1,467 matches
-
drept temă sacrul, în orice caz, sporirea puterilor vieții până la descoperirea exaltată a esenței sale. Mijlocul însuși era arta, adică trezirea acestor puteri prin mijlocirea sensibilității care le purta pe toate celelalte. Imaginea estetică, vizuală, sonoră, ideală era obiectul unei contemplații. Ea era ceea ce rămâne, la care revenim fără contenire pentru a ne face, în repetarea proceselor transcendentale care au dus la crearea sa, contemporanul său mai exact: a reproduce în sine aceste prestații, aceste puteri sporite ale vieții, a ajunge
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mult timp. în tăcerea care a urmat Vultur-în-Zbor a așezat la locul lor toate piesele rămase din puzzle, în afară de ultimele trei. — Un gropar n-are cine știe ce treabă pe muntele Calf, spuse Virgil Jones. Așa că am revenit la dragostea mea adevărată - contemplația. — Și Dolores? întrebă Vultur-în-Zbor. — Ah, Dolores! Asta-i o poveste tristă. Să iubești atât de mult viața, purtând povara unui astfel de handicap fizic... Părerea mea e că locuiește singură, adică împreună cu mine, pentru că își dă seama că nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
acru făcut, lăsând loc liber feluritelor interpretări și, nu mai puțin, analogiilor biografice. „Mateiu Caragiale avea snobismul nobilitar, Își alcătuia un blazon și vâna ordine străine, el, care nu era În nici un chip aristocrat.”1 Aerele acestui „Despot Vodă al contemplației”, care iarna deschide ușile „cu mănuși de piele de Suedia” din simplul motiv că delicatele-i palme nu suportă atingerea metalului rece, care la 14 ani cunoaște toate ordinele nobiliare și le desenează În caietul de fizică, Îl amuză pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
PRINCIPALE ALE ACESTEI PIESE. FIECARE SPECTATOR ESTE UN’PERSONAJ PRINCIPAL. NU IEȘIȚI ÎN STRADĂ. S-AR PUTEA SĂ FIȚI FLUIERAȚI. Alte note: funia e bine să se rotească și pe momentele ieșirii publicului; mecanismul rotirii ei poate fi oferit spre contemplație; păsările și pisica vor fi lăsate în plata domnului. GROAPA DIN TAVAN Piesă în trei acte Personaje: PARASCHIV MACABEUS INAMICUL SOLDATUL BINE ECHIPAT ACTUL I O pivniță. O masă. O lumânare aprinsă pe masă. Un scaun. Intrarea în pivniță se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Aaaa... (Se aude.) Ce frumos! Aaaa... (Reverberații.) Voi nu știți să deschideți gura... Uitați-vă la mine... Aaaa... (Ecou.) (Către CĂLĂTOR.) Fă și tu! Aaaa... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Aaaa... (Un ecou deosebit de frumos.) Aaaa... (Ceilalți rămân o clipă într-o contemplație profundă.) IOANA: Ce frumos... Cum poți să faci așa de frumos? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu știu... Aaaa... (Ecou profund.) HAMALUL: Aaaa... (Ecou.) Vedeți? Aaaa... (Ecou.) Eu nu sunt vinovat! (Fericit, dansând dement în jurul personajelor.) Nu sunt vinovat cu nimic! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în ele și alte vieți? Atâta vreme cât ești împiedicat (de chiar nebănuitele posibilități ale într-adevăr fericirii, și în același timp de limitele inadmisibile prin care ți se interzice accesul la un bine intuit, dacă nu chiar cu ochii vizibil în contemplație) să denunți minciuna promisiunilor surde care bântuie prin eter, să pretinzi înlăturarea ei, atâta vreme cât accesul la puterea prin care pot fi abolite efectele de până acum ale acestei minciuni ne este refuzat, orice smiorcăială de recu noștință nu face decât
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
parte, s-a retras într-un vis al perfecțiunii. Uită-te la Filozofia mobilăriii și vei descoperi că încăperea lui imaginară este creată exact în același scop. Un loc pentru citit, pentru scris, pentru gândit. E o cameră secretă a contemplației, un sanctuar tăcut în care sufletul poate, în sfârșit, să găsească o oarecare pace. Imposibil de utopic? Da. Dar și o alternativă rațională la condiționarea timpului. Căci realitatea era că America se dusese, într-adevăr, pe apa sâmbetei. Țara era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de arbori falnici și de mărăciniș. Finalul luptei face din agresor un arogant, ori un mielușel. Corsetul este singurul în stare să scoată sufletul femeilor. În vârful piramidei ești far, ori sperietoare. Viața poate fi înecată în plăceri, înnegurată în contemplație, ori dinamizată în acțiuni. Viața - acest amalgamat spectru cuprins între lături și ambrozie. Fără sublima jertfă a florilor, relațiile umane ar fi fost mult mai încruntate. Diversitatea spaimei sporește densitatea vieții. Femeia simte imediat clasa bărbatului. Și nu se lasă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
arbori falnici și de mărăciniș. Finalul luptei face din agresor un arogant, ori un mielușel. Corsetul este singurul în stare să scoată sufletul femeilor. În vârful piramidei ești ori far, ori sperietoare. Viața poate fi înecată în flăcări, înnegurată în contemplații ori dinamizată în acțiuni.. Calitatea spirituală a unei națiuni ține într-o oarecare măsură și de lejeritatea digestiei. Noaptea este terenul îndrăgostiților, al poeților și al tâlharilor. După victorie nimeni nu cere justificări, după înfrângeri nimeni nu crede în ele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
vorbele Anucăi... „ai să mori mâncat de lup“. Se cutremură în toată făptura lui uriașă. - ..Ioti, linia vieții se frânje, aici...gata!.. O vezi? Țiganca îi arătă o linie imaginară. Ochii ei negri îl înțepau în inimă, ca două pumnale... Contemplație și groază Soarele aluneca încet spre asfințit... Marea sărbătoare a Sfintei Măria Mare, era pe sfârșite... Când Anuca cu Sultan la pas și Pârvu, ținând aproape, se îndepărta de sat, de horă... de zgomotul infernal făcut de oameni, de alămuri
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
dinților deveni strălucitor.. Și, fruntea lată a tigvei, din care o pereche de ochi fosforescenți o țintesc sălbatic... Pe fața fetei se întipări o întrebare înfricoșată... „Oare, așa voi sfârși, sfâșiată.!? o spaimă cumplită o cutremură în tot trupul.. De la contemplație trecu brusc la groază. „Oare, voi fi sfâșiată? și o subită teamă de moarte o cuprinse. Dar, pe negândite, pieptul i se umplu de un curaj uriaș, de o furie bezmetică... și, în ciuda fricii de moarte, care îi înzecea puterile
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Domnul Opie păru că-și dă seama de Încurcătura lui și spuse cu voioșie: — Fac o mică antologie. Dr. Czinner repetă mecanic: — Antologie? — Da, spuse domnul Opie, o antologie spirituală pentru laici, ceva care să ia locul manualelor romano-catolice de contemplație În biserica anglicană. Mâna lui subțire și albă mângâie coperta din piele Întoarsă a carnetului său de notițe. — Dar ambiția mea e mai mare. Cărțile romano-catolice sunt... cum să spun eu?... prea exclusiv religioase. Vreau ca a mea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pe teren. V-ați pus apărătorile. Opt porți au căzut. Trebuie făcute cincizeci de runde. Vă Întrebați dacă nu cumva responsabilitatea va cădea asupra dumneavoastră. Pentru asemenea momente de criză nu poți găsi putere În nici una din cărțile obișnuite de contemplație și atunci poți avea oarecare Îndoieli În privința religiei. Ei, eu vreau să vin În Întâmpinarea acestei nevoi omenești. Domnul Opie vorbise repede și cu entuziasm, iar engleza doctorului Czinner Își făcu simțite limitele. Nu Înțelesese cuvinte ca „apărători“, „porți“, „runde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
a unui membru din C.a. Eu emisesem o ipoteză, dar o țineam pentru mine, fiindcă nu eram tocmai În situația să vorbesc cu Leac despre femei: credeam că, având deja un palmares consistent, Leac făcuse pasul de la acțiune la contemplație. Ajunsese să se bucure, după ce cocoșise femei cu ghiotura, fără să aleagă prea mult, de simpla priveliște a unor trupuri de vis. Nu-s foarte sigur de ipoteza mea: poate că din când În când Leac mai trecea și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și etalon Cântarea Cântărilor, iubirea fără seamăn dintre Solomon, fiul lui David, și Sulamita, și este construită ca un lung monolog adresat, în care iubita / iubirea, Dorador (un termen-ființă, inventat de mine - cum mărturisește autorul), este, concomitent, referentul, destinatarul, obiectul contemplației, promisiunea Absolutului, proiecția unui ideal de iubire, dincolo de contingent, dincolo de orice atingere impură (Te voi închipui toată numai din miresme: / ca o grădină clătinată de vânt, clătinată / de lumină vei fi, Dorador!), fiindcă, asumându-și atribute biblicpygmalionice, îndrăgostitul are harul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
experiența îi arată că Orice iubire care începe / își devoră iubitul. Ceea ce-l salvează însă, în bună măsură, pe poet de dezamăgiri - ale cotidianului, în primul rând - este tot volubilitatea care-i dă șansa de a-și mărturisi, firesc, rezultatul contemplației a ceea ce trăiește, dar și visează, fără efuziuni gratuite, deși După orele serii dorința e mai acută... Multe dintre ipostazele iubirii care traversează poezia lui Ovidiu Genaru sunt amintiri de demult, dar nu au nimic desuet, dimpotrivă: prospețimea lor e
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sufletului, invocația către divin e doar confesivă, deloc revendicativă, nici măcar nu așteaptă leacul, pentru că eul e resemnat cu fragmentul de vreme consacrat, asumându-și-l, cu toate ale lui. În felul acesta, poemele sunt, mai ales, documente constatative, rod al contemplației viețuirii, în momente, de cele mai multe ori, deloc obișnuite care o compun, dar cu mirări-clișeu despre Cum / au trecut anii: căzând / ca pietrele în / fundul unei fântâni adânci... Procesul de creație, ca și pentru Meșterul Manole al lui Lucian Blaga, este
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
invers: aici, acțiunea constituie pretextul pentru introspecțiile ample, etern-ramificate, spectaculoase, în vreme ce, la Katherine Mansfield, ele introduceau un episod, anticipau o situație sau o explicau. Și în cazul Hortensiei Papadat-Bengescu recunoaștem aceeași nevoie de a scoate din anonimat simpla meditație diurnă, contemplația temporară, spleenul cotidian, aceeași tendință de a supradimensiona evenimentul, însă finalitatea narativă este tocmai cea opusă: în proza sa de început, dominată de senzualism palpitul vieții) și investigație, ele sunt însăși magma textuală, scopul ultim, motivul pentru care se petrec
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de la mănăstirile din muntele Athos: Când clopotele la Athos,/se înalță în cer mănăstirile/cetăți ale credinței, harfe de voal/ lumini de cristal își schimbă culoarea/... Degradarea existenței individuale,în timp, ireversibilitatea eternei treceri, neaderența la prezent, evadarea în vis, contemplația extatică sunt, desigur, doar câteva din motivele poemelor din acest volum al Mariei Octavian, dar sunt cele ce definesc și califică superior actuala etapă evolutivă a poetei. În temeiul acestei constatări, se poate spune despre Galeria cu antichități că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
pe care o au și cerșesc cu nerușinare o alta! Nu reprezintă altceva decît Natura răzvrătită împotriva ei însăși!... În cîteva excepții doar Natura reușește prin om să SE contemple... în rest, nu se poate vorbi de o liniște a contemplației proprie acestei specii care încearcă cu asiduitate să dezvolte la nivel macrocosmic mișcarea browniană. Înțeleg că fiecare își poartă Zeul său, dar ei au făcut din asta o mascaradă! Se apropie amiaza, Harnum se aliniază cu Limelob. Mă așez pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
formulări (fals) liniștitoare și, pe de altă parte, zbuciumul mistuitor al unei anxietăți holiste, dotată cu oarecare coloratură social-politico-culturală și contextualizată geopolitic, în fond cu adresă ontică. Anxietate virtual dezamorsată totuși de sugerarea unui chietism oriental, atins prin dobândirea bucuriei contemplației, după procedeul hazului de necaz. Mărunta imagerie prozaică e investită, fără patos sau poză, cu semnificații ale interogației asupra rosturilor ultime, schițate cu nerv și curmate brusc. Colorată anecdotic, lirica lui P. este de regulă nonnarativă: vădește performanța obținerii unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
să focalizeze în profunzime un sentiment care, străbătându-i cugetul, se împotmolea în concepte încâlcite și complicate. Da, știu, farmecele femeii sunt acorduri ale unei lăute zdrăngănitoare, aproximări și pentru a scrie despre iubire nu sunt de-ajuns dorința și contemplația, chiar dacă dorința reușește să se scurgă din tainița ei spre a se întrupa în cuvinte. Nu reușesc să spun ceea ce vreau: în versurile mele se pierd energiile vitale și astfel acestea se resorb într-o simbologie amintind mai curând de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe Tradiția canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui Epistolar creștin există o propensiune spre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]