3,116 matches
-
de coparticiparea acestora la proiectarea experiențelor de învățare și a activităților din proiect, de manifestarea creativă și liberă la nivelul ideilor și al modalităților de exprimare a acestora. • Orientarea pe valori și atitudini: democrația și interculturalitatea sunt valorile-cadru care au configurat concepția pedagogică a acestui proiect. Sunt elemente despre care se discută permanent, dar pe care realitatea vieții cotidiene le înfățișează deseori în mod diferit decât manualele academice. Respectul față de ceilalți, sensul apartenenței la o comunitate și cetățenia responsabilă se formează
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
spirituală»”. Cu Timp și temporalitate în opera lui Eminescu (2000), B. abordează o temă de mare importanță în modelarea viziunii poetice și în configurarea sentimentului eminescian al ființei. Ținta lucrării este, în intenția autorului, să aproximeze „modul în care se configurează sentimentul timpului în opera eminesciană” și „felul în care poetul își asumă propria condiție așezată sub semnul emblematic al temporalității”. Autorul utilizează cu ingeniozitate achizițiile exegezei eminesciene în interpretarea acestei teme, precum și intuiții proprii, dovedindu-se și aici un analist
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
Primul volum, apărut în 1893, conține o biografie a lui Petru Maior. Aproape toate studiile pe care le-a elaborat în tinerețe insistau asupra derulării faptelor, asupra contextelor istorice (Procesul episcopului Ioan Inochentie Clain, 1896). Cu timpul, B.-D. își configurează o concepție proprie despre istoria literară, care, fără a fi originală, s-a numărat printre cele demne de luat în seamă, alături de a lui N. Iorga și a lui O. Densusianu. În fapt, el considera că o istorie a literaturii
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
pildă, Simion Bărnuțiu. Urmărind detaliat faptele, le împarte în secțiuni reprezentative și le distribuie aproape dramaturgic. Istoria literară este atrasă astfel către literatură, prin orientarea și dispunerea informațiilor cu ajutorul unor comentarii concise, sugestive și adecvate, care tind, între altele, să configureze un destin („rostul vieții”). B.-D. premerge astfel metodei istorico-literare a lui G. Călinescu. Rezultatele au fost remarcabile, deși numeroasele corelări pe care le instituia nu erau atât de neașteptate și spectaculoase, pe cât erau de laborioase și exacte. El nu
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
sprijinitor al scriitorilor și artiștilor), s-a tălmăcit și Istoria sinoptică a lui Constantin Manasses (pentru bilioteca țarului executându-se o copie „de lux” - astăzi la Vatican - împodobită cu șaizeci și nouă de miniaturi). La Curtea aceluiași Ivan Aleksandr se configurează și interesul pentru literatura juridică. Este tălmăcită Sintagma pe care Matei Vlastaris o alcătuise la Salonic prin 1335. (Sârbii o traduseseră în jurul anilor 1347-1349 sau 1342.) Tot în veacul al XIV-lea un anonim transpune și Pandectele lui Nicon, sporind
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
în dealurile ce par „misterioase morminte” ori resuscită anii petrecuți în incintele sacre ale școlilor Blajului - veritabil centrum formativ, la care B. se întoarce spre a se fortifica moral-spiritual. În spirit transilvan, (G. Coșbuc, O. Goga, A. Cotruș), el se configurează ca poet al tradiției, și motivele recurente vor fi pământul natal (terra mater), îndeosebi Târnavele, munții, comunitatea generică a țăranilor de la care se revendică, familia (în special mama, „umbră tutelară”), modelele culturale formative, locurile proeminente ale istoriei ardelene. Evocarea acestui
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
a autoarei. Se confruntă, în acest volum, ca și în următoarele, „perechi” antagonice de lumi: lumea copilăriei și a adolescenței cu lumea maturității, realitatea interioară cu realitatea exterioară, „lumea veche”, de dinainte de război, cu lumea nouă (a „omului nou”). Se configurează un model, ideal și iluzoriu, al autenticității, recuperabil doar prin intermediul memoriei sau al imaginației, de unde evazionismul eului narativ și cultul originilor (casa, orașul bunicilor sau al părinților ca spațiu aproape mitic, copilăria ca timp paradisiac). Minunații cai verzi, ultima nuvelă
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
ca în însemnările despre Jan Urban Jarník, George Dima, Iacob Mureșianu. El introduce în spațiul evocării nuclee epice, crochiuri de portret fizic, contururi de portret moral, aprecieri de critic, toate trasate destins, personal. Dacă amintirile despre Caragiale și Coșbuc sunt configurate într-un registru oarecum obișnuit, anecdotic, altele, precum cele despre C. I. Nottara, au o valoare documentară specială. Accentele patetice și nu o dată sublinierile autoflagelatoare („Agârbiceanu-omul e cu un an în urma mea, Agârbiceanu-scriitorul e cu o sută de ani înaintea
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
menționate, stau la baza situațiilor Închise ale vieții, care frământă, torturează fizic, sufletește și moral individul, făcând ca acesta să sufere. Suferința, În plan sufletesc, durerea În plan fizic, corporal, chinul În plan moral sunt cele trei forme majore care configurează „situațiile Închise” ale vieții unui individ. Din aceste considerente, le vom analiza pe rând În continuare. Durerea Durerea este o stare complexă a individului care-i atrage atenția asupra existenței unui pericol, de regulă situat la nivelul corpului său. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care nu mă pot sustrage. Vom vedea aceste aspecte, mai nuanțate, În continuare, referitoar la sensul suferinței. Suferința Ca și durerea, de care este intim legată și cu care este pe nedrept adesea confundată, suferința este una dintre stările care configurează situațiile Închise ale vieții. Durerea are un caracter destul de precis, net conturat ca delimitare. În raport cu ea, suferința are un cadru mai larg și este o trăire sufletească, morală și metafizică cu un caracter particular. Durerea este inclusă suferinței, pe când suferința
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
starea de puritate originară pe care a pierdut-o odată cu păcatul originar, revenind la starea de puritate și inocență, ca ființă a creației divine. Chinul Am descris durerea și suferința ca stări ale persoanei umane independente de aceasta și care configurează situațiile Închise ale vieții individuale. Ele sunt imprevizibile și inevitabile, fiind prin aceasta integrate existenței umane ca posibilități de a fi ale acesteia. Prezența lor schimbă viața, omul și destinul său. Alături de ele, se Înscrie, ca situație limitativă a vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sale. Sentimentul apartenenței omului la cetatea sa este cel care Îi va diferenția, În decursul istoriei, pe oameni În sfera civilizației, considerată ca „viață În cetate”. Fiecare cetate are oamenii săi, cu ideile, sentimentele, conduitele și aspirațiile lor. Acestea vor configura identitatea civică a fiecăreia dintre aceste comunități umane. Sentimentele de identitate civică sunt produsul istoric al vieții În cetate și, În decursul timpului, ele vor da naștere, În mod firesc, unor sentimente colective de identitate, comune tuturor membrilor aceleiași cetăți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de faptul de a fi crescută sau scăzută starea de tensiune intrapsihică a persoanei. Personalitățile puternice se manifestă printr-o mare forță sufletească. Ele sunt dominante, autoritare, impun ascultare, sunt urmate, conduc. Iată, prin urmare, că aceste calități psihologice, care configurează caracterul unei persoane au la baza lor trăsături construite din valori morale. Să Încercăm să analizăm natura forței sufletești. Ea este dublă. Atât de factură psihologică, cât și morală. Din aceste motive, ea poate fi Înclinată atât către Bine, cât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a aplicat-o Dumitru Micu. Poemele poetului singur (1980), antologie a poemelor scrise în perioada 1970-1980, cuprinde poezii confesive, autobiografice; universul se transformă într-o lume interioară, profund personală și mai ales românească, probabil leacul poetului „singur” împotriva alienării. Se configurează profilul paradoxal al unui poet pe cât de cosmopolit, pe atât de român (Autobiografie...), amestec de Don Quijote și Ulise (Elegia sexagenarului adolescent), veșnic călător utopic. Elementul ludic, ironic și autoironic reapare, constituind substanța volumului Îngerul malagambist în insula Oahu (1979), personaj
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
unor porțiuni din trecut, datorate memoriei involuntare. „Dumineca de august” e ziua în care „eroul” ia hotărârea de a scrie un roman, gest care trebuie să-l salveze din semiconștiența, confuzia mentală și abulia în care se scufunda. Procesul e configurat în detaliu, fraza lui B., mlădioasă, elegantă, putând exprima subtilități îndeobște dificil de surprins. Prin aceste calități, romanul își păstrează prospețimea, el fiind, de altfel, reeditat în 1991. Prozele publicate în 1970, Exerciții, relevă aceleași însușiri de observator al lumii
BALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
de aromâni, martore și victime ale unor timpuri istorice potrivnice, evidențiază la C. o putere de construcție epică, o forță de individualizare a eroilor și o eleganță stilistică deosebite. „Roman epopeic”, cum pe bună dreptate a fost caracterizat, Marea Serenității configurează un univers, deși pitoresc, esențial tragic, puțin familiar literaturii române. Nemaiputând suporta șicanele și acțiunile desnaționalizante (incendierea școlii în limba maternă, arderea bisericii etc.), o colectivitate aromână din Grecia, satul Codruva, emigrează în România, căzând, aici, pe pământul nădăjduit al
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
cocoașa poate fi interpretată și ca un stigmat al populației evreiești, pe care C. o vede condamnată a fi altfel decât ceilalți. Mediul boem, al cărui răsfățat este Pablo, oferă o imagine stridentă, de colorit violent, cu personaje și sentimente configurate în linii îngroșate, rezonând sarcastic. Mai toate personajele principale ale lui C. sunt de extracție iudaică; prin ele prozatorul traverseazâ două lumi: târgul de provincie și capitala. SCRIERI: Caii lui Cibicioc, București, 1923; Haiducul Codău, moartea poterelor, bucuria vădanelor, București
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
devastator („Cum toate se răpune ca urma îndărăt, / Pe aripele vremii de nu se mai arăt”) se întrețese cu accentul patriotic al evocării gloriei de altădată. Amploarea reflecției, nocturnul tainic, metafore concretizând abstracții („negura uitării”, „aripile vremii”, „viscol de dureri”) configurează la C. schița unui stil, nu fără retorică, dar capabil să se ridice până la viziune lirică. Înserarea este prima elegie românească în spirit lamartinian, în care tristețea, neliniștea nedefinită și gravă (se cultivă un fel de mister al stării afective
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
Omului Universal, o evocare treptată și incandescentă a lui, sub aspectul său de “măsurător” și, prin aceasta, de mistuitor al Cosmosului; stăpân și digerator prin asimilarea organica a Păsărilor, deci a ceea ce ele simbolizează în primul rând, Intelecțiunile, în calitate de Păsărilă; configurând între cer și pământ crucea cu trei dimensiuni, ca Scară a Cerului, ca Lungilă și ca Lațilă, identic deci cu Vortexul Sferic Universal, săgentând păsările ca Herakles la lacul Stymfal, adică harponând si fixând din zbor intelecțiunile în evanescența și
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
FRONTIERELE CELOR ABSURDE 1. „Gri, dragă prietene, e orice teorie“ Din câte îmi dau seama, legăm prea mult ceea ce se petrece cu noi de posibilitatea deținerii unui sens. Vrem cu tot dinadinsul să fim în posesia unui sens, să-l configurăm după propriile puteri. Vrem să ne asigurăm de prezența vizibilă și supusă a unui sens, de situarea sa la îndemână, cât mai aproape. Iar dacă uneori punem în discuție ideea de sens, o facem mai ales întrucât acesta nu ne
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
începe cu „se spune“. Nu ai cum recunoaște, acum, fapte fruste, la un nivel elementar de percepție sau de interpretare. Nici dacă ficțiunea se suprapune peste vechi reprezentări. Afli doar că „s-a spus“ ceva și vezi cum cele rostite configurează ele însele o realitate mai densă decât oricare alta. Distincția de mai sus - între ceva de primă instanță și altceva de secundă instanță - este oricând nesigură. Presupune a distinge între două atitudini, una ce ar putea fi numită naturală și
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
FRONTIERELE CELOR ABSURDE 1. „Gri, dragă prietene, e orice teorie“ Din câte îmi dau seama, legăm prea mult ceea ce se petrece cu noi de posibilitatea deținerii unui sens. Vrem cu tot dinadinsul să fim în posesia unui sens, să-l configurăm după propriile puteri. Vrem să ne asigurăm de prezența vizibilă și supusă a unui sens, de situarea sa la îndemână, cât mai aproape. Iar dacă uneori punem în discuție ideea de sens, o facem mai ales întrucât acesta nu ne
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
începe cu „se spune“. Nu ai cum recunoaște, acum, fapte fruste, la un nivel elementar de percepție sau de interpretare. Nici dacă ficțiunea se suprapune peste vechi reprezentări. Afli doar că „s-a spus“ ceva și vezi cum cele rostite configurează ele însele o realitate mai densă decât oricare alta. Distincția de mai sus - între ceva de primă instanță și altceva de secundă instanță - este oricând nesigură. Presupune a distinge între două atitudini, una ce ar putea fi numită naturală și
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
în toate compartimentele edificiului instituțional cu puterea unei obligații internaționale general acceptate și întărite prin dispozițiuni contractuale adecvate". 2. Palierul relativ la scopurile și obiectivele concrete ale noii organizații etala de o manieră extinsă domeniile de acțiune și multitudinea obiectivelor ce configurau, în substanța lor, înseși competențele acesteia. Vasta lor arie de cuprindere și orientarea eforturilor spre acțiuni și măsuri concrete sunt evidențiate de reproducerea modului în care au fost formulate de autori: ● Edificarea păcii și securității pe continentul european, ca un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Farago etc. și completează astfel o serie de cărți având ca temă copilul și lumea înconjurătoare. Nu ne propunem să facem o analiză a lucrărilor cuprinse în carte. Cititorul trebuie să descopere, prin lectură, frumusețea scrierilor, să le filtreze și configureze conform eului său și să se alăture lumii minunate a copilăriei, la care trebuie să ne întoarcem ca la un izvor dătător de viață, așa cum face autoarea. Leonid IACOB
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]