8,403 matches
-
A Decade of American Foreign Policy, 1950, pp. 1208-1212 409 FRUS, 1948, IV, 291 410 Lucrarea Implementation of Peace Treaty with Rumania, 27 mai 1948, pp. 2-3, cutia 2, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Consemnări diverse, 1944-1949, Arhivele Naționale 411 FRUS, 1947, IV, 507 412 Ibidem, 1948, IV, 301 413 Tismăneanu, "Problems of Communism", XXXIV, nr. 1, 56 414 Ibidem 415 Ibidem, Pătrășcanu avea să fie executat abia în 1954. 416 Wolff, The Balkans in
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
War II, p. 313 419 FRUS, 1948, IV, 323 420 Ibidem, 1947, IV, 513 421 Lucrare, Implementation of Peace Treaty with Romania, 27 mai 1948, p. 3, cutia 2, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Consemnări diverse, 1944-1949, Arhivele Naționale 422 Ibid., FRUS, 1948, IV, 325 423 Lucrarea Implementation of Peace Treaty with Romania, 28 mai 1948-15 septembrie 1949, pp. 4-5, cutia 2, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Consemnări diverse
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
București, Consemnări diverse, 1944-1949, Arhivele Naționale 422 Ibid., FRUS, 1948, IV, 325 423 Lucrarea Implementation of Peace Treaty with Romania, 28 mai 1948-15 septembrie 1949, pp. 4-5, cutia 2, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Consemnări diverse, 1944-1949, Arhivele Naționale; Raport al Comitetului de Afaceri Externe, în conformitate cu Hotărîrea 206 a Camerei Reprezentanților, Informații generale despre Uniunea Sovietică în cadrul relațiilor internaționale, p. 18, 22 septembrie 1950, Biblioteca HST 424 Remaniere politică, Încălcarea Tratatelor de Pace cu țările-satelit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Națiunilor Unite (FRUS, 1948, IV, 310). 426 FRUS, 1948, IV, 361-363 427 Lucrarea Implementation of the Peace Treaty with Rumania, 28 mai 1948, 15 septembrie, p. 1, cutia 2, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Consemnări diverse, 1944-1949, Arhivele Naționale 428 Wolff, The Balkans in Our Time, pp. 449-450; Stephen D. Kertesz (ed.), The Fate of East Central Europe: Hopes and Failures of American Foreign Policy, University of Notre Dame Press, South Bend, IN, 1956, p.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era acoperită de manoperă și taxe. Costul reparațiilor arată că nu a fost vorba de "reparații majore" (Raport, TARS, Salzburg, nr. 543, 3 p., 18 februarie 1949, cutia 1, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DS, Legația din București, Consemnări diverse, 1944-1949, Arhivele Naționale). 460 FRUS, 1949, V, 197 461 Ibidem, p. 201 462 Raport, Politica aviației civile americane față de URSS și țările-satelit, pp. 2-3, 28 decembrie 1949, CSN nr. 51, cutia 207, ședințele 48-55 ale CSN, dosarele secretarului președintelui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Interviu oral acordat de Frederick Reinhardt lui Theodore A. Wilson, 13 iunie 1970, Biblioteca HTS). 526 Implementation of Peace Treaty with Rumania, 27 mai 1948, pp. 1-2, cutia 2, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DS., legația din București, Consemnări diverse, 1944-1949, Arhivele Naționale. Washingtonul nu încălcase acordul comercial cu Bulgaria, de vreme ce " Clauza Națiunii celei mai favorizate" se aplica numai pentru importurile americane (Ibidem, p. 2). 527Ibidem 528Ibidem, pp. 3-5 529Pentru numele participanților, vezi supra Cap. 2, n. 59 530FRUS
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sfinților Epictect preotul și Astion monahul. Ion Barnea precizează faptul că nu trebuie să ne îndoim de esența datelor pe care ni le oferă acest document hagiografic. Ene Braniște, examinând punctele de vedere propuse de specialiștii din etapa inițială a consemnărilor istorice cu privire la această problemă, conchide că „Actul martiric” al Sfinților Epictect și Astion s-a păstrat în reistorisirea de mai târziu. La rândul său, Ion Ionescu subliniind că nu poate fi nici o îndoiala asupra autenticității datelor cu privire la Sfinții
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și ca medic al Ospiciului de la Golia începând cu anul 1833. La 1893 era încă în funcțiune. Documentele de arhivă privind Ospiciul Golia, citate în capitolul respectiv, atestă activitatea sa la acel ospiciu până în 1894. Din diferitele rezoluții și scurte consemnări pe acte cu caracter administrativ, rezultă că, nici în 1894, încă nu se deprinsese suficient de bine limba română, frazele sale având o construcție și o ortografie sui-generis, evident aparținând unui străin. Primea însă scrisori de mulțumire de la bolnavi, care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că nu i se va recunoaște independența fără rezolvarea chestiunii evreiești. Dar e vremea să ne întoarcem la atitudinea ziaristului Eminescu. Un studiu amplu publică poetul în cinci numere din Curierul de Iași, în noiembrie 1876, care începe cu o consemnare a hotărârii Consiliului de Miniștri ai României "de a face întrebare tuturor puterilor garante, afară de Rusia, ce purtare să păzească România în caz de a i se cere din partea guvernului rusesc permisiunea de a trece c-o armată prin țară
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
au succedat până la Vladimir Putin, el însuși provenit din rândurile KGB-ului. De altfel, continuitatea imperială dintre țarism și comunism a fost recunoscută și asumată chiar declarativ de Stalin. Un document identificat și valorificat recent de Gheorghe Buzatu, reproduce, în consemnarea de jurnal a lui Gheorghi Dimitrov, cuvintele rostite de Stalin la un toast din 7 noiembrie 1937, la prânzul oferit de K.E. Voroșilov, după paradă: "Vreau să vă spun câteva cuvinte, poate nu nimerite pentru o sărbătoare. Țarii ruși au
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
alte funcții 95, pentru a stabili apoi că, în viziunea sa, ar trebui avute în vedere în primul rînd patru funcții ale limbii: funcția comunicativă, care înlesnește contactele și legăturile dintre oameni și schimburile de experiență, funcția cumulativă, care presupune consemnarea și păstrarea experienței colective (a ideilor, a conceptelor, a învățăturilor etc.), funcția formativă, care constă din însușirea limbii și în încadrarea într-o comunitate și într-o cultură, și funcția noologică, care indică participarea la nașterea și la dezvoltarea spiritului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ele. Deosebirea esențială dintre cele două categorii de fenomene supuse observației psihosociale este tocmai scopul urmărit: În primul caz se urmărește Înregistrarea cât mai multor date și constatări despre comportamentul grupului, pe când În al doilea caz atenția este dirijată spre consemnarea unor aspecte privitoare la conduita elevilor În procesul de interacțiune cu ceilalți. Pentru a realiza o observație reușită este important să decidem ce aspecte ne interesează mai mult și apoi să stabilim o metodă simplă de Înregistrare a comportamentului observat
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
care să faciliteze Înregistrarea și clarificarea datelor, va contribui decisiv la selectarea unor aspecte semnificative. De exemplu, În legătură cu atenția elevilor, se poate stabili inițial o listă de aspecte: capacitate de concentrare/ fluctuație, mobilitatea/ inerția, volumul, etc. I.Nicola propune pentru consemnarea datelor brute constatate " Fișa analitică de observare psihosocială a colectivului de elevi" Data observării Manifestări ale sintalității Interpretări și presupuneri ipotetice Manifestări psihosociale În rubricile 2 și 4 se introduc datele și faptele brute, constatate la un moment dat, fără
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
colecta un număr cât mai mare de date, ci pentru a cunoaște, prin intermediul lor, fenomene psihosociale. De aceea, observația se finalizează Întotdeauna cu interpretarea datelor, În vederea discriminării aspectelor caracteristice de cele aparent neesențiale. Interpretarea datelor se poate face imediat, după consemnarea lor, sau la anumite intervale de timp, după ce s-a acumulat o cantitate apreciabilă de material faptic. Interpretarea imediată se impune din două rațiuni: pe de o parte, deși diverse manifestări apar izolate, sunt semnificative dintr-un anumit punct de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
schema orară și orarul clasei; b instrumente de evaluare (matrici de evaluare, probe de evaluare pe unități de Învățare, modalități de Înregistrare a rezultatelor școlare, inclusiv pentru elevii cu dificultăți de Învățare și pentru cei cu aptitudini speciale, fișe de consemnare a greșelilor tipice, observații și măsuri; c organizarea clasei (catalogul, planificarea activității extrașcolare, relația școală -familie; d insemnări personale (asupra elevilor cu dificultăți de comportament și de Învățare, dar și a celor cu aptitudini speciale; e glosar cu termenii de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
reduse ca număr sunt cunoscute și utilizate Într-o măsură redusă, ceea ce ne Îndreptățește să credem că pentru majoritatea cadrelor didactice activitatea de cunoaștere a grupului școlar este empirică, ocazională, nesistematică, redusă cel mai adesea la observație spontană, neintenționată, fără consemnarea periodică a constatărilor sau interpretarea nuanțată, cu atenție și cu discreție a datelor obținute. Că așa stau lucrurile o dovedesc răspunsurile primite prin completarea altor itemi ai chestionarului. Datele obținute pentru itemul al doilea indică faptul că, În general, cei
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
67. Scandalul ștampilelor Întotdeauna trebuie să apară un isteț care, prin cine știe ce descoperire neașteptată, să tulbure apele. Așa și cu scandalul ștampilelor. Și cu cel al hărților. (Dar despre acesta, desigur mult mai important, vom vorbi mai pe larg în consemnarea următoare.) Pe scurt, iată cum a izbucnit scandalul ștampilelor: un jurnalist prăpădit, de care n-a auzit nici naiba până atunci, un oarecare Julius Zimberlan, a publicat o investigație prin care a dovedit că soția atât de iubitului și de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
pedagogică este eșalonat pe trei ani școlari și cuprinde: a) aprofundarea cunoștințelor teoretice în legătură cu etapele și metodele cercetării pedagogice; b) inițierea viitorilor învățători în metodologia cercetării pedagogice; alegerea, ordonarea și studierea bibliografiei; întocmirea fișelor pe probleme, alegerea citatelor, modul de consemnare a trimiterilor bibliografice; alegerea temei de cercetat; culegerea, prelucrarea și interpretarea materialului faptic, formularea concluziilor, a generalizărilor; c) elaborarea unei lucrări individuale sau în grup. Aprofundarea cunoștințelor teoretice privind metodologia cercetării pedagogice s-a făcut pe baza unei bibliografii selective
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sub presiunile interioare și exterioare, ci și ca un colac de salvare în fața fricii de o disoluție a identității evreiești în noul context. Istoria, cel puțin această istorie, devine "credința evreilor pierduți"62. Un mod de a rămâne evreu prin consemnarea a ceea ce a fost ființa evreiască în timp. Însă această istorie trebuia scrisă altfel, după metode care se doreau științifice, deci critice. Și dacă nu se puteau mulțumi cu mitologia biblică, ce conținut să dea istoriei pe care aveau s-
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
67. Scandalul ștampilelor Întotdeauna trebuie să apară un isteț care, prin cine știe ce descoperire neașteptată, să tulbure apele. Așa și cu scandalul ștampilelor. Și cu cel al hărților. (Dar despre acesta, desigur mult mai important, vom vorbi mai pe larg în consemnarea următoare.) Pe scurt, iată cum a izbucnit scandalul ștampilelor: un jurnalist prăpădit, de care n-a auzit nici naiba până atunci, un oarecare Julius Zimberlan, a publicat o investigație prin care a dovedit că soția atât de iubitului și de
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
-ului și cea fun, între consumul demonstrativ „tradițional” și consumul hedonist individualist. Consumul intimizattc " Consumul intimizat" Acest ciclu s-a încheiat. Procesul de diminuare a cheltuielilor destinate să atragă stima a luat o asemenea amploare, încât s-a pus problema consemnării unei noi faze istorice a consumului. Prin breșa creată de extrema diversificare a ofertei, de democratizarea confortului și a divertismentului, accesul la mărfurile noi s-a banalizat, baza conflictelor dintre clase s-a dezintegrat, au apărut noi aspirații și comportamente
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în legătură cu această situație. N.R.: Vă referiți desigur la acordul încheiat în 1979 între Departamentul de Stat și Ministerul român de Interne, privitor la urmărirea emigrărilor din România, în care i s-a dat Federației Comunităților Evreiești un rol important în consemnarea și informarea asupra plecărilor în Israel? G.B.: Exact, dar cu o singură corectură. Nu e vorba de emigrări, ci de plecări în Israel ale evreilor. Într-adevăr, noi am acceptat această cerere, avem în grija noastră această problemă și dăm
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
arată de câte ori el a fost antrenat în manifestarea celor patru grupări de interacțiuni. Fiecare subiect a primit un număr de identificare notat pe o foaie aflată în dreptul său, astfel încât în timpul probei de lucru observatorul să se orienteze cu ușurință în consemnarea categoriilor informațional-comunicaționale. S-a lucrat cu echipe de câte 5-7 subiecți. Echipele au fost structurate în mod arbitrar de către cercetător. Exercițiul s-a încheiat o dată cu anunțarea deciziei finale a grupului, neexistând limită de timp. În medie timpul de soluționare a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
curs și cu practica; 3) distribuirea problemei de rezolvat (de exemplu, studiul unui caz); 4) timp de lucru în echipe; 5) discuții pe echipe; 6) discuții libere; 7) extragerea unor concluzii și notarea lor; 8) aplicații ale datelor obținute; 9) consemnarea studenților activ. Fiecare etapă poate fi flexibilă; de exemplu, structurarea echipelor se realizează în mod natural, după așezarea în bănci sau după preferințe, ori în mod artificial în funcție de dorința conducătorului activității. Pentru a crește atractivitatea orei s-ar putea alege
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
2002 și septembrie-martie 2003. A fost notat drumul parcurs de reprezentarea fiecărei teme din agendă din momentul enunțării ei publice pentru membrii prezenți, până la ieșirea acesteia din agendele ședințelor. Temele care nu au fost formal trecute în agenda discuțiilor prin consemnarea în documentele oficiale nu au făcut obiectul acestei analize. Analiza contribuțiilor personale ale participanților la generarea, menținerea și propagarea (coordonarea) reprezentărilor au fost făcute din perspectiva atribuțiilor rolului de reprezentant al structurii din care face parte fiecare: rolul de decan
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]