8,042 matches
-
Reginei mamă. Gest care ne dă speranțe într-o Românie nu întru totul alterată. 18 martie Intervenție în peisaj. Cum suna premonitor tema unei cîndva expoziții, care, la acea vreme "postromantică" părea mai mult o provocare textuală decît una pictural conceptuală, o îndrăzneală încă nepericuloasă, nu una de-a dreptul disolută, cum avea s-o cunoască sfîrșitul secolului XX. Dacă e vorba să ne lăsăm o secundă furați de rozul romantism al anilor șaptezeci, atunci să dăm curs cîtorva imagini care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să depășească performanțele minimal acceptabile vizate de programele școlare, iar instruirea ineficace determină numai reușita unei părți (mai mari sau mai miciă a unei populații școlare neomogene (cum este clasa de eleviă. Deci, în principiu de acord cu aceste determinări conceptuale și cu analiza pertinentă a diverselor interpretări și atitudini conturate de-a lungul timpului în raport cu acest fenomen (interpretarea fatalistă care pune rămânerea în urmă la învățătură pe seama unor cauze generice și psihologice - interpretarea de tip „lanțul slă biciunilor” ce constă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
valori și convingeri, din obișnuințele însușite. Atitudinea este o structură latentă a personalității, o entitate psihologica reală, neobservabilă în mod direct, dar care se exprimă în comportamente diferite, interpunându-se parcă între motivele acțiunii și efectuarea acesteia. Atitudinile sunt scheme conceptuale preliminare comportamentului real; ele se răsfrâng în răspunsul manifest, fiind, în primul rând, propensiunea de a reacționa într- un chip unitar față de o clasa de obiecte sau situații. Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
textualitate Îmi aduc aminte de "briciul lui Ockham" (conform căruia definițiile nu trebuie multiplicate dacă nu este absolut necesar) și mă întorc atunci la formaliștii ruși ori la Benveniste: modelul lor binar (fabula vs. sjuzet, histoire vs. récit) aduce claritate conceptuală în bună tradiție aristotelică și reafirmă un adevăr indubitabil, anume că ceea ce ne spune cu adevărat naratorul se reduce la o "fabulă"/ "istorie" cronologică una pe care cititorul încearcă să o reconstituie în ordinea ei temporală și că secvențele "subiectului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
descrie modul în care se prezintă conștiința. ¶Bowling 1950; Chatman 1978; Cohn 1978; M. Friedman 1955; Genette 1980; Humphrey 1954; W. James 1890; Scholes, Kellogg 1966. focalizare [focalization]. PERSPECTIVA din care se prezintă situațiile și evenimentele narate; poziția perceptivă sau conceptuală din care sînt ele redate (Genette). Cînd o asemenea poziție variază și e uneori imprecisă (cînd nici o constrîngere sistematică, conceptuală sau perceptivă nu guvernează ceea ce se prezintă), se spune că narațiunea are FOCALIZARE ZERO sau că este nefocalizată: focalizarea zero
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
W. James 1890; Scholes, Kellogg 1966. focalizare [focalization]. PERSPECTIVA din care se prezintă situațiile și evenimentele narate; poziția perceptivă sau conceptuală din care sînt ele redate (Genette). Cînd o asemenea poziție variază și e uneori imprecisă (cînd nici o constrîngere sistematică, conceptuală sau perceptivă nu guvernează ceea ce se prezintă), se spune că narațiunea are FOCALIZARE ZERO sau că este nefocalizată: focalizarea zero e caracteristică pentru narațiunea "tradițională" sau "clasică" (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede) și e asociată cu așa-numiții NARATORI OMNISCIENȚI. Cînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ZERO sau că este nefocalizată: focalizarea zero e caracteristică pentru narațiunea "tradițională" sau "clasică" (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede) și e asociată cu așa-numiții NARATORI OMNISCIENȚI. Cînd o atare poziție este localizabilă (într-un personaj sau altul) și presupune restricții conceptuale sau perceptive (ceea ce se prezintă atribuindu-se perspectivei unui personaj sau altul), se spune că narațiunea are FOCALIZARE INTERNĂ (Ambasadorii, Vîrsta rațiunii). Focalizarea internă poate fi fixă (cînd se adoptă una și aceeași perspectivă: Ambasadorii, Ce știa Maisie), variabilă (cînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lui Rimmon-Kenan. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Lintvelt 1981 [1994]; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și MOD DRAMATIC, VIZIUNE. focalizare internă [internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE prin care se transmite informația în funcție de PUNCTUL DE VEDERE sau PERSPECTIVA unui personaj (conceptuală sau perceptivă). Focalizarea internă poate fi fixă (cînd se adoptă una și aceeași perspectivă: Ambasadorii, Ce știa Maisie), variabilă (cînd se adoptă, pe rînd, diferite perspective pentru a prezenta situații și evenimente diferite: Vîrsta rațiunii), sau multiplă (cînd aceleași situații
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se folosesc pentru a prezenta situații și evenimente diferite (Vîrsta rațiunii, Potirul de aur). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare zero [zero focalization]. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE prin care NARATUL este prezentat în termenii unei poziții conceptuale sau indefinit perceptive, nelocalizabile. Focalizarea zero (sau NON-FOCALIZAREA) este caracteristică pentru narațiunea "clasică" sau "tradițională" (Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet) și este asociată cu NARATORII OMNISCIENȚI. Vezi și SITUAȚIE-NARATIVĂ AUCTORIALĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT,VIZIUNE. focalizat [focalized]. Obiectul FOCALIZĂRII; existentul sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
structura tradițională a INTRIGII, punctul culminant constituie punctul cel mai înalt al unei ACȚIUNI ASCENDENTE. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și BATOS, ACȚIUNE DESCENDENTĂ, PIRAMIDA LUI FREYTAG. punct de vedere [point of view]. Poziția perceptivă sau conceptuală în raport cu care se prezintă situațiile și evenimentele narate; FOCALIZARE; PERSPECTIVĂ. Punctul de vedere adoptat poate fi acela al unui NARATOR OMNISCIENT a cărui poziție variază și este uneori de negăsit, și care nu este (în mare) subiect al unor restricții
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se prezintă situațiile și evenimentele narate; FOCALIZARE; PERSPECTIVĂ. Punctul de vedere adoptat poate fi acela al unui NARATOR OMNISCIENT a cărui poziție variază și este uneori de negăsit, și care nu este (în mare) subiect al unor restricții perceptive sau conceptuale (PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT: Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede). Sau, altfel spus, el se poate situa în diegeză și, mai precis, într-un personaj (PUNCT DE VEDERE INTERN: totul se prezintă în termenii stricți ai cunoștințelor, sentimentelor și percepțiilor aceluiași personaj
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
trebui deosebit de VOCE ("cel ce vorbește"): nu este echivalent expresiei, ci instituie perspectiva care guvernează expresia. Totuși, în special de la cartea lui Lubbock asupra tehnicii narative, se consideră adesea că punctul de vedere presupune nu numai un aparat perceptive sau conceptual, ci și factori ca expunerea NARATORULUI, tipurile de tratament favorizate (DRAMA sau PANORAMA) și TIPURILE DE DISCURS adoptate. Mai general, se consideră că el izvorăște din relațiile dintre narator și NARARE, narator și NARATAR, narator și NARAT (Lanser). S-au
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau afinitatea sa cu naratul) și propune o distincție fundamentală la nivelul fiecărui plan între ceea ce el numește punct de vedere intern și exterior (poziția perceptivă sau conceptuală se află înlăuntrul sau în afara diegezei? informația transmisă rezultă dintr-o vedere internă sau din una exterioară?). Doležel ajunge la o taxonomie cu șase termeni bazată pe o distincție între NARAȚIUNEA LA PERSOANA ÎNTÎI (ich-form) și NARAȚIUNEA LA PERSOANA A
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Grimes 1975; H. James 1972; Lanser 1981; Leibfried 1972; Lintvelt 1981 [1994]; Lubbock 1965; Pouillon 1946; Prince 1982; Rimmon-Kenan 1983; Romberg 1962; van Rossum-Guyon 1970; Schmid 1973; Stanzel 1964, 1971, 1984; Todorov 1981; Uspenskij 1973; Weimann 1973. punct de vedere conceptual [conceptual point of view]. Viziunea asupra lumii sau sistemul conceptual la care se raportează o situație sau un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE PERCEPTIV, PUNCT DE VEDERE. punct de vedere exterior [external point of view]. Vezi FOCALIZARE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1975; H. James 1972; Lanser 1981; Leibfried 1972; Lintvelt 1981 [1994]; Lubbock 1965; Pouillon 1946; Prince 1982; Rimmon-Kenan 1983; Romberg 1962; van Rossum-Guyon 1970; Schmid 1973; Stanzel 1964, 1971, 1984; Todorov 1981; Uspenskij 1973; Weimann 1973. punct de vedere conceptual [conceptual point of view]. Viziunea asupra lumii sau sistemul conceptual la care se raportează o situație sau un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE PERCEPTIV, PUNCT DE VEDERE. punct de vedere exterior [external point of view]. Vezi FOCALIZARE INTERNĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1981 [1994]; Lubbock 1965; Pouillon 1946; Prince 1982; Rimmon-Kenan 1983; Romberg 1962; van Rossum-Guyon 1970; Schmid 1973; Stanzel 1964, 1971, 1984; Todorov 1981; Uspenskij 1973; Weimann 1973. punct de vedere conceptual [conceptual point of view]. Viziunea asupra lumii sau sistemul conceptual la care se raportează o situație sau un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE PERCEPTIV, PUNCT DE VEDERE. punct de vedere exterior [external point of view]. Vezi FOCALIZARE INTERNĂ. ¶Prince 1982; Uspenskij 1973. punct de vedere interesat [interest
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ. ¶Prince 1982. punct-de-vedere-intern variabil [variable internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ. ¶Prince 1982. punct de vedere limitat [limited point of view]. O FOCALIZARE sau un PUNCT DE VEDERE care se supune constrîngerilor conceptuale sau perceptive (în opoziție cu PUNCTUL DE VEDERE OMNISCIENT). Romanul Ambasadorii e povestit dintr-un punct de vedere limitat. ¶N. Friedman 1955b; Stanzel 1984. punct de vedere omniscient [omniscient point of view]. PUNCTUL DE VEDERE adoptat de un NARATOR OMNISCIENT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Friedman 1955b; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și PUNCT DE VEDERE LIMITAT. punct de vedere perceptiv [perceptual point of view]. Percepția fizică prin care se prinde în vizor o situație sau un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE CONCEPTUAL, PUNCT DE VEDERE. punere în abis [mise en abyme]. O replică în miniatură a unui text inserat în alt text; o parte textuală dublînd, reflectînd sau oglindind un aspect sau mai multe aspecte din întregul textual. În Falsificatorii de bani
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1972; Lubbock 1965; Todorov 1966 [1972a]. Vezi și SCENĂ. reproducere narativă [narrative report]. Relatarea efectuată de un narator, în cuvintele sale, despre enunțurile sau gîndurile unui personaj. ¶Chatman 1978. restrîngerea cîmpului [restriction of field]. Supunerea PUNCTULUI DE VEDERE unor rigori conceptuale sau perceptive. ¶Blin 1954. Vezi și FOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE LIMITAT. retrospecție [retrospection]. O ANALEPSĂ, o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. revenire [return]. O ANALEPSĂ de completare; o analepsă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PROAIRETIC. ¶Prince 1977, 1982. Vezi și METANARAȚIUNE, COD NARATIV. semnificant [signifier]. Dimensiunea perceptivă a unui SEMN. Un semnificant (signifiant) e legat de un SEMNIFICAT (signifié) și nu există în afara relației cu acesta din urmă. ¶Saussure 1966 [1998]. semnificat [signified]. Dimensiunea conceptuală a unui SEMN. Un semnificat (signifié) e legat de un SEMNIFICANT (signifiant) și nu există în afara relației cu acesta din urmă. ¶Saussure 1966 [1998]. set de dislocare [displacement set]. Mulțimea formată din (1) o propoziție p, într-o frază, și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o privire în urmă, pentru Tocqueville și Taine regalitatea a avut un astfel de rol revoluționar, încât importanța Revoluției și a Imperiului a devenit minoră, de vreme ce n-au făcut decât să dea gir unei mai vechi direcții în istorie. Noutatea conceptuală în studiul actual al istoriei relațiilor internaționale își are resorturile în gândirea istoriografică de la începutul acestui secol. Atunci s-a petrecut o veritabilă răzvrătire împotriva „istoriei tradiționale”. Progresele spectaculoase ale științei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
face obiectul notei de față i-au citat pe „clasici” și, cum se spune, „și-au văzut de treabă”. Sub raportul concepției și al metodologiei nu ar fi multe de spus. Imagologia, mentalitățile, interdisciplinaritatea și-au făcut loc în instrumentarul conceptual al cercetătorilor în domeniul istoriei relațiilor internaționale, dar dominant rămâne faptul că cei mai mulți dintre ei au rămas încă la un stadiu care-i apropie mai mult de „istoria tradițională” decât de cea „nouă”, mai aproape de istoria diplomației decât de istoria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că toată această sarabandă de proiecte, relative la soarta politică a Moldovei și Munteniei, inclusiv și cu deosebire independența și chiar unirea lor sub sceptrul unui singur prinț, precum și relația care se făcea cu românii transcarpatici, contribuiau la propensiunea recunoașterii conceptuale a particularității și individualității „problemei Principatelor”, adică a ceea ce se va numi „chestiunea română”. Este adevărat că în concepția diriguitorilor de atunci ai marilor puteri, cum am afirmat-o și cu alt prilej, chestiunea română nu dobândise încă sensul modern
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a păstra această poziție și apoi pentru a se deplasa ori a efectua diferite acte sau acțiuni motrice în mediu acvatic. De asemenea, un alt punct de vedere pe care îl aducem în discuție este acela conform căruia varietatea delimitărilor conceptuale privind echilibrul este dată de specialitatea celui care abordează problematica, de domeniul din care acesta face parte, încercând prin termenii tehnici specifici să pună într-o lumină cât mai clară aspectele ce descriu această capacitate esențială a comportamentului uman. În
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și încredere, dificila naștere a acestui text, precum și Editurii Liber, care l-a primit cu bunăvoință. 1. OPERA LUI STÉPHANE LUPASCO PRIVIRE PANORAMICĂ "... cine stăpînește contradicția... stăpînește lumea". Stéphane Lupasco, Les Trois Matières INTRODUCERE Fizica cuantică conține germenii unei revoluții conceptuale fără precedent în epoca modernă. Nu e vorba doar de răsturnarea imaginii noastre despre lume, ci mai degrabă de recunoașterea unui potențial de viață și de transformare privitor la lumea noastră, la universul nostru și, în ultimă instanță, la chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]