2,898 matches
-
gigantice, ca Walt Whitman. Pe autorul Dumbrăvii minunate îl atrag armoniile vieții, veșnicele ei transformări, pulsația neostenită a firii, mișcările cosmice, scurgerea liniștită cu care se succedă ziua și noaptea, răsăritul și amurgul, lumina și umbra, rotirea anotimpurilor, apariția acelorași constelații deasupra noastră. Poezia lui peisagistică restituie o natură umanizată și, paradoxal, familiară, în ciuda rusticității. Nicăieri în descripții nu apare acel homerism livresc, întâlnit, de pildă, la Calistrat Hogaș. E altceva și decât natura edenică, luxuriant romantică eminesciană. Chiar în cea
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
cu instrumentele de navigație și, după ce au calculat, ne-au indicat poziția noastră exactă pe hartă, În câmpia de apă pe care o traversam. În prima parte a călătoriei noastre, cum ne apropiam de emisfera sudică, am pierdut treptat vizibilitatea constelațiilor nordice, iar când am atins Ecuatorul nu mai puteam zări Steaua Polară. Dar am fost compensați pentru aceasta prin apariția altor constelații din Sud, care ne-au devenit treptat vizibile la orizont, dintre care Crucea este cea mai magnifică, celelalte fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care o traversam. În prima parte a călătoriei noastre, cum ne apropiam de emisfera sudică, am pierdut treptat vizibilitatea constelațiilor nordice, iar când am atins Ecuatorul nu mai puteam zări Steaua Polară. Dar am fost compensați pentru aceasta prin apariția altor constelații din Sud, care ne-au devenit treptat vizibile la orizont, dintre care Crucea este cea mai magnifică, celelalte fiind considerabil inferioare celor nordice. Aceste Întâmplări pot părea inutile celor care au făcut această călătorie, dar pentru numărul celor care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
întâlnesc mai frecvent în demersurile monografistului și în notele informate ale editorului. Fidel strategiei sale de revenire în spirală asupra unui autor, istoricul literar își îmbogățește necontenit sintezele. Cazul cel mai relevant este acela al preocupării pentru Paul Zarifopol. În Constelații literare (1998) se oferă, între altele, suma unei exegeze întinse pe câteva decenii. Sunt explorate teza de doctorat a lui Zarifopol - pe care S. o descoperă - și dosarul examenului, se comentează formația filosofico-literară germană a eseistului etc. Sub raportul editării
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
literare, București, 1982; Istoriografia literară românească. 1944-1984 (în colaborare), București, 1984; Duiliu Zamfirescu și marele său roman epistolar, București, 1986; Pe urmele lui Duiliu Zamfirescu, București, 1989; ed. 2 (Viața lui Duiliu Zamfirescu), Focșani, 2002; Efectele dosarului „dalmațian”, București, 1995; Constelații literare, București, 1998; Operație pe cord deschis, București, 2002; „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, Cluj-Napoca, 2002; Memorialiști români, București, 2003. Ediții: G. Topîrceanu, Opere, I-II, pref. edit., București, 1955, Scrieri alese, I-II, pref. edit., București, 1970-1971, Scrieri, I-
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
RL, 1987, 31; Nicolae Manolescu, Locul lui Zarifopol, RL, 1988, 38; Mircea Anghelescu, Obiect de studiu: omul, T, 1988, 10; Mircea Iorgulescu, Tot despre „locul lui Paul Zarifopol”, RL, 1988, 48; Al. Dobrescu, Pentru Zarifopol, CL, 1988, 11; Nicolae Mecu, Constelațiile istoricului literar, VR, 1989, 3-4; George Muntean, Istoricul literar și editorul, RL, 1989, 25; Mircea Iorgulescu, La răspântia dintre secole, RL, 1989, 28; Cornelia Ștefănescu, Colegul de lângă mine, RITL, 1989, 1-2; Liviu Petrescu, Moment Duiliu Zamfirescu, ST, 1990, 2; Alex.
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
Semnificația locului natal (la care Mircea Cărtărescu participă cu un text intitulat Bucureștiul copilăriei, unde se pot depista, în schiță, teme, motive și elemente de recuzită ulterior dezvoltate în Visul și în Orbitor) ș.a. Rubricile, unele mai persistente, se numesc „Constelații lirice”, „Viața literară”, „Anchete”, „Reportaje”, „Cronică plastică”, „Cronică cinematografică” etc. „Cronica literară” este susținută de Ion Cristoiu, alte comentarii intrând la rubrica „Panorama literaturii tinere”, unde scriu Alex. Ștefănescu, Ion Bogdan Lefter, Constantin Sorescu, Constantin Pricop ș. a. După o vreme
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
1922. Dubos, R., La santé et la condution humain, PUF, Paris, 1961. Dubos, R., Mirage de la santée, Denoel, Paris, 1961. Dufrenne, M., La personalité de base, PUF, Paris, 1953. Duhl, L., The urban condition, Basic Nooks, New York, 1963. Dumitriu, C., Constelația familială și deformările ei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973. Dupré, E., Pathologie de l’imagination et de l’emotivité, Payot, Paris, 1925. Durkheim, E., De la division du travail social, F. Alcan, Paris, 1926. Durkheim, E., Le suicide, PUF, Paris
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
O. Iosif, Octavian Goga; alții interpretează motive tradiționale cu instrumente moderne: simboliste (Ion Pillat, Virgil Carianopol, Vlaicu Bârna), expresioniste (Lucian Blaga, Adrian Maniu, Aron Cotruș, N. Crevedia, Mihai Beniuc). Dintre prozatorii cu masivă prezență în „Gândirea” și în reviste din constelația ei, doar Victor Papilian este realmente un „gândirist” (deși tematica sa e mai mult urbană, deci netradițională), prin tendenționismul și chiar tezismul creștin ortodox al unor scrieri. Cezar Petrescu a debutat în 1922 cu volumul tipic sămănătorist Scrisorile unui răzeș
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
inevitabile sunt compensate de mici bucurii, importante în acele condiții, precum contemplarea, dintr-un fiord, a așezărilor rurale de pe coasta norvegiană, a grotelor de sub țărmuri, urmărirea zborului unor păsări, hrănirea unor porumbei veniți pe vas, spectacolul lunii și al unor constelații din cealată emisferă (Crucea Sudului), organizarea unor mici petreceri. Câteodată scriitorul pare să se abandoneze reveriei, și chiar titlul cărții rezumă iluzia că, undeva, celor optzeci și unu de membri ai echipajului li se va adăuga, miraculos, încă unul. Diferite
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
o stea. Ispite într-un vers, pref. Radu Cârneci, București, 2000; Introducere în poezia japoneză haiku, București, 2001; Japonia. Pagini de istorie, civilizație, cultură, București, 2001; Poemul într-un vers (în colaborare cu Vasile Moldovan), București, 2001. Antologii: Interferențe lirice. Constelația haiku, Cluj-Napoca, 1989 (în colaborare cu Brândușa Steiciuc); Umbra libelulei. Antologie a haiku-ului din România, pref. edit., București, 1993; O sută de catarge. Microantologie a haiku-ului românesc - One Hundred Masts. Micro-Anthology of Romanian Haiku, ed. bilingvă, tr. Dana
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
săi 20 de ani, „22”, 1998, 43-45; Daniel Dimitriu, Tudor Vianu despre „inegalitatea lui Macedonski”, ALA, 1998, 413; Gheorghe Crăciun, În căutarea referinței, București, 1998, 83-85, passim; George Gană, Tudor Vianu și lumea culturii, București, 1998; Mănucă, Perspective, 216-220; Săndulescu, Constelații, 282-287; Zaciu, Departe, 156-161; H. Zalis, Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu, RL, 1999, 47; Vasile Lungu, Opera lui Tudor Vianu, București, 1999; Simion, Fragmente, III, 105-127; Gh. I. Tohăneanu, Armonie, LL, 2000, 3-4; Florin Mihăilescu, Tudor Vianu sau Obiectivitatea
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
15 noiembrie 1916, 16 ianuarie 1920 - 23 octombrie 1923), „Ziarul științelor și al călătoriilor” (30 octombrie 1923 - 19 decembrie 1939); în 1928 i se adaugă explicitarea „Scris pe înțelesul tuturor”. Fondată de Luigi Cazzavillan, patronul trustului de presă „Universul”, din constelația căruia Z.c. de asemenea face parte, revista a stat sub conducerea lui Neculai Procopiu, C. Cosco (până în 1913) și a lui Victor Anestin (1913-1916) - gazetari detașați din redacția „Universului”, Dimitrie Dimiu - profesor secundar (1920-1924), Enric Otetelișanu - directorul Institutului Meteorologic
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
1996, 8; Alexandru George, Al treilea Zarifopol, LCF, 1997, 22; Florin Mihăilescu, Estetul moralist și ironic, ST, 1997, 8; Gheorghe Grigurcu, Despre Paul Zarifopol, RL, 1997, 46; Dan C. Mihăilescu, Călătorie cu biblioplanul, „22”, 1997, 366; Popa, Estuar, 163-169; Săndulescu, Constelații, 225-281; Simion, Fragmente, III, 80-95; Dicț. esențial, 918-920; Dimisianu, Lumea, 77-80; Ion Simuț, Arena actualității, Iași, 2000, 124-127; Nicolae Manolescu, Paul Zarifopol, RL, 2003, 25; Teodor Vârgolici, Caleidoscop literar, București, 2003, 247-250. Al. S.
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
descriere a întinderilor campestre traversate de Ialomița. Reușită este și secvența în care, la miez de noapte, Matei Damian contemplă cerul înstelat împreună cu baciul Micu, întrupare simbolică a omului de la țară simplu și integru, știutor al mersului lumii și al constelațiilor. De un lirism intens, câteva pagini descriu cum, într-o după-amiază de septembrie, oglinda lacului e tăiată de barca purtându-i pe Mihai Comăneșteanu și pe Tincuța, pătrunși de primii fiori ai dragostei. Poezia iubirii împlinite aureolează idila, încheiată matrimonial
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Negrilă, Însemnări, 54-74; Vasile, Conceptul, 147-150; Al. Săndulescu, Pe urmele lui Duiliu Zamfirescu, București, 1989; Negoițescu, Ist. lit., I, 119-121; Ornea, Înțelesuri, 91-96; Lăzărescu, Prezențe, 107-121; Dicț. analitic, I, 42-43, II, 218-220, 254-257, III, 154-156, 381-384, IV, 212-215, 381-384; Săndulescu, Constelații, 61-119; D. St. Rădulescu, Dicționarul personajelor din „Viața la țară” și „Tănase Scatiu” de Duiliu Zamfirescu, București, 1998; Sultana Craia, Îngeri, demoni și muieri, București, 1999, 19-21, passim; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 55-66, 339-344; Dicț. esențial
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
mici” și cenzura externă exercitată de „marile puteri”. Maniera În care marile puteri au ajuns să recunoască unilateral și condiționat independența României a lăsat să se Întrevadă tendințele de reașezare a raportului de forțe pe plan european. Poziția polară În constelația marilor puteri o deținea, desigur, Germania, În optica politicii căreia România, În ciuda „legăturilor dinastice”, părea să nu prezinte prea mult interes, dincolo de condiția unui teren de tatonare a raporturilor ruso-austro-ungare, „arbitrate” de la Berlin. Confruntările marilor puteri În „chestiunea Dunării” vădeau
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
socială contemporană, federalizarea statelor europene în cadrul internaționalismului constructiv, influența depresiunii economice mondiale în România și altele; încurajarea cunoașterii și tratării comparative a problemelor societății românești cu cele ale societăților europene, dat fiind faptul că România întregită trăia într-o nouă constelație social-politică a Europei, „cu care va trebui să fie solidară”; spiritul larg de toleranță al dezbaterilor publice care să „găzduiască” toate părerile și toate tendințele sociale și politice - s-a făcut apel, deliberat, la reprezentanții părerilor celor mai deosebite pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
devin, la rându-le, un fel de metropole coloniale pentru orașele provinciale, care, la rândul lor, au orașe locale ca sateliți. (So, 1990, p. 96). A.G. Frank enunță, astfel, mecanismul subdezvoltării, identificat tocmai în lanțul de relații metropolă-sateliți. Lanțul de constelații metropole-sateliți este folosit pentru a extrage surplusul economic din satele lumii a treia spre capitale locale, spre capitale regionale, spre cele naționale și, în fine, spre metropolele țărilor occidentale. (So, 1990, p. 96). Manoilescu a explicat lucrul acesta prin diferența
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
redactați invitații; “*” scrieți poezii despre spațiul cosmic; “*” realizați cărticele despre planeta preferată; “*” citiți cărți cu conținut științific, articole de specialitate; “*” rezolvați rebusurile date; “*” creați jocuri de cuvinte. Matematică: “*” aproximați și măsurați diferite distanțe spațiale; “*” estimați numărul de stele dintr-o constelație cunoscută; “*” operați cu „numere spațiale”; “*” comparați distanțele cosmice sau corpurile cerești; “*” ordonați corpurile cerești; “*” reprezentați grafic Sistemul Solar. Științe: “*” observați structura Sistemului Solar, apoi realizați o prezentare a acestuia; “*” studiați diferitele corpuri cerești (planete, stele, comete, meteoriți); “*” observați și descrieți
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
psihologia se înfățișează ca o analiză de situații. Totalitatea reacțiilor psihice se prezintă înaintea noastră ca modalități de relație în raport cu o situație în care este implicată persoana respectivă. Existența psihică este acel „a-fi-în-lume” al persoanei. Lumea ne apare ca o „constelație de situații” sau ca un „orizont de posibilități” care se oferă persoanei, aflat într-o continuă mișcare și schimbare. Lumea persoanei are o semnificație precisă, fapt care explică și sistemul de valori sociale, culturale, morale, politice, religioase, economice care constituie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psiho-biologic al subiectului. Precizăm că prin teren sau constituția somato-psihică, se înțeleg tendințele congenitale biologice, bine fixate de individ de-a lungul generațiiilor, de a răspunde cu o a atitudine, mai mult sau mai puțin stereotipă, la anumite excitații sau constelații de factori etiologici, precum si dispoziția de a schimba modelul de atitudine corespunzătoare ulterioară, în interiorul unor limite bine precizate. Acest punct de vedere este acceptat și de către B, Peuleikhoff și K. Mester. Pentru nevroze au semnificație patogenă „situațiile de viață” ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ireversibilă specifice sindromului psiho-organic cerebral. Clasificarea psihozelor organice În cazul încercărilor de clasificare a psihozelor organice, trebuie făcută distincția între sindromul mintal organic și tulburarea mintală organică. Le vom descrie în continuare. Sindromul mintal organic se referă la o constelație de semne și simptome clinice sau comportamentale, fără a face o referire specială la etiologia acestora. Tulburarea mintală organică este cea care desemnează un sindrom organic particular în care etiologia este cunoscută sau cel puțin este presupusă. Elementul esențial al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intelectuale bazale și dezintegrează conduitele sociale ale individului. Demența atinge personalitatea până la nivelul structurii sale ca „ființă rațională”, sistemul valorilor sale logice, de cunoaștere și judecată, precum și adaptarea la mediul social al bolnavului (H. Ey). Termenul de demență denumește o constelație de manifestări psihopatologice cu o etiologie nespecifică și o semiologie clinică eterogenă. Demența este de la început caracterizată printr-o slăbire persistentă și progresivă a memoriei și cogniției în absența tulburărilor de conștiință, având ca rezultat limitarea posibilităților bolnavului de a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anal. Anancaștii îmbină un caracter exagerat de atent, îngrijit, cu pedanteria, minuțiozitatea, corectitudinea, totul desfășurându-se pe un fond de neliniște interioară. La acestea se mai adaugă îndoiala, obsesiile, compulsiunile și ritualurile. 5) Personalitățile psihopatice În această categorie intră o constelație de anomalii de caracter și de conduite cu tendințe antisociale, impulsivitate și instabilitate afectivă și socio-profesională, dar care au o individualitate caracteristică proprie din punct de vedere psihopatologic, neputând fi confundate nici cu structurile nevrotice, nici cu cele psihotice ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]