17,971 matches
-
7 MARTIE România, 1965, reportaj Cu: Geo Bogza Producător: Actualitatea în imagini nr. 3 / 1965, subiect d. Agenda electorală. - Desemnarea delegaților Frontului Democrației Populare pentru alegerile legislative și locale din 7 martie. Geo Bogza este desemnat candidat MAN. La alegerile comunale e desemnată o femeie. AUREL BARANGA „MIELUL TURBAT” România, 1954, reportaj Cu: Grigore Vasiliu Birlic, Sică Alexandrescu, Alfred Alessandrescu Producător: Actualitatea în imagini nr. 2 / 1954, subiect c. Radiodifuziunea română. - Aspecte din diferite studiouri ale Radiodifuziunii române. Se înregistrează piesa
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
la asta, la Ioana! Să le ardă focul de curve, nu? Ai zis să scrie așa sau ba? - Of, Lino! Ce să mai zic acuma? Așa este... Cine te poate minți pe tine? Ești femeie învățată, că ai fost moașă comunală o viață de om... Ești și credincioasă... Am zis și eu așa, că Ioana s-a plâns și nu știa ce să facă... Am auzit de pe aiurea... Doamne iartă-mă! - Așa se spune, moașă Lina, interveni Aneta a lui Zapciu
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate. Din anul 1955, în clădirea Căminului Cultural a funcționat, până în urmă cu mai mulți ani cinematograful sătesc și comunal. În anul 1956 a luat ființă o bibliotecă comunală, care avea în jur de 4000 de volume. Numărul acestora a crescut, astfel că la 1960, a ajuns la 5.500 de volume (cărți), în 1967-12.250. Acestea sunt aranjate conform
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate. Din anul 1955, în clădirea Căminului Cultural a funcționat, până în urmă cu mai mulți ani cinematograful sătesc și comunal. În anul 1956 a luat ființă o bibliotecă comunală, care avea în jur de 4000 de volume. Numărul acestora a crescut, astfel că la 1960, a ajuns la 5.500 de volume (cărți), în 1967-12.250. Acestea sunt aranjate conform sistemului clasificării zecimale și depozitate în cinci încăperi. La
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
brio și imediat, cu un zel demn de o cauză mai bună: am fost împresurați „cât ai zice pește”, „încolonați” și duși însoțiți de doi milițieni și vreo trei paznici de la unitățile vecine taberei de vară, direct la sediul miliției comunale. A urmat pentru cei câțiva băieți - cei mai mulți studenți și câțiva prieteni de-ai lor, toți localnici, elevi la școlile profesionale de pe lângă uzinele „ARO” din Câmpulung Muscel și „Tractorul” sau „Steagul Roșu” din Brașov - o noapte de coșmar, plânsete și incertitudini
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
diabolicele mijloace și forme de pervertire, în școală, pe stradă, la servici, „Marx-Engels-Lenin”! Ajutorul ne-a venit de unde nu ne-am fi așteptat, sau poate ne înșelasem noi asupra omului, pentru că prea îi legam numele de funcția deținută, șeful postului comunal de miliție. Mai întâi a trebuit să ne dezvinăvățim noi într-un fel nu prea convingător, cu toate că fiecare și-a povestit în fața anchetatorilor viața de mai multe ori, de fiecare dată, vorbă lungă și sub „imperiul presiunii”, mai adăuga câte ceva
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Furtuna La început am avut o vacă pe nume Bujoara și un bou căruia îi spuneam Nelu. Mama ne trimitea pe izlazul comunal, sau pe câmp, să păștem animalele. Eu cu sora mea, care era mai mică cu doi ani ca mine, nu prea voiam să ne ducem.Ni se părea ziua prea lungă și ne plictiseam. Dar mama rupea din gard trei
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
Iuliu Maniu, marele om politic care a contribuit esențial la Unirea Transilvaniei cu România. S-a născut la 21 iulie 1808, în satul Bocșa Română, județul Sălaj, într-o familie săracă de plugari români. A început a învăța în școala comunală de la vârsta de 6 ani. De aici a trecut la gimnaziul din Careii Mari și apoi la Facultatea teologică din Blaj. Încă de tânăr, la vârsta de 23 de ani, în 1831, este numit profesor de istorie universală la școala
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
o comisie mixtă regională care să formeze prețurile muncii pe trei ani în urmă. Take Ionescu combate acest principiu care i se pare a se opune legii cererii și a ofertei. A doua mare reformă a fost aceea a islazurilor comunale create pentru pășunatul vitelor, impusă ca o servitute asupra proprietăților particulare. Conservatorii s-au opus considerând-o ca un atac la ideea de proprietate garantată prin Constituție. S-a convenit până la urmă ideea de vânzare-cumpărare de bună voie între proprietari
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
la Viena...și înapoi”, să ne închipuim că suntem toți egali cu Brâncuși dar fără talentul, efortul și prețul plătit de el. Putem și trebuie sa fim egali atunci cănd ne naștem, atunci când ne alegem primarul sau când votăm bugetul comunal, dar greșim dacă încercăm să supunem la vot competența de nivel înalt, creativitatea, sacrificiul, eroismul, până la iubirea absolută. Altfel, riscăm afectarea noastra ca imagine, irosirea unei munci de-o viață într-o ratare sigură și non-profesionalism.” Din comunicarea cu acest
CALATORIA DE LA SACRIFICIU SPRE BLASFEMIE SI RETUR, CU FLORINEL-CONSTANTIN ANDRISAN de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367169_a_368498]
-
sfârșitul anilor 1860 al județului Arad... deși nu este arădean s-a dovedit administrator excelent, bărbat puritan român înflăcărat și mai ales un fervent sprijinitor al tineretului românesc de pe acea vreme, pentru intrarea sa în funcțiuni de Stat județene și comunale. Regimul acestui bărbat de o înțelepciune rară a fost un regim îndreptat ce nespus de multa râvnă îndeosebi spre deșteptarea tot mai intensă a poporului nostru la conștiința națională. Sub conducerea lui s-a produs pe acest teren de muncă
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
conducerii comunei. Când voiam să luăm măsuri cu el sau să înaintăm vreo reclamație, șefii ne cereau clemență pe motiv de invaliditate. Cu puțin timp în urmă îi murise un copil de meningită. Lipsa de promptitudine a celor de la dispensarul comunal, implicit a doctoriței și a întârzierii salvării au făcut ca micuțul să nu poată fi salvat. Reclamațiile lui au ajuns până la Tribunalul de la Haga, care însă nu i‑a mai putut da copilul înapoi. Celălalt „revoluționar”, Andrei, cumnatul inginerului‑șef
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
o doamnă asistentă, cu un ușor ton autnom în teoria despre serviciul medical. Ea îl exercită într-o reinterpretare a variantelor vechi ale dispensarelor de pe vremea când doctorul, felcera, preotul, învățătorii, apostoli ai satelor, se integrau atât în colectivitatea mare comunală, cât și în micile colectivități ale familiilor sătești, participau la toată bătaia pulsului așezării, la bucurii, drame, ritualuri și tradiții, fiind parte activă a așezării, fundație pe care s-a clădit de-a lungul istoriei, cultura noastră țărănească. Asistenta Ana-Cornelia
ASISTENTA ANA-CORNELIA FLOAREŞ. OMENIA, UN DAT ŞI DEOPOTRIVĂ CONDIŢIA CADRULUI MEDICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363753_a_365082]
-
asemenea manifestări, „se profilează o nouă formă de turism la Vama: turismul cultural”. Epigrame cu dedicație, „Rondelul ecoturismului la Vama” și vin „Păstorel” Și dacă după cuvântul autorului, din care n-au lipsit catrenele cu dedicație adresate primarului, unor consilieri comunali, preotului de la Biserica Înălțarea Domnului”, precum și câteva rondeluri (între care și „Rondelul ecoturismului la Vama”), lansarea cărții s-a încheiat la primărie iar evenimentul a avut un epilog prin reîntoarcerea la pensiunea „Bucovina Lodge”. Acolo, Sorin Cotlarciuc și-a cinstit
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
conferite de demnitatea de om în dubla sa calitate de: solicitant și ofertant de locuri de muncă. Societatea în care trăiește necesită în dezvoltarea ei plusvaloarea rezultată din munca individului. Nu pot ființa drepturile legiferate fără existența societății statale sau comunale în care omul trăiește iar aceasta se dezvoltă și întreține numai din munca omului. Așadar ca oamenii ai nației, ai comunei, spre a beneficia de drepturile omului amintite, avem obligația să asigurăm natalitatea, să muncim și să plătim impozite către
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
nu-mi vine să cred. Și mă rog prin ce am devenit așa de celebru? - Că ești plin de bani, că în jurul tău se învârt ca niște sateliți tot felul de tipi dubioși, iar cu fetele ești ca un taur comunal, scuză-mi expresia, dar mama mea este inginer zootehnic. La femei nu te interesează decât cele pe care le poți duce într-un pat, fără sentimentalisme și cum prin facultăți nu se duce lipsă de asemenea persoane, ești în largul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
să se înfăptuiască în anul 1918, i-a întâmpinat pe primii militari români, cei 48 de ostași ai Companiei IV Grăniceri, în frunte cu maiorul Anton Ionescu, arborând tricolorul românesc pe turnul Primăriei) să-i convoace pe cei câțiva consilieri comunali, care se mai aflau în oraș, pentru a găsi o soluție de salvare. S-a luat hotărârea ca Eusebie Popovici împreună cu Epaminonda Voronca, consilierul căruia i s-a încredințat temporar cârma orașului după fuga primarului Fuchs, întovărășiți de preotul Sârbu
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
locale, subliniind aspectul plăcut pe care îl are comuna și meritul celor implicați în menținerea sa. Comunitatea locală a vegheat la reușita activității și prin organizarea unui Mini-Muzeu al satului Movila Miresii, direct implicată în acest demers fiind reprezentanta Bibliotecii Comunale, d-na Liliana Panțuru. Cunoașterea sărbătorilor laice și religioase ale familiei și comunității de la țară, precum și cunoașterea portului popular al zonei, au fost două dintre obiectivele specifice acestui proiect. D-na prof. Florica Munteanu, una din coordonatoarele proiectului ,,Tradiții și
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
STĂICUȚ Autor: Neluța Stăicuț Publicat în: Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului M-am născut pe data de 6 septembrie 1956, în Mihaiesti județul Olt. Mama era născută în această localitate, iar bunica mea fiind moașa comunala a insistat că eu să vin pe lume acolo unde dumneaiei își desfășura ativitatea (voi poștă la un moment dat povestea nașterii mele)!!! Tatăl era din com.Lipia județul Buzău. S-au cunoscut, s-au plăcut, s-au iubit, s-
NELUȚA STĂICUȚ de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348626_a_349955]
-
capitalist”. Evident că s-au înghesuit pe locurile eligibile de pe listele electorale, obținând la alegeri locuri parlamentare, ideale pentru tras sfori pentru relații și afaceri grase. Dar și în alegerile pe plan local se aranjau în consiliile județene, municipale și comunale, locuri de aranjat afaceri cu banul public. Așa s-au creat rețelele mafiote de oligarhi naționali și baroni locali, care considerau funcțiile politice feude proprii de îmbogățire. Apoi au trecut la „reforma” capitalistă, prin procopsirea țării cu seturi de legi
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
Văzând un cocor pe cer subit îngheață la loc. Urc pe Olimp - am citit că este muntele lui Venus. M-a întâmpinat Zeus și astăzi sunt cam trăsnit. De pe afișe cel cu nasul cel mai lung a ieșit primar. Consilieri comunali Geppetto și-un greieraș. Nuntă la țară - mireasa furată acum patru luni. Rochia imaculată e un pic bombată. Chopin se-avântă într-un preludiu nocturn c-o poloneză. În zori se strâmbă, îi plac mai mult franțuzoaicele. Capul șefului - proiectat
KYOKA 3 de DAN NOREA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349895_a_351224]
-
apărut cum l-a auzit că pleacă pentru o perioadă mai lungă. Poate că nici nu se mai întoarce după întâlnirea cu părinții săi. Revenind în dormitor, se așeză comod pe marginea patului frunzărind cartea împrumutată de Mircea de la biblioteca comunală. Ce putea să fie decât o carte de aventuri Pasagerul clandestin de Ion Aramă, o carte ușoară și plină de suspans, caracteristică stilului acestui autor. Mircea își făcu apariția cu o tavă metalică din tablă inox, pe care tronau două
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
nici unele. Locuiau vis-� -vis de curtea noastră. Acum veneau să spioneze dacă tata este acasă să-l poată chema la “post”. Într-o zi tot l-au dibuit. Venea de la cariera de piatră a comunei cu căruța plină spre șoseaua comunală, să scape de obligațiile față de primărie pentru care era șantajat cu aderarea la ceape. Refuzând în continuare semnarea adeziunii de a intra în ceape, a fost reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
cu forța pe tușieră și apoi pe adeziune și așa a devenit tata membru al ceape-ului ca analfabet, el absolvent a cinci clase, cu un scris mai frumos ca al multor angajați ai primăriei și pe deasupra și epitrop al bisericii comunale, deci cunoscător și de contabilitate financiară. Venea mama la noi în locul lui plângând tot timpul. Să fi auzit cineva blestemele bunicii. “Să-i ardă focul și para și să se înroșească ca racii fierți, așa cum le este culoarea la stindardul
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci ce erau. Săraci, săraci, dar și ai dracului. Cine s-au înscris primii în partidul comunist? Ei și îi vedeai mereu la votare că sunt pe lista de deputați comunali sau raionali. Unii dintre ei nu aveau nici WC în curte, îl făceau din bețe de floarea soarelui de-i vedea toată lumea când se așezau pe “tron”, dar de pe lista de deputați nu lipseau niciodată. Imi amintesc de o situație
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]