1,866 matches
-
Claude Rawson: 1) adăugarea unui "e" final cît mai multor cuvinte, cît mai des posibil; adăugarea unui "a" ca prefix unde se putea; 2) schimbarea liberă, fără restricții, a literei "i" cu litera "y"; 3) duplicarea liberă, fără restricții, a consoanelor; 4) adăugarea liberă, fără restricții, de consoane. Aceeași strategie este descrisă în ediția Cambridge din 1842 a operelor lui Chatterton: Fără îndoială că și-a scris versurile în engleză neaoșă, iar după aceea le-a brodat cu cuvinte vechi care
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cît mai multor cuvinte, cît mai des posibil; adăugarea unui "a" ca prefix unde se putea; 2) schimbarea liberă, fără restricții, a literei "i" cu litera "y"; 3) duplicarea liberă, fără restricții, a consoanelor; 4) adăugarea liberă, fără restricții, de consoane. Aceeași strategie este descrisă în ediția Cambridge din 1842 a operelor lui Chatterton: Fără îndoială că și-a scris versurile în engleză neaoșă, iar după aceea le-a brodat cu cuvinte vechi care conveneau din punctul de vedere al sensului
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
BCD Omul analitic, aflat în căutarea tiparului, cercetează imediat unde să-l pună pe F. Dacă litera F poate fi plasată deasupra liniei sau dedesubtul ei este funcție de regulile luate în calcul. De exemplu, dacă tiparul urmărește separarea vocalelor de consoane, atunci F trebuie așezat dedesubt. Acesta este cel mai frecvent model, prezent și în testele de inteligență. Cei mai mulți oameni vor găsi acest răspuns valid și se vor opri aici. Dar mai există unul, la fel de valid, dependent de liniile drepte sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
1860 pe terenul din spatele aripii din stânga a Universității spre strada Academiei, acolo unde a fost tăiată mai târziu strada Nouă (Edgar Quinet); ea a dăinuit până către Primul Război Mondial. Ulysse de Marsillac nota, pare-se mai exact, cascada de consoane care alcătuia „ce nom bohęme“ al românizatului Rașca: Hrstchka; tot pe-atunci, în 1872, Ghimpele îi mai adăuga câteva consoane într-un anunț binevoitor: „Grădina d-lui Hhrthskwscka - citiți Rașca, dacă puteți - s-a deschis și ea...“ (Ghimpele, an. XIII
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Edgar Quinet); ea a dăinuit până către Primul Război Mondial. Ulysse de Marsillac nota, pare-se mai exact, cascada de consoane care alcătuia „ce nom bohęme“ al românizatului Rașca: Hrstchka; tot pe-atunci, în 1872, Ghimpele îi mai adăuga câteva consoane într-un anunț binevoitor: „Grădina d-lui Hhrthskwscka - citiți Rașca, dacă puteți - s-a deschis și ea...“ (Ghimpele, an. XIII, nr. 13, 14 mai 1872, p. 3). 172. În 1872 în grădina Rașca puteau fi ascultate două „muzici“: fanfara militară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mers și eu în cimitirul evreiesc, alături de Bălăiță, Genaru și Sporici. Ceea ce m-a impresionat (nu mai văzusem niciodată așa ceva) a fost slujba. Cîntecul cantorului exprima încordare și, în același timp, deschidea o zare senină. Gîtlejul îi era plin de consoane, dar, după ce depășea acest prim obstacol, glasul devenea foarte calm. Prima rugăciune (mulă) a fost ținută în ebraică. Același preot a oficiat și în românește, rugînd pe Dumnezeu să-l așeze pe Mișu al nostru în rîndurile drepților, să i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de rubrici, și chiar dintre autorii de volume (doctori în filologie), nu unul, ci mai mulți „papagali bine dresați”. „Per ansamblu”, artizanatul precumpănește: se fac statistici de cuvinte (Enciclopedia lui Adică, vorba lui Arghezi), se numără cu grijă vocalele și consoanele, se combină idei și atitudini de împrumut. Artizanatul coboară ceața în axiologie. Din fericire, acești impostori nu rezistă în oficiul cel mai solicitat, acela de comentatori. *„Umanismul”, „patriotismul” au devenit subiecte de publicistică foarte comodă. Pe lîngă faptul că se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Păun și G. Mulțescu. Tot Mulțescu traduce din Schiller, iar Gr. G. Tocilescu scrie articole documentate și bine argumentate despre economia politică, despre importanța documentelor istorice ș.a. Limbajul folosit de colaboratori este însă bombastic, iar ortografia cu numeroase reduplicări de consoane face lectura dificilă. R.Z.
FOAIA SOCIETAŢII „RENASTEREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287049_a_288378]
-
apostrofe fără loc" și mai încolo " Apostroful e bună urichelniță adeseori, dar în astfel de întâmplări înțeapă urechea mai rău decât ghimpii ariciului"113. O caracteristică a versificației lui Grigore Alexandrescu, aceea de a elida vocale, lăsând să se ciocnească consoanele - bruscând ritmul și imprimând o anume duritate cadenței - creează un efect de stridență. Poetul arici face versuri înțepătoare. Glumița e cam groasă, în stilul onomasticii lui Alecsandri în care demagogul se cheamă Răzvrătescu. Desigur, totul e aici comic, și trebuie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tensiune. Comparate cu dificultățile lingvistice ale omului din Nord din nuvela lui Pirandello, "Departe" (Lontano), pe care le vom evoca în continuare, cele ale lui Werner von Ebrennac sunt minime. Franceza lui este "corectă" ("Accentul era ușor, marcat numai pe consoanele dure. Ansamblul semăna mai degrabă cu un zumzăit cântat") și cele câteva aproximări ale limbajului său de exemplu : "Eu să fi evitat dacă era posibil". Gândesc că ordonanța mea va face posibilul pentru liniștea dumneavoastră" sau și "mi-e frică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
domiciliu fix". Este lesne de înțeles de ce această povestire scurtă se intitulează Grija stăpânului casei. Finalmete, limbajul încetează să fie reprezentativ pentru a tinde către propria sa aneantizare. Nici un cuvânt sau aproape, scris de către mine, nu acordă cu celălalt, aud consoanele cum scrâșnesc unele de altele cu un zgomot de fierăraie și vocalele cum cântă acompaniindu-le ca niște negri de expoziție. Îndoielile mă împresoară, le văd înaintea cuvântului, să fim serioși!, nu-l văd deloc, îl inventez... Când mă așez
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca optimi repartizate pe două portative diferite și ca pauză de pătrime. Dacă mergem mai departe, punctele ce indică vocalele în ebraica veterotestamentară se vor transforma în muzică în staccatto sau în puncte de prelungire a duratei, iar liniuțele de sub consoane se vor transmuta în marcato. (Este adevărat, există și în alfabetul latin elemente comune prin care se "modulează" de la literă la ritmul muzical: liniuța lui t și punctul lui i. Dar i provine din iota, care originează tot în Iod
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică și a dictiei În cadrul probei se verifică: - capacitatea de a comunică; - pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; - capacitatea de a aduce argumente în susținerea unor idei; - valențele artistice privind interpretarea unui text. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: - recitarea a 1 - 2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaților; - citirea unui text
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică și a dicției În cadrul probei se verifică: - capacitatea de a comunică; - pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; - capacitatea de a aduce argumente în susținerea unor idei; - valențele artistice privind interpretarea unui text. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: - recitarea a 1 - 2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaților; - citirea unui text
ORDIN nr. 5.514 din 21 noiembrie 2003 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală. ● Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele. ● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. ● Regionalismele. Arhaismele. ● Cuvintele polisemantice. Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). ● Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetică ● Vocalele, Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. ● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
Lege. ... (2) Marcajele care se aplică pe arme sunt constituite dintr-o înșiruire de trei grupe alfanumerice, după cum urmează: ... a) prima grupă este constituită din 5 litere majuscule, primele două fiind în toate cazurile RO, iar următoarele fiind primele 3 consoane din denumirea armurierului care produce arma; ... b) a doua grupă este constituită dintr-o literă majusculă, de la A la D, corespunzătoare categoriei din care face parte arma, conform anexei la Lege, precum și din două cifre corespunzătoare numărului curent din anexa
NORME METODOLOGICE din 24 februarie 2005 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166102_a_167431]
-
arme, în fiecare an. ... (3) Marcajele care se aplică pe cartușe sunt constituite dintr-o înșiruire de două grupe alfanumerice, după cum urmează: ... a) prima grupă este constituită din 3 litere majuscule, prima fiind întotdeauna R, iar următoarele fiind primele două consoane din denumirea armurierului producător, urmate de două cifre care reprezintă ultimele două cifre ale anului de fabricație a muniției; ... b) a doua grupă este constituită din litera L, pentru muniția destinată armelor lungi, respectiv S, pentru muniția destinată armelor scurte
NORME METODOLOGICE din 24 februarie 2005 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166102_a_167431]
-
un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică și a dicției În cadrul probei se verifică: - capacitatea de a comunică; - pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; - capacitatea de a aduce argumente în susținerea unor idei; - valențele artistice privind interpretarea unui text. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: - recitarea a 1 - 2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaților; - citirea unui text
ANEXE*) din 21 noiembrie 2003 de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156924_a_158253]
-
Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala. - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele. - Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. - Regionalismele. Arhaismele. - Cuvintele polisemantice. - Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). - Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetica - Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. - Silaba. - Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparație
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunică și a dicției În cadrul probei se verifică: - capacitatea de a comunică; - pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; - capacitatea de a aduce argumente în susținerea unor idei; - valențele artistice privind interpretarea unui text. Verificarea se face prin 1-2 din următoarele forme: - recitarea a 1-2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaților; - citirea unui text dialogat; - interviu
ORDIN nr. 1.868 din 31 august 2007 privind aprobarea procedurilor de organizare şi desfăşurare şi a Calendarului admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192413_a_193742]
-
Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala. - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele. - Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. - Regionalismele. Arhaismele. - Cuvintele polisemantice. - Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). - Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetica - Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. - Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. - Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală. ● Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele. ● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. ● Regionalismele. Arhaismele. ● Cuvintele polisemantice. Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). ● Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetică ● Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. ● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
Lege. ... (2) Marcajele care se aplică pe arme sunt constituite dintr-o înșiruire de trei grupe alfanumerice, după cum urmează: ... a) prima grupă este constituită din 5 litere majuscule, primele două fiind în toate cazurile RO, iar următoarele fiind primele 3 consoane din denumirea armurierului care produce arma; ... b) a doua grupă este constituită dintr-o literă majusculă, de la A la D, corespunzătoare categoriei din care face parte arma, conform anexei la Lege, precum și din două cifre corespunzătoare numărului curent din anexa
NORME METODOLOGICE din 24 februarie 2005 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181771_a_183100]
-
arme, în fiecare an. ... (3) Marcajele care se aplică pe cartușe sunt constituite dintr-o înșiruire de două grupe alfanumerice, după cum urmează: ... a) prima grupă este constituită din 3 litere majuscule, prima fiind întotdeauna R, iar următoarele fiind primele două consoane din denumirea armurierului producător, urmate de două cifre care reprezintă ultimele două cifre ale anului de fabricație a muniției; ... b) a doua grupă este constituită din litera L, pentru muniția destinată armelor lungi, respectiv S, pentru muniția destinată armelor scurte
NORME METODOLOGICE din 24 februarie 2005 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181771_a_183100]
-
BULGARĂ I. Gramatică istorică a limbii bulgare - Originea și dezvoltarea limbii bulgare. - Locul limbii bulgare în familia limbilor slave. Limba bulgară și celelalte limbi balcanice. ÎI. Fonetica și fonologie - Particularități fonetice ale limbii bulgare. - Sistemul vocalic. Alternante vocalice. - Sistemul consonantic. Consoane surde și sonore. Palatalizarea consoanelor velare. III. Morfologia - Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. - Substantivul - gen, număr, articulare. - Adjectivul - gen, număr, articulare, grade de comparație. - Pronumele. Categorii de pronume. - Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Articularea. - Verbul. Aspectul verbal. Moduri și timpuri verbale
ORDIN nr. 5.612 din 14 noiembrie 2006 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura bulgara - educatoare şi invatatori, Limba şi literatura maghiara materna - educatoare, invatatori şi profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184463_a_185792]