilor de susținere a rețelei EUROINFO CENTER; ==> accesul la instrumentele financiare comunitare. Dialogul cu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
-urilor, conform Recomandărilor Comisiei. Raportul de țară 2004 În ceea ce privește politica IMM-urilor, a fost actualizată Strategia pentru IMM-uri (2004-2008) și a fost adoptată de Guvern în august 2004. Strategia conținea cinci priorități: crearea unui mediu de afaceri favorabil, creșterea competitivității IMM-urilor, îmbunătățirea accesului la finanțare, dezvoltarea accesului la piețe externe și promovarea antreprenoriatului și întărirea performanțelor manageriale. În ceea ce privește implementarea Cartei Europene a Întreprinderilor Mici, deși mai erau necesare progrese, România s-a angajat pentru cele mai bune practici în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
asupra cadrului de reglementare în domeniul telecomunicațiilor. De asemenea, în 1999, a fost realizată o reevaluare a acquis-ului în domeniu. Ambele documente au arătat necesitatea de a adapta cadrul de reglementare în telecomunicații, în scopul de a răspunde cerințelor de competitivitate și convergență a piețelor de comunicații. Acquis-ul în domeniu a fost actualizat în februarie 2002, iar țările candidate trebuiau să transpună și să aplice, până la data aderării, legislația astfel modificată. Implementarea noului acquis presupunea evitarea oricărui conflict de interese, real
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în ceea ce privește deschiderea pieței. Cu toate acestea, Comisia a fost de părere că, odată cu implementarea noii legislații în anii următori, România ar putea să se alinieze la reglementările UE, pe termen mediu. Comisia a tras concluzia că în acest sector creșterea competitivității va depinde, în principal, de accelerarea programelor de modernizare a rețelelor și serviciilor, de intensificarea investițiilor străine, precum și de un management flexibil și orientat spre piață din partea operatorului rețelei publice. Față de Opinia precedentă, România a înregistrat progrese importante, în ciuda adoptării
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în diferite stadii de pregătire a atribuțiilor lor viitoare. Ținând cont de timpul scurt rămas la dispoziție, pregătirea tuturor nivelelor administrației necesita atenție deplină. O atenție imediată trebuia acordată în mod special MEC, în calitate de AM pentru Programul Operațional Sectorial pentru Competitivitate, și MMSS ca AM pentru Programul Operațional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Desemnarea Organismelor Intermediare trebuia finalizată cât mai curând posibil, pentru a avea timp suficient pentru a aduce capacitatea acestor organisme la nivel operațional. În plus, trebuia proiectat transferul de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
este un instrument care asigură o mai mare coerență între ea și politica de prețuri și piețe, încurajând actorii locali să se implice în acest proces. Procesul, în sine, are în vedere: modernizarea fermelor, siguranța și calitatea alimentelor, provocările mediului, competitivitatea agriculturii, produselor alimentare și a silviculturii. Dialogul social = procedură de concertare și consultare între partenerii sociali europeni: Uniunea confederațiilor industriei și angajatorilor din Europa (UNICE), Centrul European al Întreprinderilor Publice (CEEP) și Confederația Europeană a Sindicatelor (CES). Acest dialog a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
printr-un ansamblu de activități și acțiuni înglobate în Sistemul de Asigurare a Calității SAC. Sistemul de asigurare a calității are în compunere structurile și funcțiile destinate: a) pentru produse / servicii: ridicării aptitudinii de folosire, satisfacerii cerințelor beneficiarului și creșterii competitivității pe piață; b) pentru producție: asigurării conformității față de documentație (având ca urmare creșterea reală a productivității muncii măsurată prin produsele “corespunzătoare” realizate), utilizării superioare a resurselor materiale, energetice, umane și financiare și creșterii eficienței economice a fabricației. Asigurarea calității văzută
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
relațiilor dintre industrie și autoritățile publice. Evidența implementării unui SMM și aducerea la îndeplinire a programelor rezultate din politica de management sunt costisitoare, regăsindu-se în prețurile de vânzare a produselor, fapt ce conduce într-o oarecare măsură la scăderea competitivității pe piață. Aici este nevoie să intervină statul cu facilități financiare acordate celor care se aliniază la practicile europene.
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
îi determină hotărâtor potențialul de acțiune. Resursele umane au un potențial de creștere și dezvoltare practic nelimitat; ele sunt rare, valoroase, dificil de asigurat și de înlocuit. Calitatea resurselor umane ale organizației determină calitatea activității acesteia, succesul ei, nivelul de competitivitate pe care îl are. Resursele umane presupun investiții continue din partea organizației, care se dovedesc în timp cele mai rentabile. În acest sens, J. Naisbitt și R. Aburdene afirmă: „...în noua societate informațională, capitalul uman a înlocuit capitalul financiar ca resursă
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
educaționale; simptomele schimbărilor la locurile de muncă. Se apreciază că noua competență reprezintă caracteristica cea mai importantă a mediului actual al firmelor. Lumea se transformă într-o piață unică și, în consecință, competența devine din ce în ce mai importantă. Competența viitoare a firmelor, competitivitatea acestora se va baza din ce în ce mai puțin pe folosirea utilajelor și tehnologiilor moderne și tot mai mult pe eficienta administrare a resurselor umane. Viitoarea firmă de succes va fi aceea care printr-un management științific adecvat va putea cel mai bine
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
sunt responsabili, deoarece: sistemul de recompensare acționează direct asupra recrutării, motivării, eficienței și satisfacției resurselor umane; sistemul de recompensare afectează toți salariații unității și nu doar o parte a acestora; recompensarea salariaților reprezintă un cost major al unității, putând determina competitivitatea produselor sau serviciilor acesteia; salariații doresc să participe la proiectarea sistemului de recompensare atât prin negocieri colective, cât și prin negocieri individuale, cu ocazia încheierii contractelor colective și individuale de muncă; sistemul de recompensare reprezintă subiectul unui mare număr de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
în plină expansiune. Ca să nu mai vorbim despre transformările pe care le-a suferit între timp banul, apariția de noi funcții și modul în care își îndeplinește funcțiile vechi. Lumea economică modernă se bazează în primul rând pe competiție și competitivitate, iar comparațiile între averile indivizilor și statelor se realizează prin instrumente sofisticate în care banii își asumă roluri noi. Moneda de azi este complexă, ea funcționează ca un criteriu de referință în ceea ce privește capacitatea indivizilor și statelor în a provoca prezentul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]