10,974 matches
-
Zorzor, Irina Odăgescu-Țuțuianu, Doina Rotaru, Dan Dediu, Laura Manolache. Inițiativa includerii în repertoriul de concurs a unor lucrări aparținând perioadei contemporane ni se pare meritorie și binevenită; tinerii muzicieni au avut ocazia să se familiarizeze cu limbajul specific al fiecărui compozitor și să-și îmbogoțească propriile performanțe. Prezentarea la un înalt nivel artistic (și instrumental), a demonstrat interesul și atașamentul profesorilor și elevilor față de repertoriul pianistic românesc, pe care l-au abordat cu multă seriozitate și responsabilitate, fiind conștienți de
Concurs dedicat muzicii rom?ne?ti pentru pian by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83128_a_84453]
-
și părinții au profitat de faptul că al doilea prenume al ei este Florentina și i-au pregătit o surpriză de zile mari de Florii. Au invitat-o, chipurile, la un eveniment și acolo a dat nas în nas cu compozitorul Cristian Faur, învingătorul de la Eurovision România, cu membrii duetului Autentic, Cătălin și Denis, cu solistele Julia Jianu și Anne’s și... cu un tort care o înfățișa pe Raluca în chip de păpușă Bărbie! De notat că pe langă activitatea
Surpriza by Mihai CHIHER () [Corola-journal/Journalistic/83144_a_84469]
-
mai buni. L-am prezentat la Mamaia la acea ediție a triumfului (frumos că nu uită piesa consacrării, „Ce frumoasă este marea!”, a regretatului Aurel Manolache), dar și, imediat după, în spectacolele Teatrului „Al. Davila” din Pitești, unde dirijorul și compozitorul Dumitru Lupu inventase o formulă de succes - spectacolul „De la Mamaia la... Pitești”. Ne-am reîntâlnit apoi în toate turneele importante ale vremii, fiindcă era un nume căutat, dovadă că a colaborat cu teatrele de revistă „C. Tănase” din București și
Apostol, nedreptățitul by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83148_a_84473]
-
Ancheta jurnalistică Ionel Tudor: 1. Ce a însemnat din punct de vedere muzical anul 2012 pentru compozitorul Ionel Tudor? Anul 2012 a fost unul aglomerat pentru mine. Am orchestrat și dirijat sute de piese pentru: Festivalul Internațional “George Grigoriu” de la Brăila; dublul CD Marcel Pavel (am orchestrat, înregistrat live și dirijat orchestrele reunite ale Radiodifuziunii Române, Filarmonicii
Ancheta jurnalistică by Ionel Tudor () [Corola-journal/Journalistic/83142_a_84467]
-
ACT, prezentată de Cristian Marica. Să nu uităm însă că între formațiile de elită ale Societății Române de Radiodifuziune se impune Big band-ul Radio care activează neîntrerupt de mai bine de o jumătate de secol. Maeștri marcanți, dirijori și compozitori precum Sile Dinicu, Cornel Popescu, Ion Cristinoiu, în ultimele decenii Ionel Tudor au asigurat de la pupitrul șefului de formație un contact nemijlocit cu publicul de concerte, în paralel incluzând în patrimoniul fonotecii sute de înregistrări de jazz, muzică pop, muzică
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
pop, muzică de estrada. Acestora li s-au adăugat colaborări la emisiuni de televiziune și participări la festivaluri. Prin ani, în Big band-ul Radio s-au afirmat personalități interpretative de seamă, instrumentiști improvizatori valoroși - unii dintre ei și orchestratori, compozitori - printre care saxofoniștii Dan Mîndrilă, Bebe Prisada, Micky Ampoițan, Peter Wertheimer, Micky Ștefănescu, Alin Constanțiu, Dan Ioniță, Cristian Soleanu, Nicu Tănase, Cristian Teodorescu, trompetiștii Nelu Marinescu, Petre Căplescu, Ion Păun, Adrian Iliescu, Emil Bîzgă, tromboniștii Corneliu Meraru, Nicu Farcaș, Cornel
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
Luiza Zan, Nadia Trohin, cântărețul de blues Mike Godoroja și al sau „Blue Spirit”, grupul vocal „Jazzappella” și alții. Și la pupitrul Big band-ului s-au perindat mai mulți dirijori invitați, între care a strălucit regretatul mânuitor al baghetei, compozitor și aranjor german de origine română Peter Herbolzheimer. Sală Radio (Studioul Ț 4) a oferit nu odată ambientul propice receptării mesajului diferiților artiști și diverselor formații de jazz, între care, mai recent, grupul Iordache, tunisianul Anouar Brahem - interpret la instrumentul
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
PRO MUSICA, din nou pentru muzică Doru IONESCU 2013, un an care pentru iubitorii rockului (dar și folkului) din România are o semnificație deosebită atunci când vine vorba de formația lui Ilie Stepan, chitarist compozitor din Timișoara, în activitate neîntreruptă de atunci. Încă nu s-au stins ecourile încheierii cu succes a trilogiei „Sensul vieții” (cu publicarea la sfârșitul anului trecut a cvadruplului disc „Lumina”) șI iată-l din nou „in charge”, de astă dată
PRO MUSICA, din nou pentru muzic? by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83150_a_84475]
-
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 Alexandru I. Bădulescu A devenit deja o frumoasă tradiție ca, începând din anul 2009, anual, în jurul datei de 20 iulie, un reprezentativ grup de renumiți muzicieni: compozitori, muzicologi și critici muzicali, soliști, instrumentiști și lirici, jurnaliști din presa scrisă, audio și video, alți oameni de cultură și artă etc, din București și Ploiești, precum și din alte centre culturale românești și din spațiul european, să fie prezenți la
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
străinătate. Prin uriașe eforturi, surorile Teodorescu - folosind cu talent, pricepere și perseverență, multiple procedee și modalități specifice organizării unor ample manifestări artistice - de reală ținută artistică și științifică, au izbutit să obțină colaborarea efectivă și sprijinul material benefic a multor compozitori, muzicologi și critici muzicali, jurnaliști din presa scrisă și audio, postului de radio România Muzical, Akies Music Today, Muzeului Paul Constantinescu, precum și unor oameni de suflet din Câmpina, familiei Ion Simion - S.C. Confind SRL Câmpina și alții. Ca și la
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
Marija Kandic (Serbia) - cu o evidentă pregătire de specialitate la Conservatorul din Belgrad și din Germania (Academia Franz Liszt). Programul a cuprins șapte opusuri de referință - toate în primă audiție absolută - compuse special pentru acest eveniment de tot atâția renumiți compozitori români: George Balint, Sorin Lerescu și Cătălin Crețu - România, Sebastian Dumitrescu și Adina Dumitrescu (România- Finlanda), Stefano Bonilauri (Italia) și Drew Wilson (Anglia). După amiază, artiștii interpreți, muzicienii și jurnaliștii oaspeți din țarăși străinătate au participat la primul workshop de
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
oaspeți din țarăși străinătate au participat la primul workshop de compoziție, moderator - muzicolog Irina Vasilescu de la Radio România Muzical. Tema scrisă în program s-a referit la muzica compusă pentru acordeoane. Au fost abordate, în discuții, tehnici noi utilizate de compozitorii români și străini în lucrările audiate în deschiderea concertului, dar și alte creații de acest gen semnate de compozitorii Jukka Tiensuu, Erkki Jokinen, Ana Bondue, Sofia Gubaidulina, Magnus Lindberg, Costin Miereanu, Aurel Stroe etc. În cea de-a doua zi
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
Tema scrisă în program s-a referit la muzica compusă pentru acordeoane. Au fost abordate, în discuții, tehnici noi utilizate de compozitorii români și străini în lucrările audiate în deschiderea concertului, dar și alte creații de acest gen semnate de compozitorii Jukka Tiensuu, Erkki Jokinen, Ana Bondue, Sofia Gubaidulina, Magnus Lindberg, Costin Miereanu, Aurel Stroe etc. În cea de-a doua zi, sâmbătă, 21 iulie, în aceeași sală, programul a fost rezervat în întregime, ca și în următoarele trei zile, Muzicii
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
În cea de-a doua zi, sâmbătă, 21 iulie, în aceeași sală, programul a fost rezervat în întregime, ca și în următoarele trei zile, Muzicii franceze la anul 1900. Prezentarea și comentariul opusurilor oferite publicului din opera celor patru renumiți compozitori ai școlii muzicale franceze: Claude Debussy - de la a cărui naștere se împlinesc azi, 22 august, 150 de ani (aniversare pe plan UNESCO), Francis Poulenc, Maurice Ravel, Erik Satie, au fost susținute de muzicologul dr. Monica Isăsescu, de la Radio România Muzical
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
a continuat la Muzeul „Paul Constantinescu” din Ploiești. Sub genericul „Muzica franceză în dialogul generațiilor de interpreți” au evoluat 12 artiști interpreți din țară și de peste hotare (Elveția, Austria, Finlanda). Cuvântul introductiv și o seamă de date esențiale din creația compozitorilor francezi prezenți pe afiș au fost aduse în atenția spectatorilor de către prof. dr. Alexandru I. Bădulescu - coordonatorul muzeului. A fost o manifestare muzicală - eveniment, un adevărat regal, onorat de un public numeros din capitală, din Ploiești, Băicoi etc. Prin repetatele
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
Țiulete (violoncel), Mara Balint și Daniela Streche (duo pian). Concertul s-a încheiat cu cei doi invitați de onoare: Duo pian - Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu, care au interpretat, la cote artisitice înalte, Feeria din Rapsodia spaniolă semnată de ilustrul compozitor francez Maurice Ravel. Prestigioasa manifestare "Țintea muzicală" s-a încheiat cu deosebit succes luni, 23 iulie a.c., cu un program de Muzică franceză în saloanele anilor 1900. Prezentarea rolului pe care saloanele franceze din ultima parte a secolului al XIX
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
iulie a.c., cu un program de Muzică franceză în saloanele anilor 1900. Prezentarea rolului pe care saloanele franceze din ultima parte a secolului al XIX-lea l-a avut în dezvoltarea și promovarea muzicii franceze, precum și importantele date despre creația compozitorilor aflați în programul concertului: Maurice Ravel, Erik Satie, Claude Debussy și Cecile Chaminade au fost prezentate asistenței de reputatul muzicolog german dr. Adalbert Grote. A fost, fără îndoială, o excepțională comunicare din punct de vedere muzicologic. Lucrările înscrise în program
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
urmărește creația muzicală a ultimilor decenii. Dar cine se face frate cu dracul nu va trece niciodată puntea, dracul fiind vrăjmașul nedezmințit al oricărei împliniri sau izbânzi pozitive. Mai ales că în muzica de azi există o tendință generală a compozitorilor care se vaită bovaric de ceea ce nu sunt, omițând să valorifice christic ceea ce sunt.
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
coral. - La marea expresie a muzicii te ridici prin studiul pasiunilor umane și a limbajului naturii. - Muzica este expresia vieții noastre interioare. - Muzica este trăire pentru că semnul se reflectă în mine, iar eu simt ceea ce am filtrat dincolo de ceea ce gândesc. - Compozitorul își transcrie mesajul în semne grafice, care devin un obiect material; acestea nu sunt opera sau muzica ci ipostaza de la care pleacă interpretul ce ia partitura, o analizează și-și formează, EL însuși, o imagine mentală asupra acesteia. Muzica există
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
prolifereze pe coordonate strict raționale. Astfel, muzica s-a dezvoltat nu ca o artă a exprimării, ci, mai curând, ca ipoteză sonoră a legilor universului, produsele artistice fiind, în esența lor, de natură cerebrală. Putem afirma chiar că mulți dintre compozitori aud ceea ce scriu și nu scriu ceea ce aud interior, statornicindu-se o anume civilizație a ochiului în dauna unei civilizații proprietară de drept a teritoriului sonor, dar, iată, silnic uzurpată: cea a auzului. Consecința imediată? Muzica savantă se rezumă la
Bi-polaritatea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
Croitoru. Prestația sa, situată la cel mai înalt nivel instrumental și artistic, a entuziasmat spectatorii. Spre deosebire de alți violoniști care urmăresc aproape exclusiv să etaleze virtuozitatea creațiilor paganiniene, Gabriel Croitoru reușește să evoce întreaga frumusețe și expresivitate a muzicii compozitorului italian. Varianta realizată de apreciatul violonist, a oferit pe lângă momentele spectaculoase - redate cu o impresionantă strălucire și dezinvoltură -, un caleidoscop cuceritor de imagini muzicale și sentimente, care au emoționat puternic spectatorii. Îngemănarea fericită a laturii expresive cu performanța violonistică a
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
de rezonanță națională: Aniversarea a 60 de ani de la inaugurarea actualei clădiri a Operei Naționale București - instituție reprezentativă a culturii naționale, care, de aproape 130 de ani de la primul spectacol ce a avut loc în 1885, sub conducerea reputatului muzician: compozitor, dirijor și profesor, George Ștephănescu, a dus pe toate meridianele lumii, geniul creator al acestui înzestrat popor, valorile perene ale creației și artei lirice interpretative românești. Întrucât clădirea principală a operei național - inclusiv sala cea mare de spectacole, se află
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
a format de-a lungul vieții sale, multe generații de cântăreți români de operă care s-au impus pregnant pe scenele internaționale ale teatrului liric. Dar, cu toate eforturile sale, precum și a altor muzicieni români - printre care și ale genialului compozitor român George Enescu, Opera Națională Română, înființată inițial ca Secție a Teatrului Național din București, nu a dispus până în 1954, de o clădire proprie pentru întreaga sa activitate: repetiții, spectacole, săli de studii și spații pentru săli decoruri etc. și
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
în anul 2012. În deschiderea recitalului, Valentin Șerban și Liliana Iacobescu au prezentat Sonata nr. 4, în Re major de Händel. Pe parcursul celor patru mișcări, artiștii au realizat un dialog firesc, cu imagini muzicale variate, menite să evidențieze bogăția inspirației compozitorului și originalitatea stilului său contrapunctic; au pătruns în substanța lucrării până la esență și s-au integrat armonios în fluxul ei ce sugerează o devenire perpetuă. A urmat Andante și Allegro din Sonata în la minor de Bach (pentru vioară solo
La Sala Mic? a Ateneului by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83283_a_84608]
-
și real-sintetizat pe suprafața colii de hârtie grilată cu protative. Astfel, a gândi logic în raport cu spațiul oferă o apreciabilă libertate de concepție, fapt dovedit prin imensitatea numărului de opusuri realizate de-a lungul ultimelor secole. Operând pe o interfață spațială, compozitorul își poate șlefui elementele sonore ca obiecte în sine, asensuate. Funcția lor este de delimitare (localizare punctuală) în spațialitatea conceptual-ideatică a mișcării muzicale. ② Cel de-al doilea raport al gândirii componistic-muzicale, incluzând în pereche spațiu-timpul, implică un mod de aspectare
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]