7,702 matches
-
mod de producție nu poate fi descris prin standardele de normalitate ale societății capitaliste occidentale, deși și aici putem găsi tendințe ale unui asemenea mod de producere a profitului, dar mai degrabă marginale, suprimate de succesul paradigmei economiei de piață concurențiale bine reglementate, în condițiile unei societăți care se află pe o curbă ascendentă economic de mai bine de cinci decenii. Nu voi folosi aici date despre fenomenele de corupție și deturnare de la logica funcționării sistemului economic. Există o masă mare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
distorsionării concurenței. Sunt bine cunoscute tendințele de intensificare a concurenței în contextul globalizării. În ciuda unor importante eforturi în domeniul cercetării, teoria microeconomică nu are în prezent răspunsuri satisfăcătoare pentru problemele pe termen mediu și lung pe care le ridică piețele concurențiale. Admițând că gradul de concentrare a cifrei de afaceri a firmelor măsoară gradul de concurență, trebuie să subliniem importanța capitală a evaluării nivelului de distorsionare a concurenței între concurența perfectă și monopol. Există un număr important de indicatori care încearcă
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
și, pe de altă parte, pot constitui baza din care se selectează viitoarele companii mici, mijlocii sau mari. Companiile cu cota de piață superioară mediei formează ceea ce numim „competitori semnificativi” din sistemul național sau din oricare dintre piețele analizate. Mecanismele concurențiale la nivel de piață clasificată se regăsesc în zona competitorilor semnificativi. De regulă, în aceste cazuri, maximizarea profitului se asociază, cel puțin din punct de vedere al obiectivelor strategice, cu dezvoltarea și implicit cu creșterea cotei de piață. La nivelul
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
are o tendință de scădere. 2.3. Matricea gradului de distorsionare a concurenței Cei doi indicatori M și Gdl analizați anterior permit elaborarea unei matrice universale de distorsionare a concurenței. Conceptul de distorsionare a concurenței semnifică stadiile parcurse în procesele concurențiale, de la concurența perfectă până la monopolul pur. Una dintre cele mai valoroase sinteze ale tipurilor de concurență și ale structurilor de piață ale economiilor contemporane a fost elaborată de academicianul Aurel Iancu pe baza consultării celor mai reprezentative lucrări din domeniu
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
unei piețe clasificate Rezultatele obținute de-a lungul acestei cercetări ne conduc la concluzia că factorul 80% din cifra de afaceri a unei piețe analizate constituie alegerea optimă a unui referențial pentru a răspunde la întrebarea fundamentală a unui proces concurențial: câte companii acoperă o cifră de afaceri care, în mod practic, determină performanța economică a pieței în cauză? Din perspectiva aprecierii unei performanțe economice în mediul multivalent sau fuzzy, nivelul de adevăr este un număr între 0 și 1, inclusiv
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
nostru a inclus analiza pe o perioadă de 13 ani (1995 2008) a unui număr de 1009 piețe clasificate, dintre care 456 au acoperit perioada 1995-2002, iar 553, anii 2004 și 2008. Au fost obținute rezultate importante în domeniul proceselor concurențiale și ale structurilor de putere ale companiilor pe piețe clasificate. În esență, cercetările noastre se sprijină pe patru concepte fundamentale care ar putea influența semnificativ cercetarea economică în viitor. În cele ce urmează vom prezenta sinteza acestor patru categorii de
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
într-un singur interval al abaterii standard, cu un comportament specific; o lume a companiilor cu cota de piață mai mare decât media, care se situează în mai multe intervale ale abaterii standard și în care au loc autenticele procese concurențiale. În funcție de situațiile concrete ale piețelor a fost identificată o tipologie a competiției. b. Valorile medii pe toate tipurile de piețe clasificate ale coeficienților M și Gdl sunt aproape de valoarea 0,5, ceea ce permite alegerea a două scale simetrice de concentrare
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
București 7. Betbeye, J. (1989), Économie de l’éntreprise contemporaine, Editura Nathau, Paris 8. Blum, R. (1994), Un al treilea drum. Principii organizatorice ale economiei naționale, Editura Universității Al. I. Cuza 9. Cârstea, Gh. ș.a. (2002), Analiza strategică a mediului concurențial, Editura Economică, București 10. Combronze, A. (1989), Probabilités et statistique, Presses Universitaires de France, Paris 11. Dimo, P. (1979), Modele REI și indicatori de stare, Editura Academiei, București 12. Drăgulescu, A., Zakovenko, V.M. (2001), „Evidence for the exponential distribution of
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
pot deveni membre ale Uniunii Europene dacă îndeplinesc anumite condiții (criterii) politice (existența unor instituții stabile, care să garanteze democrația, supremația dreptului, drepturile omului, respectul și protecția minorităților), economice (economie de piață funcțională și capacitatea de a face față presiunilor concurențiale și forțelor de piață din Uniunea Europeană, acceptarea obiectivelor uniunii economice și monetare independența Băncii Centrale din respectivul stat, coordonarea politicilor economice și supravegherea acestora, aderarea la dispozițiile Pactului de Stabilitate și Dezvoltare), precum și adoptarea și transpunerea acquis-ului comunitar. Un an
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se formuleze roluri și sarcini concrete, precum și timpul de lucru. Echipa este un grup special de lucru care trebuie organizat și coordonat în mod diferit decât celelalte grupuri; echipele sunt formate din indivizi care lucrează alături de ceilalți într-un mediu concurențial, dar nu sunt în concurență cu celelalte echipe din organizație, ci sunt în concurență cu risipa, cu rebuturile, cu nerespec tarea termenelor, cu munca inutilă, lipsită de valoare, cu productivitatea scăzută, dar și în concurență cu ceilalți actori de pe piață
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
care-i poartă numele, care s-a dorit a oferi actorilor politici o teorie utilă pentru depășirea crizelor economice, printr-o politică economică activă a statului. footnote> se numără: imposibilitatea echilibrului dintre oferta și cererea de bunuri economice, ineficiența mecanismelor concurențiale ale pieței libere de a asigura și menține echilibrul economic, posibilitatea de a utiliza politicile fiscale și monetare pentru a elimina recesiunile și a controla boom-ul economic. Analiza macroeconomică keynesiană introduce în teoria și practica economiei de piață un
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
lor<footnote M. Myant, Industrial Competitiveness in East-Central Europe, 1999, Cheltenham, UK, Northampton, US: Edward Elgar, p. 7. footnote>. În acest sens, se pare că economistul american a avut dreptate, atâta vreme cât prosperitatea unei țări nu depinde doar de „rezultatele” luptei concurențiale, cât mai ales de creșterea productivității țării, prin crearea condițiilor interne corespunzătoare. 1.2.1. Competitivitatea la nivelul firmei Forța competitivă a unei firme rezidă în avantajele compe titive și în componentele distinctive pe care le posedă în raport cu alte firme
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cea microeconomică are ca element central eficiența economico-financiară. De pildă, o economie dominant terțiară, bazată pe societatea informațională, în raport cu una dominant agrară, este, fără îndoială, mai competitivă, pe când o întreprindere în domeniul IT poate fi perfect necompetitivă pe o piață concurențială, după cum, o întreprindere agricolă poate fi, la fel de bine, foarte competitivă. În acest context, competitivitatea unei economii naționale este creată și menținută cu ajutorul proceselor ce au loc la nivel local. Există diferențe în ceea ce privește structura competitivă a fiecărei țări, deoarece a fi
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
economie modernă, Editura Codecs, București, 1999, p. 294. footnote> Prin urmare, performanța înseamnă creșterea competitivității la nivelul mai multor componente: comercială, tehnică, financiară, umană, managerială, organizațională. Desigur, această distincție trebuie făcută la nivel conceptual, pentru că, în condițiile unor piețe puternic concurențiale, nu poți fi competitiv decât dacă ești, cu adevărat, performant în acel domeniu de activitate. 1.3. Teoria avantajului comparativ și teoria avantajului competitiv Specializarea unei țări, în vederea exportului, nu trebuie să se facă la voia întâmplării și nici în funcție de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
situații imprevizibile, cu influențe majore asupra stabilității politice și socioeconomice. În concluzie, teoria „diamantului” subliniază ideea că doar acele țări care dispun de „un diamant” care funcționează bine, adică ai cărui determinanți se influențează reciproc, în mod pozitiv, posedă avantaje concurențiale de lungă durată. Deci, pentru a fi viabil, avantajul competitiv se cere a fi durabil, căci, dacă este de scurtă durată, nu poate fi vorba de un avantaj competitiv de timp strategic, ci de unul conjunctural. 1.3.2.2
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
mai mici (avantaj de cost), sau cu costuri similare se obțin produse de o valoare mai mare pentru consumator (avantaj de calitate). Astfel, deși o firmă poate avea nenumărate plusuri sau limite comparativ cu concurența, există două tipuri de avantaj concurențial de care o firmă poate dispune: avantajul de cost și diferențierea. Ca elemente fundamentale de avantaj competitiv, costul și diferențierea, în funcție de natura activităților desfășurate de firmă, pot duce la realizarea a trei tipuri de strategii (figura 1.3): conducerea prin
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
această situație apărând atunci când în activitatea condusă apar sporuri de eficiență, independente de activitatea managerială; consider că această situație reprezintă un avantaj conjunctural, imposibil de păstrat pe termen lung, fără o strategie managerială eficientă. Pentru a rezista într-un mediu concurențial, accentul trebuie pus pe latura creativă a managementului, pe creșterea gradului de implicare a personalului firmei (manageri și subordonați) <footnote Un aspect important al managementului performant se referă la responsabilitatea care revine fiecărei persoane și organizației, în ansamblu. footnote> în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
condiții, mediul de afaceri, cu nivelul său ridicat de incertitudine, impune firmelor adoptarea unor reguli ale jocului pieței, pentru a profita de oportunitățile pe care le oferă aceasta și a evita amenințările, astfel încât șansele lor de reușită, într-un mediu concurențial, să fie cât mai mari. 2.1.2. Factori indirecți ai competitivității Pe lângă o serie de determinanți precum productivitatea, activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare, managementul, investițiile, infrastructura, mediului de afaceri etc., succesul unei firme este condiționat și de alți factori precum prețul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
înlătura, decât într o oarecare măsură, efectele unei politici ineficiente referitoare la produs, preț și distribuție. Prin urmare, un produs de calitate însoțit de o publicitate pe măsură reprezintă tandemul ideal pentru a reuși chiar și într-un mediu puternic concurențial. În concluzie, un indicator important în ceea ce privește competitivitatea este și cel al gradului de folosire a publicității și, în general, a marketingului, România înregistrând, în ultimii ani, valoarea cea mai mare din regiune, cu excepția Greciei și Turciei. Această valoare relativ ridicată
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
acerbe, atât pe plan național, cât și internațional, firmele românești trebuie să includă la nivel de management o armă strategică fundamentală: lobby-ul profesionist, în condițiile în care se urmărește creșterea competitivității firmei respective. Michael Porter subliniază în lucrarea Strategie concurențială, că orice strategie a unei întreprinderi trebuie să aibă în vedere tendințele societății din care face parte. Din acest punct de vedere, strategia întreprinderii trebuie să includă în planul său și lobby-ul - parte integrantă în mediul întreprinderii - alături de aprovizionare
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cât și prin calitate. Competitivitatea pe bază de cost După cum arătam în subcapitolul 1.3.2.2. Avantajul competitiv la nivelul ramurii, deși o firmă poate avea numeroase atuuri sau minusuri comparativ cu firmele concurente, există două tipuri de avantaj concurențial de care o firmă poate dispune: avantajul de cost și diferențierea (prin calitate). Astfel, pentru a obține un avantaj competitiv, o firmă trebuie să ofere cumpărătorilor ceea ce aceștia percep ca fiind „valoare superioară”, adică, fie un produs similar cu cel
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
oferta se pliază la cererea pe o anumită piață <footnote H.L. Popa, op. cit. footnote> și este rezultatul corelației dintre factorii din mediul intern al întreprinderii, cât și din mediul extern al acesteia: - factorii interni sunt reprezentați de: CK - este capacitatea concurențială a întreprinderii, definită de cantitățile (Q) din sortimentul (i) cu competitivități intrinseci Ki = (Ngi/Pvi), impuse de mediul exterior (piață, nișă cu anumite nevoi (Ngi) și capacități de plată (Cpli) specifice) care pot fi produse și/sau achiziționate și vândute
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în activitatea antreprenorilor români? a) este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români; b) antreprenorii cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea; c) firmele românești recurg foarte rar la inovare, apelând la imitație. Concluzii Pentru a rezista într-un mediu concurențial, în vederea atingerii obiectivului de maximizare a succesului economic, întreprinderea modernă trebuie să dispună de o tehnologie avansată, de un important departament de cercetare-dezvoltare, de o bună organizare a producției și a desfacerii etc., pe scurt, de un management de calitate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
New York Porter, M., 1982, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London Porter, M., 1995, The Competitive Advantage of Nations, McGraw Hill, New York Posner, M., 1961, International Trade and Tehnical Change, Oxford Economic Paper Posner, M., 2001, Strategia concurențială, Editura Teora, București Postelnicu, C., 1999, Economie internațională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Pralea, S. (coordonator), 2006, Teoria comerțului internațional, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași Prax, J.Y., 2003, Le manuel du Knowledge Management: une approche de 2e génération
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
economice și nu numai. Autorul Capitolul 1 Introducere în studiul comportamentului consumatorului 1.1. Importanța înțelegerii comportamentului consumatorului 1.2. Definirea comportamentului consumatorului Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • înțelege necesitatea studierii comportamentului consumatorului, mai ales, într-un mediu concurențial; • defini și înțelege conceptul de „comportament al consu matorului”. Cuvinte-cheie: consumator/utilizator, mediu concurențial, piață, nevoi, exigențe, marfă, utilitate, valoare, consum. 1.1. Importanța înțelegerii comportamentului consumatorului „Consumatorul constituie o entitate complexă, diversă și dinamică.”<footnote Ildiko Fekete, Studiul comportării
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]