1,533 matches
-
personalității umane, tragedia ar fi umanistă pentru că vizează „cauza umanității”. În concepția lui Radu Stanca, tragicul are o valoare etică, întrucât determină o concepție despre viață, despre rostul și sensul ei moral. Această valoare a spiritului uman fiind compatibilă cu contemporaneitatea, se impune nu doar reluarea tragediilor clasice cu o eventuală scenografie modernă, ci adaptarea genului vechi la spiritul nou. În accepția modernă, tragicul se asociază în chip necesar cu puterile rațiunii ca stare care angajează ființa umană în totalitatea ei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
adunare a poporului, ulterior, cuvântarea se termină, ovații prelungite - tot din magnetofon (II, p. 76). Atena lui Oreste și Cleon este un stat totalitar și se înrudește peste veacuri cu alte regimuri dictatoriale. Cadrul antic și mitologic deghizează referințele la contemporaneitatea autorului, ca și în Muștele lui Sartre, reinterpretare a mitului Atrizilor cu aluzii la situația Franței sub ocupația nazistă. Cea de-a doua parte a dipticului, privitoare la nașterea și formarea lui Atenus, fiul lui Oreste și al Aglaiei, îmbină
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
primarul comunității, de reprezentant al intereselor locale dar și de agent al puterii centrale. Centralismul administrativ de tip iacobin, ale cărui fundamente au fost așezate prin legile de la 1864, a fost caracteristic sistemului românesc atât în modernitate cât și în contemporaneitate. Ceea ce a variat, de la o epocă la alta sau de la un guvern la altul, a fost intensitatea cu care a fost aplicat. Pentru o atitudine corectă politic, trebuie adăugat faptul că nu doar legile au dus la o astfel de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
printre teoreticienii critici care s-au aplecat, stăruitor și convingător, asupra fenomenului mediatic. Iar această "culegere de studii" (cum ne previne, cu excesivă modestie, autorul), pusă acum la îndemîna cititorului român, se vrea o analiză serioasă, cercetînd condițiile și provocările contemporaneității. Cultura crede D. Kellner (și o afirmă răspicat!) nu a fost niciodată mai importantă. Iar cultura media, ca fenomen relativ recent, conduce la "colonizarea" timpului liber, impregnînd și dominînd cotidianul, modelîndu-l prin centralitatea consumului televizual. Iată de ce producerea și receptarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viziune care dă glas temerii că marile afaceri lipsite de control vor duce în mod inexorabil la distrugerea mediului și a comunității. După părerea lui Jameson, cultura de masă dă glas unor conflicte sociale, unor anxietăți și speranțe utopice ale contemporaneității și încearcă să le controleze și să le liniștească prin intermediul ideologiei. În consecință, critica culturală necesită o "dublă hermeneutică" care să ia în considerație atît ideologia, cît și utopia. Pentru Jameson: "creațiile culturii de masă nu pot avea caracter ideologic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
utopie pe care studiile culturale ar trebui să le analizeze și să le discute. Dar critica ideologică este interesată și de modul în care ideologia îi poate determina pe oameni să accepte modul de viață contemporan și condiția omului în contemporaneitate. Ideologia prezintă condițiile constituite istoric ca pe ceva natural, normal, unanim acceptat; ca și cum ar ar fi ceva natural ca Rambo să fie ucigașul a sute de indivizi, îndreptîndu-se apoi asupra statului și tehnologiei acestuia. Ideologia mai prezintă interese de grup
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mult prea sensibile și prea neliniștitoare pentru a fi abordare în genul realist social. Însă, în vreme ce genul horror și fantastic pot fi folosite pentru a critica instituțiile existente, ele pot, în același timp, devia atenția de la sursele reale ale problemelor contemporaneității spre elementul ocult. Aceasta este în fapt funcția ideologică a filmelor gen Poltergeist, filme ce prezintă un triumf al normalității burgheze conservatoare care, într-o interpretare de diagnoză, poate revela amenințările la adresa familiei, amenințări pe care filmul își propune să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fiind un tip de identitate stabilă evidentă la eroii de televiziune ai filmelor din '50 pînă în '70. Schimbările rapide de identitate din Miami Vice sugerează, dimpotrivă, că sinele postmodern acceptă și afirmă identități multiple și schimbătoare. Identitatea devine în contemporaneitate un joc liber asumat, o prezentare teatrală a sinelui, în care individul se poate prezenta celorlalți într-o varietate de roluri, imagini și activități, fără a fi preocupat de aceste treceri rapide, transformări sau schimbări dramatice. Această analiză ar putea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Perspectiva sa cinică și nihilistă asupra epocii moderne se poate foarte bine remarca și în cartea sa de călătorii America (1988), unde Baudrillard, călătorind 28 prin SUA ghicește viitorul țării din prezentul ei. Sau, altfel spus, el vede America în contemporaneitate ca pe o hiperrealitate, ca pe un peisaj futurist ce reprezintă soarta Occidentului, viitorul Europei și al întregii lumi. Baudrillard face în mod constant comentarii asupra hiperrealității science-fiction ce caracterizează Statele Unite în prezent. Salt Lake City "are transparența și curățenia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nota Lewis Shiner într-un rămas bun adresat scriitorilor cyberpunk, aceștia nu se adresează nevoii prezente de valori spirituale și nu se interesează de problema dezintegrării familiei, dependenței de alcool, de droguri și tutun sau de sex. În loc să răspundă întrebărilor contemporaneității referitoare la valori și sens, literatura cyberpunk oferă "fantezii despre putere, producînd același fior lipsit de semnificație ca și jocurile pe calculator și filmele de mare succes precum Rambo și Aliens. Ea consideră natura ca fiind moartă, acceptă lăcomia și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și a Primăriei din Todireni, legătura cu lumea exterioară comunei, în țară sau străinătate, fiind realizată la un nivel optim. Toate acestea (reviste, proiecte europene etc) sunt o dovadă vie a faptului că pe Valea Jijiei există un puls al contemporaneității. În ceea ce mă privește, de Valea Jijiei mă simt legat cu toate fibrele mele. La Trușești mă întorc întotdeauna pentru oameni, locuri și lucruri a căror revedere (reală sau cu ochii minții) mă înalță. Locul natal, satul Cernești-comuna Todireni, localitate
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
dezvăluiau ca scriitori, se întâmplă să aibă jenantul sentiment că parafrazându-l pe Montaigne au prihănit cinstea măiestriei lor cu acele "ușuratice încercări și jucării pe care izbutise a le înfăptui". Bineînțeles, în alte situații de oarecare normalitate culturală, de contemporaneitate la zi, să zic, de nivel educațional corespunzător, de acces necenzurat, nepoluat la bibliotecă și la viață artistică (literară, teatrală, expozițională, muzicală etc.), fiecare dintre noi ar fi fost altcumva, iar unii chiar (cu totul) altcineva, spre mai bine, spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
texte) că literatura pe care o scriu (indiferent de genul în care "mi se întâmplă" ea) este, "palpabilă", nutrită de experiență și memorie, astea în imanentă capilaritate și compatibilitate cu senzația vitalității (și esteticii) pe care mi le oferă prezentul, contemporaneitatea. Or, chiar prefer, discret (față de mine însumi!) o atare modalitate de scriere, experiența și mnemonica presupunând, firește, și o densă filiație informațională, livrescă aceasta e una din componentele de care, vede-se, nu voi putea face abstracție niciodată. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care are o atât de mare vechime în istoria literaturii mondiale. Numai că, deseori, m-am străduit să demonstrez că el, sonetul, poate stă foarte bine alături de noi cei de azi, luându-ne de braț, eliberându-ne împreună de avatarurile contemporaneității. Detașarea unora, a promotorilor unei modernități cu picioare de lut, de emoție, de sensibilitate, ignorarea superioară a acestor jaloane esențiale ale poeziei, duce la construcții sterile, împietrite, cerebrale, la gesturi nefirești și lipsite de finalitate. Ei, cei ce vor să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Universului este limitată, sfârșitul lumii coincide cu aneantizarea păcătoșilor, reînvierea morților și victoria eternității asupra timpului”. Altfel spus, avem de-a face cu clasica partiție între ciclicitate 1 și linearitate a timpului, convertite în cadru dramatic și umanizat ca simultaneitate/contemporaneitate, respectiv succesiune. La Wikander: „În India, timpul ciclic, culminând în Kaliyuga, a fost o inovație care a depășit vechiul punct de vedere asupra istoriei și religiei. Motivul pentru care această schimbare a avut loc în India cred că trebuie pus
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
criză a spiritualității; de-a lungul acestei crize, suntem obligați să arătăm anumite valori pe care doar noi suntem în stare să le vedem în ea și să le înțelegem. În acest sens, rămânem în istorie și facem „istoricism”. Însăși contemporaneitatea noastră ne obligă să căutăm în ea sensul profund al faptului religios. Fericita generație de la 1900 nu avea nevoie de această „pogorâre în profunzimi”. „Istoria” lor șsic!ț le permitea să se dedice exclusiv descifrării inscripțiilor... Astăzi, când milioane și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
secolului și zeilor! Eul meu, dacă vreți, mai ne-inhibat, cu adevărat liber, se află În cărțile mele de ficțiune. Am vorbit mai sus, pe larg, despre libertate și-mi arătam preferința nu pentru cea socială - element important, esențial, al contemporaneității și al Întregii ei istorii și problematici -, ci pentru cea individuală, interioară, cea, În definitiv, aptă de creație. Tot În aceste pagini, În alte volume, vorbeam despre „sinceritate” și afirmam că ea este doar apanajul celor „profesioniști ai ei!”, scriitorii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Mult Stimate Domnule Dimitriu, În primul rând țin să vă mulțumesc pentru bunele urări și În mod deosebit pentru scrisoarea ce ați trimis Gabrielei. Gândurile frumoase ce le exprimă, alături de preocuparea ce o dați Încercărilor de a reînvia În memoria contemporaneității, tot ce a gândit și simțit sufletul celei care a fost Doina Bucur, au Însemnat - În primul rând pentru Gabriela - un balsam pe care zeci de prescripții medicale nu l-ar fi putut conține. Este de Înțeles că În momentele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lui Dostoievski, din stradela Kuznechnîi. Mi-e frică să nu găsesc aceeași inscripție-ghilotină. Deși în mare parte ratat, periplul meu „literar-muzeistic” mi-a lăsat totuși senzația că „am văzut”, că „pot depune mărturie”... VASILE GÂRNEȚ: O discuție, „Literatura în căutarea contemporaneității: limbă, tradiție și experiment”, ținută la Centrul Cultural Goethe și moderată de același Dmitry Golinko-Wolfson, o prezență aproape ubicuă. La al treilea vorbitor din partea gazdelor, discuția e „deturnată” și asistăm în continuare la un foarte dur schimb de replici pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
unelte de tâmplărie. Semnele prezenței unui spirit al literaturii, exprimate în cărți, fotografii sau scule de scris, sunt destul de vagi. Examinez împreună cu Nae Prelipceanu încăperile, traducându-i din rusă explicațiile ghidului. Un orgoliu de cultură mică, provincială, izolată de fluxul contemporaneității, emană din scenografia cu care suntem înconjurați. Această suavă iluzie folcloric-arhaizantă - atrăgătoare în special pentru străinii, tot mai puțini, care vizitează zona - se destramă de îndată ce părăsești micul spațiu proteguitor al cătunului lui Kupala (un scriitor din alte timpuri, ce par
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
deplină, să pășești alături cu noi! Și acest „drept” se numește „succes”. Iar gloria nu e decât o formă exacerbată a acestei recunoașteri, a succesului, formă, din păcate, extrem trivializată, banalizată, comercializată de mediile de hârtie sau de sticlă ale contemporaneității noastre; iscusite, abile, dar... vai, foarte, foarte puțin reflexive! Și nu din neputință, din incapacitate, ci... pentru că reflexivitatea, Gândul, chiar în formele sale cele mai simple, nu... se vinde sau se vinde prost, azi, când criteriul reclamei, al vandabilității întunecă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
că Attis moare și renaște, se poate concepe că riturile de inițiere determină, la rândul lor, moartea și renașterea viitorului său adorator”. Trimiterile frecvente la arhetipuri comportamentale au ca finalitate identificarea structurilor spirituale din timpuri străvechi în textele orale din contemporaneitate. Odată parcurs traseul mitic, novicele suferă o schimbare fundamentală și, de aceea, inițierea a fost analizată de multe ori prin prisma mutației ontologice pe care o produce. Moartea simbolică survenită în cadrul ritualului are din acest punct de vedere o importanță
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
parte, a naturii puterii sacre și, pe de altă parte, a modalităților de întâlnire între zei și oameni”. Folclorul literar constituie în acest context canalul privilegiat de comunicare a misterelor fundamentale, canal orientat atât pe verticală, între strămoșii mitici și contemporaneitate, cât și pe orizontală, ca liant cultural între membrii societății. „Puterea sacră este trăită prin intermediul imaginarului” iar decodarea acestuia se poate face prin instrumente etnologice, mitologice și stilistice; stilistica cumulează, la rândul ei, date etimologice, lexicale, morfologice și sintactice ale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
erou. Energia luminoasă latentă în protagonist este capabilă să construiască edificii strălucitoare, de parcă ar fi scăldate în razele astrului. O ipostază solară hiperbolică prin multiplicarea lăcașului sacru apare într-un basm din Fundu Moldovei, Suceava, unde poartă marca existenței în contemporaneitate a povestitorului: „Cîn s-o uitat afară, o văzut un oraș care/ pe sfîntu soare t’e put’și uita,/ dară pe orașu cela ba!”. Aceeași copleșire a simțurilor omenești diminuează luminozitatea solară în alt basm: „dădură de niște case
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poate, rugăciunea, dar una o presupune pe cealaltă). Așa, conjunctural văzând lucrurile, unele din cele spuse de dvs. își au partea lor de vină în subțierea publicului. Există (și nu doar de-acum) o respingere de principiu, aș zice a contemporaneității. Publicul e precaut, economicos cu eforturile sale intelective și așteaptă, de regulă, o validare mai temeinică decât cea pe care o poate face critica la zi. Așteaptă, cum s-ar zice, să treacă literatura contemporană și abia apoi s-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]