1,368 matches
-
consiliul unei cetăți. Sub Revoluție și Imperiu: una din cele patru (apoi trei) adunări care înconjoară puterea Consulară apoi imperială. Sub al Doilea Imperiu, Senatul este format din membrii de drept și din membrii numiți, inamovibili. El are o putere constituantă pe care o pierde la 20 aprilie 1870. Legea constituțională din 24 februarie 1875 face din Senat o cameră superioară care conține 75 de inamovibili cooptați și 225 aleși din colegiile formate din deputați, consilieri generali, consilieri de arondisment și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de regres, în drept. 4. Cerințele legiferării Oprindu-ne, în continuare la cerințele legiferării sau principiile de tehnică legislativă, vom începe prin a evoca nu opinia unui jurist, ci a unui distins economist, caracterizată prin înțelepciune. În cuvântul adresat Adunării Constituante a României, profesorul emerit de origine română, stabilit în Statele Unite ale Americii, Anghel M. Rugină 46, a evidențiat, ca obligații morale ale oricărui membru al corpului legiuitor: conștiința calității de român, atașamentul față de interesele naționale și respectul față de adevărul științific
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inițiatoare din Proiectul Legii de revizuire a Constituției. Alături de aceste sentințe de neconstituționalitate, Curtea a formulat și o serie de alte observații, unele legate de probleme de constituționalitate, altele de tehnică legislativă, care implicau însă probleme de același gen. Adunarea Constituantă Derivată a ținut seama, în mare măsură, de aceste observații ale Curții Constituționale, care nu aveau decât valoarea unui aviz.7 Ulterior adoptării Legii de revizuire a Constituției, din anul 2003, Curtea Constituțională a observat că propriul control, exercitat din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu toate prevederile Deciziei Curții Constituționale privitoare la constituționalitatea proiectului de lege privitor la revizuirea Constituției au fost integrate în formă finală a legii. Pe de altă parte, există, cel puțin teoretic, posibilitatea ca Parlamentul, în calitatea lui de Adunare Constituantă Derivată, să nu se supună regulilor constituționale privitoare la adoptarea unei legi de revizuire a Constituției. Mai mult, în faza derulării procedurii parlamentare de adoptare a unei legi constituționale, este posibil ca, prin amendamentele acceptate, să fie încălcate diferite dispoziții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a Zilelor juridice franco-române, Paris Lille, 2005. 45 François Terré, Introduction générale au droit, Ed. A 6, Dalloz, Paris, 2003, p.39-40, 243, 345. 46 Anghel M. Rugină, Decalogul obligațiilor morale ale legiuitorilor din toate timpurile, Cuvântul rostit în Adunarea Constituantă a României; Academia de Studii Economice, Cabinetul Catedrei de Economie politică. 47 Victor Dan Zlătescu, Introducere în legistica formală, p.20, 22, 35, 65 48În acest sens, Romul Petru Vonica, Introducere generală în drept, Lumina Lex, 2000, p.346 49
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
judicativ-constitutiv, către limitele acestuia, anume în spațiul judicativului regulativ; tematizări ale "nimicului" (Ioan Petrovici, Iosif Brucăr), ale "existenței divine și personale" (Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran), ale raporturilor dintre condiționat și necondiționat (C. Rădulescu-Motru, Ioan D. Gherea), ale eului constituant ("subiectiv", Alexandru Dragomir, "obiectiv", Mircea Florian) etc. scot la iveală semne ale non-judicativului; desigur, pot fi găsite și exemple mai proaspete. Așadar, și filosofia românească actuală bate căile de la marginea judicativului constitutiv, urmărind sensuri care îl transcend pe acesta. În
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
continuă refacere de sine, cumplitelor forțe din interior reprezentate de dat și de nimic care tind să-l destrame. Totuși, el este ceea ce este numai printr-o/pentru o conștiință. Prin retragere, sustragere, contragere toate, poziționări ale sale față de conștiința constituantă el rămâne în ființă, trecându-și datul (propriu) în condiția nimicului (propriu) și pe acesta din urmă în cea dintâi; altfel spus, trecându-se pe sine însuși când în condiția de dat pur și simplu, când în aceea a nimicului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
altfel spus, trecându-se pe sine însuși când în condiția de dat pur și simplu, când în aceea a nimicului acestuia, ca expresie a unei neîncetate lupte lăuntrice a unității fenomenale, adică, în ultimă instanță, ca veritabil hybris al conștiinței constituante. Toate aceste fapte, care vizează atât aspectul operațional al constituirii fenomenale, cât și aspectul obiectual al acesteia, sunt posibile numai datorită intenționalității; fiindcă aceasta are în structura sa complexă, operațional-obiectuală, atât condițiile de posibilitate ale "datului", cât și pe cele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensibilitate, spre exemplu, vizual, un obiect aflat acum în fața noastră o carte așezată pe masă condiția de "dat" este aceea care se impune; dar numai în sens sensibil (vizual) și numai în măsura în care este posibilă o "imagine" doar sensibilă pentru conștiința constituantă, în forma unei imagini integrale a "obiectului". Dacă nu este posibilă aceasta (o cunoștință exclusiv sensibilă în forma imaginii integrale a obiectului), intervenția conștiinței trebuie să fie în sensul reorizontalizării "obiectului", pentru a-l cunoaște și altfel, de exemplu, "categorial
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obiectului", pentru a-l cunoaște și altfel, de exemplu, "categorial". Acum, ceea ce capătă sens pentru o clipă este tocmai condiția de nimic a posibilului obiect. Pe de o parte, acesta apare ca un fapt al limitării din sine a conștiinței (constituante), iar pe de altă parte, ca un exces al acesteia, care îl cuprinde, totuși, chiar și atunci când se sustrage în condiția datului sau se retrage în aceea a nimicului. De aici lipsa de semnificație a unei "fenomenalități" pure în privința surprinderii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și prelucrat "subiectiv". Identitatea și am în vedere acum mai degrabă identitatea ne-formală, nu principiul logic al identității este condiția sub care ne apare ceva, este datul însuși ca dat. Ea apare conștiinței odată cu "obiectul" față de care se poziționează constituant. Reconstruită prin opoziție față de ceva din sine (opoziție reflexivă) sau față de ceva din afară de sine (opoziție transcendentă) -, identitatea datului (donației sensibile, de exemplu) nu mai este ea însăși "datul" nu mai este "dat", ci "obiect constituit" și devine unitate obiectuală
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de atribuiri el însuși infinit); de aici aporia: Dumnezeu este infinit, necesar etc., dar odată ce el apare constituit ca subiect de judecată, toate aceste predicate capătă sens de potențialitate, atrăgând subiectul lor în același registru al potențialității. Prin urmare, conștiința constituantă nu poate închide aporia actualității și potențialității lui Dumnezeu. Din această aporie se trag cele mai multe imagini teoretice (în fond, judicative) ale lui Dumnezeu și tot de aici provine și confruntarea ideologiilor religioase. Am putea admite că teologia apofatică, prezentă în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoașterea poate avea ca obiect lucrurile (ființările date pentru experiență, puse în sens de către conștiința prelucrătoare), dar și ceea ce corespunde "temeiului" acestora (ceva care nu are condiția de lucru și este așezat în sens într-un mod diferit de către "conștiința constituantă").58 Deschiși astfel către un nou orizont aporetic privind rosturile analiticii și dialecticii, am putea susține deocamdată, provizoriu că raționamentul corect este forma pe care o prinde gândirea mai cu seamă atunci când își ia ca obiect ceea-ce-este un lucru (adică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe de o parte, discipline logice care se ocupă cu diferența dintre raționamentul corect (științific și dialectic) și cel incorect, sofistic, iar pe de altă parte, sunt tipare ale discursului, scenarii normative în care acesta se încadrează. Însă conștiința întrebătoare, constituantă (în sens fenomenologic), deoarece a constituit (poate doar a instituit) un sens pentru o preluare a tradiției aristotelice, conștiința "sensibilizată" față de problema temeiului (structurală logicii-organon), fie acesta gândit, deocamdată, ca nimic, ne poate da un sens despre un temei mai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de un element al său care să "atingă" adevărul (întru posibila sa identitate cu el). Acest element îl constituie verbul, "este"; dar am putea spune că tocmai "este", dacă atinge adevărul, atunci reprezintă însuși adevărul (pentru judecată sau sub condiționările constituante ale acesteia). De fapt, fiindcă primește anumite modulații temporale acestea făcând posibilă corespondența dintre ceea ce spune judecata și faptul la care ea se referă -, "este" capătă natură judicativă; intervenția timpului în acest moment nu este deloc întâmplătoare; tocmai el aduce
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar în așa fel încât nu "imaginea" acesteia să fie semnificativă așa cum este ea în orizontul judicativului constitutiv -, ci conceptul ei ca atare: Fi-ul (poate chiar Fiul). Paradoxal, tocmai conceptul și nu imaginea este fapt al Eului-Trup, ca eu constituant potrivit (care corespunde) logos-ului ca atare, dar atâta vreme cât acesta este încă "descoperit" (observat etc.) dinspre judicativ; totuși, nu dinspre judicativul constitutiv, ci dinspre acela regulativ, ale cărui discipline semantica și metafizica post-ontologică trebuie ele însele prinse într-o reducție
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de l'analytique existentielle de Heidegger. L'histoire de la philosophie et l'histoire de la logique ont problématisé continuellement le jugement et elles ont établis pour cela des limites formelles, quoique même le jugement a structuré les méthodologies philosophiques, ainsi se constituant le phénomène nommé dans ce travail " judicatif constitutif" ou bien " la dictature du judicatif ". L'analytique et la dialectique, qui sont les disciplines " formelles " de la philosophie, sont aussi des véritables " institutions " de la dictature du judicatif. Elles établissent les règles de la
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
preambul 37. Alții au argumentat că a nu menționa creștinismul, care a jucat un rol determinant În istoria Europei, este de neiertat. Majoritatea totuși au fost după cum arată Anna Palacio, fost ministru de Externe al Spaniei și membru al convenției constituante, care a argumentat că „singurul nostru standard este secularismul”38. Un diplomat francez s-a exprimat chiar mai fără menajamente: „Nu ne place Dumnezeu”39. Nu numai Dumnezeu a fost trecut cu vederea. Există numai o singură referință la proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interne și externe și, în numele guvernului român, a făcut o declarație de respectare a drepturilor și libertăților câștigate, urmând ca Sfatul Țării să se ocupe în continuare de „rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu vrerile poporului”. După unire, se va convoca Adunarea Constituantă, în care vor intra, proporțional cu numărul locuitorilor, și reprezentanții Basarabiei, „pentru a introduce în Constituția de acum principiile și garanțiile arătate mai sus”. Declarația încheiată, Al. Marghiloman și ceilalți reprezentanți ai guvernului român s-au retras, pentru ca deputații Sfatului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
declarației Blocului Moldovenesc, s-au purtat discuții prin care mai mulți deputați și-au exprimat adeziunea la hotărârea de unire cu România, alții și-au anunțat abținerea de la vot, motivând că nu au împuternicirea necesară, că trebuie așteptată hotărârea viitoarei constituante a Republicii Moldovenești sau rezultatul unui referendum. Cu o mare majoritate, s-a respins calea votului secret pentru adoptarea sau nu a actului de unire, trecându-se la votul nominal deschis. Declarația Sfatului Țării a fost supusă votării, fiind adoptată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire stabilite în actul de la 27 martie a.c., fiind încredințată că, în România tuturor românilor, regimul creat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei Române, care se va alege pe baza votului universal, și rezolvând chestiunea agrară după nevoile și cerințele poporului, anulează celelalte condițiuni din actul unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În consecință, Sfatul Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
arăta, între altele: „Astăzi, când biruința cea mai strălucită încununează luptele țării și ale Aliaților noștri, când unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării din Basarabia trebuie îndeplinite fără întârziere. Numai astfel se va face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe un popor înstărit și mulțumit de soarta lui
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
obștești vor fi garantate prin constituție. 11.Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate. Basarabia unindu-se ca fiică cu mama sa România, parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acte determinate formal, într-o manieră hotărâtă, cu o stăruință încăpățânată, orice supunere politică față de România. 3.Că acest Parlament, „Sfatul Țării”, urma principiul că dreptul de a soluționa problema organizării politice definitive a Basarabiei va aparține în mod exclusiv Constituantei convocată în condiții normale în care va avea posibilitatea să funcționeze în toată libertatea. 4.Că s-a acordat o garanție în formă scrisă din partea reprezentanților Puterilor Antantei guvernului Republicii Moldovenești din Basarabia, asigurând independența sa politică în raport cu România. 5
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
24 Ianuarie 1918 — Declarația de independență a Basarabiei sub numele de Republica Moldovenească; 27 Martie 1918 — Declarația de unire a Republicii Moldovenești cu Regatul României. 3. Că „Sfatul Țării” a declarat odinioară că organizarea definitivă a Basarabiei era rezervată unei constituante ce urma să fie convocată ulterior. Această pretinsă declarație nu reiese din nici un act oficial; în mod logic „Sfatul Țării” nu putea s-o facă pentru simpla rațiune că era el însuși o adunare constituantă; mai mult, membrii cei mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]