15,099 matches
-
prevederile art. 21 alin. (3), ale art. 26, ale art. 28, ale art. 61 alin. (1), ale art. 115 alin. (6) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 70. În continuare, autorii sesizării susțin că art. 126 din Constituție consacră rolul Î.C.C.J. în înfăptuirea justiției și în asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele de judecată. Rolul Î.C.C.J., alături de celelalte instanțe de judecată, este, așadar, unul strict jurisdicțional. Or, proiectul de lege atacat consacră o nouă
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 sunt de natură să garanteze în mod efectiv aceste drepturi, în deplin acord cu dispozițiile constituționale invocate în sesizare, și nu să le afecteze. ... 83. În ceea ce privește încălcarea principiului previzibilității legii consacrat de art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 26 din Constituție, susține că aceasta nu poate fi reținută. Susține că din coroborarea dispozițiilor legale incidente rezultă cu claritate care sunt organele de cercetare penală care pot efectua
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
constituțional stabilește un control civil asupra serviciilor secrete ale statului, exercitat de organul reprezentativ suprem al poporului român, Parlamentul, întrunit în ședință comună. Această reglementare constituțională este în sine o aplicare a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), care consacră caracterul democratic al statului român. Curtea a reținut că exercitarea acestei atribuții trebuie să fie efectivă și realizată într-un mod care să reflecte un standard înalt de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale. La nivel legal, art. 1 alin
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
185. Așa fiind, Curtea constată că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016, au fost acordate președintelui Î.C.C.J./judecătorului anume desemnat de către acesta competențe ce revin, potrivit Constituției, Parlamentului, fiind încălcat astfel principiul separației și echilibrului puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 186. În continuare, Curtea constată că instanța de contencios constituțional a reținut că activitatea de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică prevăzută la art. 142 alin. (1) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. Mai mult, reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din convenție consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, paragraful 157
DECIZIA nr. 848 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254926]
-
a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale. Art. 13 din Convenție consacră numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un singur grad de jurisdicție. Totodată, s-a statuat că art. 21 din Constituție nu precizează in terminis că accesul liber la
DECIZIA nr. 835 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254987]
-
obligația să le comunice din oficiu, în timp ce dispozițiile art. 12 alin. (1) din aceeași lege stabilesc expres informațiile care nu sunt destinate publicității, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor. Totodată, art. 22 din Legea nr. 544/2001 consacră posibilitatea persoanei care se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, de a face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității
DECIZIA nr. 29 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253952]
-
împotriva căreia s-a exercitat recurs, apreciat în prealabil a fi admisibil; textul de lege este în legătură cu efectele exercitării căii legale de atac a recursului, iar nu cu existența acestuia. ... 67. În virtutea principiului legalității căii de atac, consacrat legislativ prin art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei“. ... 68. Admisibilitatea recursului, cale de
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. ... 17. Pentru motivele arătate mai sus, Curtea a reținut, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere nici principiului privind universalitatea drepturilor, a libertăților și a îndatoririlor fundamentale, principiu consacrat de art. 15 din Constituție, și nici art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și
DECIZIA nr. 587 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254333]
-
de judecată pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime. Potrivit prevederilor art. 129 din Constituție, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Această normă constituțională cuprinde două teze: prima teză consacră dreptul subiectiv al oricărei părți a unui proces, indiferent de obiectul procesului, precum și dreptul Ministerului Public de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate; cea de-a doua teză prevede că exercitarea
DECIZIA nr. 705 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250630]
-
excepției împotriva Deciziei civile nr. 453A din 20 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale sunt neconstituționale, întrucât încalcă principiul egalității consacrat de art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (2) din Constituție, care presupune ca unor situații egale să li se aplice același tratament juridic. În acest sens, se arată că, raportat la faptul că obiectul cererilor privind repararea prejudiciilor
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
legale garantate prin controlul exercitat de instanțele superioare în grad, inclusiv prin prisma motivelor de casare prevăzute expres de art. 488 din Codul de procedură civilă. ... 10. Se mai susține că dispozițiile legale criticate încalcă principiul accesului liber la justiție consacrat de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, prin imposibilitatea exercitării căii de atac a recursului. Se arată că, deși accesul liber la justiție nu este absolut și poate fi supus unor restricții legitime, totuși aceste ingerințe trebuie să
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
de judecată pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime. Potrivit prevederilor art. 129 din Constituție, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Această normă constituțională cuprinde două teze: prima teză consacră dreptul subiectiv al oricărei părți a unui proces, indiferent de obiectul procesului, precum și dreptul Ministerului Public de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate; cea de-a doua teză prevede că exercitarea
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
85/2006, întrucât, în opinia acestora, ar încălca dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) în sensul că acestea nu întrunesc o parte din cerințele de calitate ale legii, respectiv claritatea și previzibilitatea. ... 32. Referitor la dispozițiile constituționale care consacră principiul respectării obligatorii a legii, în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23), Curtea a detaliat
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
de gardă prin centrul de permanență. ... 6.2. În relațiile cu terții, asocierea, respectiv centrul de permanență este reprezentat de coordonatorul centrului de permanență. ... Articolul 7 Exercitarea profesiei 7.1. În cadrul asocierii, medicii de familie/ medicii de medicină generală își vor consacra activitatea profesională în beneficiul asigurării continuității asistenței medicale primare în regim de gardă în centrul de permanență și se vor informa reciproc în legătură cu aceasta. ... 7.2. Fiecare medic de familie/de medicină generală își exercită profesia în numele cabinetului de
NORME METODOLOGICE din 17 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266104]
-
drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să se poată bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege. De asemenea, principiul securității juridice este consacrat în dreptul european, stabilindu-se necesitatea respectării lui atât de instituțiile europene, cât și de statele membre, iar jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a subliniat importanța acestuia. Astfel, în Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată de Curtea Europeană a
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
a reținut că dispozițiile criticate nu retroactivează și a arătat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. ... 47. Referitor la încălcarea principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție, și a principiului nediscriminării, consacrat de art. 14 din Convenție și de Protocolul nr. 12 la aceasta, Curtea a reținut că susținerea care vizează aplicarea diferită a legii de către instanțele judecătorești nu intră în
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
în care această cerere se soluționează de către instanța judecătorească în temeiul reglementărilor în vigoare la data depunerii acestei cereri, potrivit principiului general de drept tempus regit actum. ... 23. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea accesului liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece soluționarea pe cale administrativă a cererilor privind înregistrarea tardivă a nașterii nu exclude posibilitatea atacării la instanța judecătorească a actului administrativ emis ca urmare a soluționării acestei cereri
DECIZIA nr. 104 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272023]
-
administrativ referitor la cererea privind înregistrarea tardivă a nașterii, astfel că acestea nu contravin dispozițiilor art. 21 din Constituție și nici celor ale art. 6 din Convenție. ... 27. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea principiului egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată, deoarece, așa cum a reținut în jurisprudența sa, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită
DECIZIA nr. 104 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272023]
-
tip de handicap, textul de lege criticat nu face altceva decât să prevadă că, în executarea legii, se vor emite acte administrative normative, cu putere inferioară legii, respectându-se, astfel, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, principiu consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 26. Referitor la domeniul de reglementare primară, Curtea a stabilit, prin Decizia nr. 498 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2018, paragraful
DECIZIA nr. 109 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272010]
-
cu caracter normativ pot fi atacate oricând [art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004], iar în cazul acestora plângerea prealabilă poate fi formulată oricând [art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004]. Totodată, art. 23 din Legea nr. 554/2004 consacră, la nivelul legii organice, efectele erga omnes ale hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat, în tot sau în parte, un act administrativ cu caracter normativ. Opozabilitatea acestui tip de hotărâri față de toți subiecții de drept
DECIZIA nr. 109 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272010]
-
de-a doua privind inexistența unei situații extraordinare și urgente care să justifice emiterea legiferării pe calea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019. ... 34. Cât privește prima critică, instanța de contencios constituțional reține că prevederile art. 115 din Constituție consacră competența normativă a Guvernului derivată fie dintr-o lege de abilitare, fie din însăși Constituția, cu un caracter special și limitat, specific unei competențe de atribuire. Exercitarea acestei competențe se include tot în sfera puterii executive și constă în posibilitatea
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
neconstituționalitate raportată la prevederile art. 41 din Constituție, Curtea reține că, în esență, aceasta privește faptul că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 ar aduce atingere importanței sociale a muncii personalului din justiție. Or, deși prevederile constituționale invocate consacră dreptul la muncă, acestea nu conferă o protecție specială, diferențiată pentru anumite categorii de personal, în virtutea muncii pe care o desfășoară. Curtea apreciază, totodată, că plata eșalonată a unor drepturi salariale nu contravine dreptului la muncă, în componenta sa
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
dispozițiilor procesuale criticate. Regula nemo censetur ignorare legem consacră o obligație corelativă a cetățeanului, iar regula nullum crimen sine lege o obligație a statului. Cu alte cuvinte, cetățeanul este obligat să cunoască legea pe care statul o adoptă, principiul invocat consacrând o obligație socială născută din publicarea legii în Monitorul Oficial al României. ... 16. Curtea reține, de asemenea, că invocarea prevederilor art. 4, ale art. 10 și ale art. 83 lit. d), e) și g^1) din Codul de procedură penală nu
DECIZIA nr. 129 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271766]