2,664 matches
-
abordare care respectă cronologia următoare: O cronologie a metodelor pentru studiul imaginii Întrebare Metodă 1. Care este obiectul a cărui RS este studiată? Analiza contextului (problematizare, definiția obiectului) 2. Un anume obiect corespunde unei RS într-un grup dat? Examinarea configurării grupale de activare a unei RS (structurală sau conjuncturală) 3. Care este RS care trebuie descrisă? Reperajul reprezentării 4. Care este imaginea unui anumit obiect? Studiul imaginii După P. Moliner, Images et représentations..., op. cit., p. 169 Procedăm mai întîi la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
245 E Elemente funcționale/ normative/descriptive/prioritare/ adjuncte 131-135, 208-212 Epidemiologie, 67 Etnometodă, 45, 88, 137, 271 Experimentare, 19, 53, 90, 118-119, 195 F Fantasmă, 29, 42, 164 Figură, 153-161, 164, 171, 216, 244-245, 283, 286 Focalizare, 74-75 G Grup (configurare a), 80-83, 160, 228 H Habitus, 69 Hipnoză, 37, 149, 164 I Identitate (funcție a), 16, 54, 65, 80, 83, 90, 93, 115-116, 225, 232, 236, 241-244, 269, 289 Ideologie, 12, 18, 29, 31, 44, 53-55, 65, 72, 83, 84-85
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
îl oferă filosoful francez Jean-Jacques Wunenburger, care afirmă că sacrul nu face nici obiectul percepției senzoriale, nici al simplei intuiții intelectuale, el determinând de fapt "o reprezentare proprie imaginației simbolice"247. După cum am putut deja să evidențiem, rezultatul reprezentării este configurarea unei imagini, o noțiune extrem de complexă, care în limbajul de specialitate poate fi înțeleasă ca o formă specială, ideală sau subiectivă, de reflectare a conținutului informațional în interiorul individului 248. Însă, din multitudinea de sensuri ale termenului, îl vom extrage aici
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Astfel, încă din vechime, aproape pe întreg parcursul artei cicladice, numeroase dintre sculpturile realizate păreau a reprezenta idoli 353, care erau meniți să exprime vizual forțele divine în care vechii greci credeau la început. Conturarea formelor clasice ale religiei și configurarea panteonului în jurul căruia se desfășurau principalele activități cultice au făcut ca și artele să intre în această arie de influență, ajungând în cele din urmă să fie deservite în mod direct religiei. Cât privește reprezentarea vizuală a sacrului în acest
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
arta de inspirație religioasă a fost din ce în ce mai puțin preferată sub forma și conținutul spiritual, de care aceasta s-a bucurat vreme de aproape două milenii. Cu toate acestea, s-au remarcat și numele unor artiști preocupați în creația lor de configurarea unor noi legături între artistic și religios, așa cum au fost James Ensor, Edvard Munch, Georges Desvallières, Emile Nolde, Georges Rouault sau Marc Chagall, care au materializat plastic expresiile unor nostalgii de tip mesianic 442, specifice reprezentării vizuale a sacrului. După cum
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
europeană, cât și în exteriorul UE”. La baza Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea mediului de afaceri au stat șase principii: Principiul participării și transparenței, Principiul continuității și coordonării, Principiul răspunderii, Principiul subsidiarității, Principiul bunei guvernări, Principiul cooperării și coerenței. Strategia vizează configurarea unui mediu de afaceri deschis, transparent și atractiv, caracterizat de predictibilitate și de un cadru normativ clar, stabil și coerent, susținut de un cadru instituțional adecvat, în concordanță cu practica altor state membre ale Uniunii Europene. Viziunea reprezintă aspirația către
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
context la altul. În această optică, procesul de adaptare la standardele UE poate fi analizat luând în considerare două niveluri de analiză: unul exterior, reprezentat de influența exercitată de UE asupra procesului decizional intern și un nivel intern, reprezentat de configurarea ordinii puterilor interne care la rândul lor condiționează procesul decizional și filtrează impactul presiunii internaționale (Pisciotta 2002). În rândurile care urmează vom încerca să punem în evidență aspectele ambelor filoane de studiu, care ne oferă o utilă contribuție scopurilor noastre
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
și că sinele cere un celălalt, nu este atât de clar că diferența sau simplul fapt de a fi "celălalt" este neapărat echivalent cu amenințarea sau pericolul. Totuși, așa cum subliniază Campbell (1992), statul suveran este întemeiat pe discursuri ale pericolului. "Configurarea constantă a pericolului prin politica externă nu este astfel o amenințare la adresa identității sau existenței statului", spune Campbell (1992: 12), "este condiția ce îl face posibil". Posibilitatea de a identifica Statele Unite ca subiect politic, de exemplu, s-a sprijinit în timpul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
98 în 1922, cu încadrarea nominală binecunoscută, observațiile lui Pompiliu Constantinescu, două decenii mai târziu, vin să contureze cu precizie liniile de demarcație interdiscursive, operând o distincție între pamfletul polemic eminescian subiacent ideologicului, iorghist, înțeles ca adjuvant polemic util în configurarea unei strategii de luptă, cărei îi dă substanță, fără a face din mijloc un scop în sine: "Pamfletul lui Iorga se desfășoară numai la cald", dublând la nevoie "violența interioară", și arghezian materializarea (pre)dispoziției polemice într-un demers ludic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
doar ca opțiune metodologică, liniile de interferență și contaminare fiind atent puse în lumină. 2. Teologie, ideologie și comunicare interreligioasă Există o serie de decupări terminologice care provin din registrul religios-politic, denotă, prin semnificațiile uzuale implicate, apartenența la structuri, sisteme, configurări de natură instituțională și marchează, prin chiar definiția lor, un anume tip de relație față de sau în cadrul unor forme de organizare comunitară. Astfel, termeni sau formule precum „minoritate religioasă“, „confesiune“, „canon“, „Biserică“, „sectă“, „toleranță religioasă“, „conflict religios“, „religie oficială/neoficială
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
spiritual păstrează starea de libertate și, astfel, de autenticitate, reușind să nu dea chip și să exprime de fiecare dată altfel unicitatea fiecărei situări în lume. în această lumină, orice raportare la natura divină prin interpunerea unei imagini, a unei configurări sau articulații cu pretenție explicativă va reprezenta nici mai mult, nici mai puțin decât o deviere, o proiecție mentală care se va substitui principiului, insinuându-se ca unic adevăr și cale unică. învățătura inițiatică, prin refuzul de a deveni colectivă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de țări și dă dreptul la reduceri pentru numeroase activități culturale (intrări la muzee, teatre), pentru locuri de cazare, divertisment și de recreere, pentru anumite cumpărături, pentru reduceri pe mijloacele de transport etc. Existența "statutului administrativ" nu este suficientă pentru configurarea studenților ca grup social. Populația studenților reunește persoane de diferite origini sociale, condiții de viață, istorii personale, experiențe etc. "Studențimea" nu este omogenă, ci plurală, cu caracteristici care-i separă și altele care-i unesc. Dacă nu toți studenții sunt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o primă etapă, principalele concepții asupra ideologiei conturate din perspectiva teoriei socio-politice, pentru ca, apoi, să le analizez pe cele care pot fi înscrise în arealul perspectivei epistemologice. Ambele întreprinderi intenționează sublinierea punctelor critice ale acestor concepții și, plecând de aici, configurarea bazei pe care se poate construi demersul argumentativ de reinventare a ideologiei. Consecvent obiectivului deja anunțat, iau în calcul ipoteza posibilității de a conferi ideologiei o semnificație pozitivă în măsura în care se poate demonstra că acest concept deține potențialitatea de a juca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în procesul cunoașterii sociale grație participării sale nemijlocite, ca formă centrală a imaginarului, la construcția spațiului social -, întrebarea care se pune este dacă acestea pot fi menținute și la nivelul rezervat cunoașterii politice. Scopul celui de al treilea capitol este configurarea unui răspuns la această întrebare. Deși, pe parcursul desfășurării demersului argumentativ, consider ca fiind secundară funcția politică a ideologiei, ea își revendică în per-manență preeminența. E o realitate implicată de faptul că problematizarea acestei funcții aduce în atenție aspecte importante ale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ca produs al gândirii iluministe, ideologia este atât o formă de cunoaștere teoretică, cât și una practică. Cum am spune astăzi, ideologia are atât o dimensiune normativă, cât și una empirică. Dacă dimensiunea teoretică a ideologiei se regăsește în chiar configurarea proiectului unei "științe a ideilor", cea empirică constă în aplicarea acestui proiect ca un nou fundament al educației sociale, o educație eliberată de orice prejudecată metafizică sau religioasă. Avem de-a face, așadar, în cazul ideologiei, încă de la apariția conceptului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comprehensibile. Atunci când se vorbește despre funcția de represiune a ideologiei, conceptul este asociat celui de propagandă, care implică manipularea simbolurilor pentru obținerea unui anumit efect controlat. Funcția de integrare a ideologiei consistă din strângerea legăturilor între membrii unei colectivități prin configurarea unei identități comune și a sentimentului de apartenență. Motivarea ideologică este, în fapt, o altă expresie pentru a delimita caracterul acțional al ideologiei, câtă vreme se presupune că aceasta deține, întotdeauna, un program pe care intenționează să-l pună în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vorba de relativism, întrucât, în opinia gânditorului american, validarea adevărului prin raportare la realitate nu e înlocuită cu o validare ca urmare a acordului, ceea ce ar însemna să avem tot atâtea "adevăruri" câte comunități există. Renunțarea la premisele epistemologice de configurare a adevărului implică și eliminarea ideii de "validare". Pur și simplu, cel care primează este binele comunitar, produs al unui "acord neforțat" ce rezultă dintr-o dezbatere liberă. Judecată strict epistemologic, concepția pragmatistă se apropie de cea relativistă, întrucât nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
laturii sale integrative în plan social, putem spera la explicarea și înțelegerea manierei în care anumite proiecții de natură ideologică au dat naștere anumitor moduri de gândire care au contribuit, mai cu seamă din zorii modernității și până în prezent, la configurarea unui tip specific de realitate socială în lumea occidentală. Ca instrument al cunoașterii sociale, ideologia își asumă, practic, rolul de "martor" al modului în care anumite idei devin influente în spațiul social, cu atât mai mult cu cât, în teoria
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și loialități"253. Este vorba de un ideal asumat ca utopie a cărei principală cauză s-ar regăsi în nevoia umană de a întrerupe, "din când în când", toate conexiunile pe care individul le are cu existența socială. Baza de configurare a acestui ideal este, potrivit gânditorului, societatea democratică, care face posibilă "transcendența tuturor categoriilor sociale", atingerea extazului individual prin distanțarea radicală de relațiile sociale și transformarea acestuia într-o "formă de experiență universal împărtășită"254. În mod evident, o astfel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un reziduu, ci este, dimpotrivă, o unitate de reprezentare și, în mod actual, o unitate care nu exclude contradicția și conflictul"337. Alăturând încă o tușă semnificației pozitive a conceptului de ideologie ca reprezentare a realității prezente dintr-o societate, configurarea simbolică a acestuia, în sensul unui element-cheie al imaginarului, ce servește proiecției colective asupra socialului, are ecouri importante în teoria contemporană. Aceste ecouri permit ca semnificației negative, marxiste, alocate conceptului în istoria sa intelectuală să-i fie contrapusă o semnificație
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în orizontul mai larg și nedeterminat strict politic al "practicilor cotidiene" se pierde prin restrângerea manifestărilor acestora la aspecte legate de interesul de clasă. Incursiunea sa rămâne însă importantă pentru analiza ideologiei, deschizând, așa cum am specificat mai sus, calea spre configurarea unui model interpretativ. Luând în seamă metamorfozele analizelor ideologice desfășurate până în prezent, un asemenea model pune ideologia în relație cu dezvoltarea societății moderne ca societate de masă, în care comunicarea și, prin urmare, formele simbolice dețin un rol deosebit de important
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cotidiene, care este mult mai larg), precum și lipsa dezbaterii relației dintre limbaj și ideologie (conceptul fiind pus în legătură, în mod exclusiv, cu credințele politice). O altă teorie a cărei analiză critică este considerată de Thompson o etapă necesară în configurarea modelului cognitiv interpretativ este cea a lui Alvin Gouldner, pentru care ideologia se constituie ca un proiect rațional 383. Plecând de la ideea emergenței simultane a ideologiei și științelor sociale în perioada iluministă, Gouldner consideră că relația intrinsecă, dar antagonică dintre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
drept "crezuri" ale noii lumi globale (din acest ultim punct de vedere, se poate purta, desigur, o dezbatere intelectuală cu privire la responsabilitatea morală a acestor gânditori, date fiind experiențele trecutului; nu este însă cazul să o facem aici). Căutând modalități de configurare a unei identități globale, teoreticienii procesului de globalizare se orientează, practic, spre entități situate deasupra cadrelor politice și instituționale ale modernității. Numai că spațiul supranațional, spre exemplu, nu oferă cu excepția organizațiilor inter-naționale și a trusturilor economice multi și transnaționale o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vor fi discutate distincțiile esențiale dintre numele de locuri, ca nume proprii, și cuvintele comune, din mijlocul că rora s-au desprins în foarte multe cazuri. Discu țiile pe tema specificului numelor proprii sunt numeroase, ample și profunde, conducînd la configurarea unui domeniu lingvistic de sine stătător: teoria numelor proprii. Pornind de la particula ritățile numelor proprii, au fost elaborate principii, metode, criterii și tehnici specifice privind studierea acestora, grupate sub titlul sugestiv de lingvistica numelui propriu sau considerate ca disciplină științifică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
comicul de limbaj adăuga Marta Petreu provine din sofismele lingvistice, iar conduita personajelor, alimentată ca dintr-o pânză freatică, din nivelul subteran al gândirii lor paralogice produce un efect comic irezistibil". După ce stabilește dimensiunile interioare ale conceptelor operaționale și aproximează configurarea creativă a scriitorului, Loredana Ilie dezvoltă premisele formulate. Subordonează simțului comic "modurile" adiacente: satiric, parodic, ironic, grotesc, umoristic toate dispersate în proză, dramaturgie, poezie și publicistică. Fiecare mod operatoriu este studiat monografic, pe câteva paliere succesive. În paradigma teoretică a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]