1,801 matches
-
Harap-Alb, aș pune-o la masă cu mine, că mult prețuiește omul acesta...” (I. Creangă) • irealul; conjunctivul prezent, în construcții sintactice eliptice: „Când să isprăvească Ion povestea, iaca sosește dinaintea hanului,...” (I. Creangă); conjunctivul perfect, ca predicat al unei propoziții condiționale ipotetice sau al unei alte propoziții cu înțeles ipotetic: „Da, mult mai bine ar fi fost / Să fi rămas în sat la noi...” (St. O. Iosif) • concesia; ca predicat al unor circumstanțiale concesive, reale, conjunctivul prezent, ipotetice, conjunctivul perfect: „...âți
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu s-ar fi sinucis de bunăvoie de nevoie...” (I.L. Caragiale) Observații: În anumite condiții sintactice, fiind rezultatul unei relații de interdependență între natura semantică a potențialului și structura sintactică a contextului în care se cuprinde, potențialul dezvoltă sens de: • condițional; ca predicat al unei circumstanțiale condiționale. Poate fi în relație cu un alt potențial: „Ce-ar fi mâine dacă ne-am declara toți slabi și nefericiți?” (Cezar Petrescu) • sau cu un prezent indicativ (cazuri rare): „Înțelegi tu că, dacă ar
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bunăvoie de nevoie...” (I.L. Caragiale) Observații: În anumite condiții sintactice, fiind rezultatul unei relații de interdependență între natura semantică a potențialului și structura sintactică a contextului în care se cuprinde, potențialul dezvoltă sens de: • condițional; ca predicat al unei circumstanțiale condiționale. Poate fi în relație cu un alt potențial: „Ce-ar fi mâine dacă ne-am declara toți slabi și nefericiți?” (Cezar Petrescu) • sau cu un prezent indicativ (cazuri rare): „Înțelegi tu că, dacă ar începe ploile, îi putrezește grâul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un alt potențial: „Ce-ar fi mâine dacă ne-am declara toți slabi și nefericiți?” (Cezar Petrescu) • sau cu un prezent indicativ (cazuri rare): „Înțelegi tu că, dacă ar începe ploile, îi putrezește grâul pe câmp.” (D. Zamfirescu) Valoarea de condițional caracterizează exclusiv prezentul potențialului. Irealultc "Irealul" Acțiunea s-ar fi putut desfășura dar nu s-a realizat. Valoarea modală de ireal este dezvoltată de timpul perfect al potențialului: „Dacă aș fi plecat din timp, azi eram la Veneția și eu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în relație semantică strânsă cu valoarea fundamentală de mod al presupunerii: „Ce vagon, domnule plutonier, păcatele nostre? Că paguba să fi tot fost doi-trei saci, dacă a fost...” (L. Rebreanu) - eventualitatea; mai cu seamă ca predicat al unei subordonate circumstanțiale condiționale: „Să n-am parte de viața mea, să nu-mi ajute Maica Domnului, dacă-ți voi fi călcat cinstea.” (N. Filimon) Noi ne mustrăm pentru gândurile ce ne vom fi făcut despre tine...” (I. Slavici) - nedumerirea; mai cu seamă în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circ. de timp$$ „Dar vei fi băgat se samă o împrejurare: cartea mea, cetind-o în șir rămâne neînțeleasă... dar, ori de unde-i începe, răsfoind tot la a șaptea filă, o limpezime dumnezeiască e în fiecare șir.” (M. Eminescu) $circ. condițional$$ „Văzând eu de la o vreme că nu mai încetează cu jafurile, mi-am luat inima în dinți și m-am dus la biserică...” (I. Creangă) $circ. de cauză$$ constituentul dezvoltat în baza gerunziului poate realiza și funcția de complement: „Vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe dânsa; nu numaidecât pentru pupat (...), ci pentru că mă scoală...” (I. Creangă) • atribut circumstanțial; într-o relație de dublă dependență: „Și obiectele ce le văd, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi - mai mari.” (M. Eminescu) $atrib. circ. condițional$$ „Am privit cu groază cumplita unealtă care, căzută în alte mâini decât ale mele, ar fi fost pentru mine ucigătoare.” (Mateiu I. Caragiale) $atrib. circ. condițional$$ Ca și infinitivul și gerunziul, participiul intră în construcții absolute (construcții absolute participiale), variantă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi - mai mari.” (M. Eminescu) $atrib. circ. condițional$$ „Am privit cu groază cumplita unealtă care, căzută în alte mâini decât ale mele, ar fi fost pentru mine ucigătoare.” (Mateiu I. Caragiale) $atrib. circ. condițional$$ Ca și infinitivul și gerunziul, participiul intră în construcții absolute (construcții absolute participiale), variantă de realizare a funcțiilor sintactice prin constituenți dezvoltați: „Abia plecat Mihai, au și început să-i scotocească prin sertare.” Complement semantic principal al verbului a trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
organizare devenind ternară: peste tot, pretutindeni, pe alocuri-nicăieri, deasupra-la mijloc-dedesubt, sus-la mijloc-jos; • adverbe de cauză: de aceea, de asta; • adverbe concesive: totuși, tot, cu toate acestea, oricum; • adverbe limitative: istoricește, calitativ, cantitativ, procentual, în exclusivitate, exclusiv, în general etc. • adverbe condiționale: altfel, altminteri. Observații: Unele adverbe au caracter polisemantic; aceleași adverbe exprimă două sau mai multe coordonate ale situației de comunicare sau se manifestă deopotrivă ca adverb calificativ și ca adverb circumstanțial. Adverbele înainte, înapoi și în urmă exprimă, în funcție de context
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
87) Adverbul altfel exprimă o caracteristică a acțiunii verbale, ca adverb calificativ: „Numai limba, numirea într-un fel a unui obiect, ce unul îl vede așa, altul altfel, îi unește în înțelegere.” (M. Eminescu, P.L., p. 24) sau o circumstanță condițională: „Te rog să procedezi așa, altfel, nu ai nici o șansă.” c. Adverbele de modalitate (modalizatorii) exprimă categoria modalității, al cărei conținut rezultă din raportul dintre conținutul obiectiv al comunicării și interpretarea (comentarea) lui de către locutor. Se alătură, în exprimarea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Meștere Ruben, oare când voi ajunge să pricep adâncimea ta?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 42), • de loc: „Orizontu-ntunecându-l vin săgeți de pretutindeni.” (M. Eminescu, I, p. 148), „Se întreabă trist izvorul:/ Unde mi-i crăiasa oare?” (Ibidem, p. 122), • condițional: „Am plecat, altfel, cine știe ce mai auzeam.”, • referențial (limitativ): „Procentual e foarte bine, dar...”, • concesiv: „Am cedat, totuși, și rău am făcut.” Adverbele circumstanțiale realizează și funcția de atribut: „Era tatăl său, când fusese în vârsta lui de acum.” (M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai puțin abstract al locuțiunilor prepoziționale, care, prin aceasta, devin mărci (absolute sau relative) ale funcțiilor sintactice: în loc de - complement corelativ de opoziție în afară de - compl. corelativ de excepție/cumulativ pe lângă - compl. corelativ cumulativ din cauza - circumstanțial de cauză în caz de - circumstanțial condițional în ceea ce privește - circumstanțial referențial etc. Prepoziția în structura frazeitc "Prepozi]ia în structura frazei" În enunțurile în care funcțiile sintactice se realizează prin constituenți propoziționali, prepozițiile preced pronumele sau adverbele relative pe baza acelorași exigențe ale continuității (compatibilității) semantice; prepoziția este
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la poartă...” (P. Sălcudeanu), „Noroc că amintirile, ca și visele, n-au durată reală, altfel ar însemna că tac de cel puțin o oră.” (Ileana Vulpescu) Observații: Subiectele realizate prin aceste adverbe au nuanță circumstanțială (așa: modală, altfel și altminteri: condițională). b. dezvoltat; se realizează prin: • construcții infinitivale relative; intră în relație de interdependență numai cu verbele devenite predicat a avea și, mai rar, a fi: „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate.” (I. Creangă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dependență, marcat cel mai adesea de elementul relațional, funcția de circumstanțial dezvoltă mai multe variante concrete, expresie sintactică a raportului care predomină în interpretarea realității extralingvistice: • de spațialitate • de temporalitate • de modalitate • consecutiv • de progresie • instrumental • de cauzalitate • de finalitate • condițional • concesiv • referențial Observații: Mai ales în dezvoltarea unor variante ale funcției de circumstanțial, relația de dependență nu implică un regent identificabil într-o unitate lexico-gramaticală; acesta poate fi întreg predicatul analitic, predicatul sintactic și alt determinant (complement predicativ, circumstanțial modal
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Bătrânii-au adunat printre plăvani / Sudoarea muncii sutelor de ani.” (T. Arghezi, 5) și locuțiunea pentru ca să: „Vine Mișu, profesorul - știi, Mișu al nostru care dă meditație la băieți - vine pentru ca să le dea vacanță.” (I.L. Caragiale, II, 320) CIRCUMSTANȚIALUL DE CONDIȚIE (CONDIȚIONAL)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE CONDI}IE (CONDI}IONAL)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Dacă te revolți, faci o săritură din destin.” (O. Paler, Viața..., 92), • expresii impersonale: „Ar fi cald pe pământ și chiar bine ar fi Dacă nu ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ar fi adus aminte că fanfara nu poate pleca înaintea primului ministru și dacă nu i-ar fi oprit.” (M. Eliade, 195) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Când se realizează prin adverbe (locuțiuni adverbiale), identitatea sintactică a circumstanțialului condițional este fixată de împletirea planului semantic al adverbului cu topica lui și cu un element prozodic, pauza; realizând funcția de circumstanțial condițional, adverbele altfel, altminteri preced verbul-predicat: „Slugii să nu-i întinzi mâna și să nu-i lași decât atât
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Când se realizează prin adverbe (locuțiuni adverbiale), identitatea sintactică a circumstanțialului condițional este fixată de împletirea planului semantic al adverbului cu topica lui și cu un element prozodic, pauza; realizând funcția de circumstanțial condițional, adverbele altfel, altminteri preced verbul-predicat: „Slugii să nu-i întinzi mâna și să nu-i lași decât atât cât să răsufle, altfel nu te mai respectă.” (E. Barbu, 14) Când se realizează prin substantive (pronume), relația de dependență este asigurată
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în marcă distinctivă absolută: „Am vorbit cu madam Ionescu, mama ta, și mi-a spus să-ți scriu, fiindcă singură nu știe ce măsuri să ia în caz de nenorocire.” (I.L. Caragiale, II, 168) Prepoziția fără marchează identitatea de circumstanțial condițional a substantivului pe care-l însoțește, numai dacă acesta precede verbul-predicat: „Fără concursul «Vieții Românești» era foarte greu dacă nu chiar imposibil, să ajungă cineva profesor.” (I. Iordan, Memorii, II, 125) Când se realizează prin forme verbal-nominale, identitatea sintactică a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivului pe care-l însoțește, numai dacă acesta precede verbul-predicat: „Fără concursul «Vieții Românești» era foarte greu dacă nu chiar imposibil, să ajungă cineva profesor.” (I. Iordan, Memorii, II, 125) Când se realizează prin forme verbal-nominale, identitatea sintactică a circumstanțialului condițional rămâne închisă în planul semantic al relației de dependență: „... Părinții tăi nu mai trăiesc de sute de ani, și chiar tu, ducându-te, ne temem că nu te vei mai întoarce...” (P. Ispirescu, 11), „Puse aceste fapte în relații directe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbi astfel. (O. Paler, Viața..., 236), „Ia, când aș avea eu o slugă ca aceasta, nu i-aș trece pe dinainte.” (I. Creangă, 211) Dintre aceste elemente relaționale, numai locuțiunea conjuncțională în caz că se constituie în marcă absolută distinctivă pentru circumstanțiala condițională. Relația de dependență dintre circumstanțiala de condiție și regenta ei se lipsește uneori de elemente de relație; termenii sintagmei, singurii constituenți sintactici, propoziționali, ai frazei se juxtapun. Identitatea specifică a circumstanțialei de condiție este marcată în aceste enunțuri prin topică
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenii corelativi și cu modul verbului-predicat din concesivă: • circumstanțială spațială: Te găsesc oriunde te duci. • circumstanțială concesivă: Oriunde te-ai duce, tot te găsesc. Termenii corelativi au rol hotărâtor și în marcarea identității circumstanțialei concesive introduse prin conjuncția să: • circumstanțială condițională: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, aș fi mers. • circumstanțială concesivă: Să nu fi știut nimic despre toate acestea, tot aș fi mers. Identitatea specifică a celor două variante ale circumstanțialei concesive se fixează, în mod relativ, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
arată că ori un eveniment, ori altul dintre cele implicate vor conduce la evenimentul nedorit; poarta și conduce la ideea că ambele evenimente de la nivelul inferior sunt responsabile de evenimentul nedorit; se pot folosi, în practică, și alte porți logice: condiționale, de prioritate etc. În sistemele complexe pot fi câteva sute de evenimente relaționate prin porți logice. 4.1.6. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA)tc "4.1.6. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA)" Metoda este folositoare în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
real sau virtual)? • Ce standarde/niveluri de competențe? Ce norme, principii respectă? Ce niveluri se ating în formarea competențelor? • Ce rezultate (produse, performanțe concrete au fost obținute/realizate)? • Ce criterii sunt utilizate în evaluarea rezultatelor, produselor, proceselor, conduitelor (procedurale, normative, condiționale)? • Ce conexiuni, transferuri, aplicații, dezvoltări, ameliorări se fac sau se vor face? • Ce atitudini personale are elevul și profesorul față de procesul/produsul final al învățării, față de reușita socială sau față de eșecul social? În termenii procesualității, învățarea școlară nu poate fi
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
învățării; memorare eficientă (mnemotehnici); codarea, encodarea, activarea și transferul algoritmilor și schemelor de învățare; analiza și interpretarea mesajelor produse în diferite tipuri de comunicare; abordarea mathemagenică a textelor școlare ; abordarea metacognitivă a sarcinilor de învățare (conceptualizate, declarative, procedurale, de elaborare, condiționale și motivațional voliționale); managementul și gestiunea timpului de studiu; luarea notițelor generative; monitorizarea înțelegerii celor învățate (S 3 Q R, tehnica CLOZE ș.a.) monitorizarea proceselor în învățare (PQRST, tehnica lui N. Nerber); abordarea mesajelor bazate pe limbaj iconic (imagistic-grafic); consultarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
personajelor ficționale și înzestrarea acestuia cu o individualitate care este de asemenea determinată fizic conduce la o limitare a orizontului său de percepție și de cunoaștere. Din acest motiv el poate avea numai o perspectivă subiectivă și, prin urmare, doar condițional validă a întîmplărilor narate. Această credibilitate condițională nu este suficientă în calitate de criteriu, totuși, pentru că unii naratori auctoriali la persoana a treia Lockermann trece cu vederea acest aspect 215 sînt doar condițional credibili, din moment ce ei, la rîndul lor, sînt considerați personaje
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]