2,276 matches
-
adevăr, dreptate și frumos, Platon consideră că deciziile acestui om sunt cu necesitate juste. El scapă din vedere greșeala politică neintenționată (eroarea de raționament), ca și pe cea intenționată (coruptă) și le lasă în seama unui autoreglaj dat de uniunea contrariilor celor două caractere. Am putea reprezenta prin două diagrame rapoartele dintre indivizi, știință și funcție astfel: SHAPE \* MERGEFORMAT După cum am spus, pentru Platon încadrarea se face fără rest: toate funcțiile politice principale sunt fondate pe o știință politică, iar toată
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
altceva, a lumii nocturne, a străinului, în care pândesc teroarea, nebunia, răul obscur și indescriptibil (...) în care există ceva nespus, cu neputință de spus, însă care pătrunde în lumea diurnă” (ibidem). Propriul mitului constă în a prinde împreună aceste două contrarii, în a le afirma deopotrivă, fără a estompa unul dintre ele în favoarea celuilalt. În măsura în care vede întotdeauna raportul (și tensiunea) celor două dimensiuni, mitul reprezintă „o viziune a lumii în totalitatea ei” (p. 62). Or, în universul pe care îl descrie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de Platon. E de presupus că și din acest motiv i-o vor plăti atenienii! Semnalez câteva locuri în care homoerotica tratată aristotelic încearcă să se personalizeze, și spun de la început că „prietenia erotică este prin excelență o prietenie a contrariilor” (cf. Stella Petecel, loc.cit., nota 4, p. 367). În Etica Nicomahică locurile exemplare sunt 1155b 3-6; 1159b 15-19. Alte locuri: 1156 b2; 1158 a11-13; 1164 a5; 1171a 11-12 (erotică tipică între asemănători dominați de pasiune până la exclusivism pasional); 1157a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
contradicțiile pe care le cuprind, paradoxurile facilitează descoperirea adevărului, care ne va călăuzi apoi pentru un timp În viață (pînă cînd va deveni un adevăr uzat). * „Legea cea mai tainică și misterioasă a firii este că extremele se atrag și contrariile se contopesc, se transformă unul prin celălalt.” (St. Zweig) În acest aspect dialectic al naturii se află, În mod paradoxal, și latura cea mai frumoasă a destinului omenesc, care În permanență trebuie să evalueze „binele” prin „rău”, pentru a asigura
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
St. Zweig) În acest aspect dialectic al naturii se află, În mod paradoxal, și latura cea mai frumoasă a destinului omenesc, care În permanență trebuie să evalueze „binele” prin „rău”, pentru a asigura astfel progresul sufletesc: „Natura e nesățioasă de contrarii: din acestea și nu din lucrurile asemănătoare realizează ea armonia”. (Heraclit); „Trebuie să ocrotim În noi toate antinomiile naturale și să Înțelegem că datorită ireductibilei lor opoziții trăim” (A. Gide). * „Lucrul de care ne temem sfîrșește Întotdeauna prin a se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fără să putem suferi, iar facultatea bucuriei este una și aceeași cu a durerii. Cine nu suferă, nici nu se bucură, după cum cine nu simte caldul nu simte nici frigul.” (M. de Unamuno) Întreaga viață sufletească a omului presupune coexistența contrariilor, care au fost plastic surprinse și de proverbe: „Nu-i rău fără bine”; „Fiecare grăunte are făină, dar și tărîțe”; „Inima cea mai iubitoare are asprimile ei”; „Cel mai bun vin are drojdia lui” etc. Coexistența contrariilor facilitează, prin faptul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
omului presupune coexistența contrariilor, care au fost plastic surprinse și de proverbe: „Nu-i rău fără bine”; „Fiecare grăunte are făină, dar și tărîțe”; „Inima cea mai iubitoare are asprimile ei”; „Cel mai bun vin are drojdia lui” etc. Coexistența contrariilor facilitează, prin faptul opunerii, nu numai cunoașterea, ci și Înțelegerea datoriei „binelui”: „În fiecare rău e un strop de bine; de s-ar pricepe omul să-l găsească, să tragă și folosul” (W. Shakespeare). * „CÎnd știi să vezi, să suferi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
îndeplinirea următoarelor funcții: funcția de realizare a senzației de confort: prin realizarea unei ambianțe favorabile, care să apropie ambianța industrială de armonia și echilibrul culorilor din natură; funcția de micșorare a oboselii: neutralizarea senzațiilor neplăcute prin efecte psihice și fiziologice contrarii; funcția de semnalizare: precizarea conținutului și funcției diferitelor componente ale panourilor de comandă, a conductelor ce transportă diferite substanțe; funcția de securitate: se deosebește de funcția de semnalizare prin rolul precis și obligatoriu al semnificației în ceea ce privește aplicarea lor. În vederea creării
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie 51 Morală, moravuri 52 Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictiseală 57 Obiectivitate - subiectivitate 58 Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare 61 Om, omenie, noblețe - josnicie 62 Pasiune, entuziasm, patimă 64 Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitate 64 Părinți - copii 68 Personalitate, atitudine 69 Prietenie, devotament - dușmănie, trădare 72 Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitare 73 Puterea banului, manipularea În afaceri 80 Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă 81 Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire 81 Soartă, destin, fatalitate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
educativă, aplicată de părinți În raporturile cu copiii lor, pare egoistă, dar ea este, În realitate, benefică pentru ambele părți.) Marea Înțelepciune se naște din mari Îndoieli. (Cine interpretează Întotdeauna lucrurile În termeni categorici nu poate Înțelege și admite rostul contrariilor, al disputelor de opinii și, implicit, importanța alternativelor și, la nevoie, a concesiilor.) „Semnul celui ce Înaintează pe calea Înțelepciunii: nu ocărăște pe nimeni și nu laudă pe nimeni; nu vorbește nimic despre sine, nici că este mare, nici că
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un sentiment al dreptății - altfel judecata noastră poate fi corectă sub raport logic, dar condamnabilă din punct de vedere moral.) „Împrumut bucuros felul meu de a gândi: nu țin decât la felul meu de a simți.” (J. Renard) Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitatetc "Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitate" Nu e nici fată, nici nevastă. (Situațiile neclare sunt, adeseori, nu numai nesigure, ci și compromițătoare: „Cine șade pe două scaune cade rău, când cade”.) Mâncând prea bine, omul ajunge să mănânce rău. (Lipsa de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
altfel judecata noastră poate fi corectă sub raport logic, dar condamnabilă din punct de vedere moral.) „Împrumut bucuros felul meu de a gândi: nu țin decât la felul meu de a simți.” (J. Renard) Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitatetc "Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitate" Nu e nici fată, nici nevastă. (Situațiile neclare sunt, adeseori, nu numai nesigure, ci și compromițătoare: „Cine șade pe două scaune cade rău, când cade”.) Mâncând prea bine, omul ajunge să mănânce rău. (Lipsa de măsură În alimentație creează
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
iluzorii de fericire, dar după Încetarea efectului drogului va trebui să resimtă foarte puternic senzațiile de privare de aceste intense, dar false stări iluzorii de fericire.) „Legea cea mai tainică și misterioasă a firii este că extremele se ating și contrariile se contopesc, se transformă unul În celălalt.” (St. Zweig) „Poți iubi așa de mult viața, Încât să-ți devină insuportabilă.” (L. Blaga) Cea mai mare nenorocire este aceea după care nu poți decât să râzi. (Absurdul nu ne lasă, Într-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dorințe, pentru a putea fi realizate, ne pretind, În mod paradoxal, o pregătire și o disponibilitate de acțiune care contravin scopului sau rostului intrinsec al acestor dorințe sau aspirații.) Dacă nu greșești, nu poți dobândi Înțelegerea. (Acest principiu al coincidenței contrariilor se aplică, de fapt, oricărei antinomii: răul este necesar, căci provoacă binele; sacrul nu poate fi Înțeles În afara profanului, durerea, În afara plăcerii, puritatea morală, În absența desfrâului; contradicția e cea care ne face productivi etc.) „Omul nu poate crea Împrejurările
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tăunul o sparge, iar musca se prinde”; „Mai bună-i o pace, decât o sută de procese”; „Vorba de om sărac nimeni n-o ascultă, fie cât de scumpă” etc.) Nu-i rău fără bine. Viața presupune, Într-adevăr, coexistența contrariilor: „Nu-i suiș fără coborâș”; „Nu-i deal fără vale” etc.) „Un om de spirit ar fi, adeseori, foarte Încurcat fără tovărășia proștilor.” (La Rochefoucauld) Săracul cumpără scump. (Pentru că, În timp ce bogătașul cumpără din ceea ce Îi prisosește, săracul cumpără printr-o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ține de sistemul cerebral, omul are toate șansele să se prezinte ca o ființă rațională și responsabilă; când dominatoare devine conștiința sistemului ganglionar, omul e mai intuitiv, dar și mai senzual, mai pasional. Μ Pe măsură ce omul adâncește și lărgește aria contrariilor (de tipul: bine - rău; frumos - urât, adevărat - fals etc.), el Își dezvoltă și capacitatea liberului arbitru, care-l face să opteze În cunoștință de cauză (și nu doar pe bază de intuiție sau de instinct). Efortul de abstractizare/diferențiere făcut
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
moarte și zămislire, dintre zori și amurg, dintre mișcare și încremenire. D. este un poet al stărilor contrare, dar nu extreme. El nu pendulează între panică și extaz, ci alunecă doar de la îndoială la uimire, stăpânește adică un univers al contrariilor pașnice. Predica focului (1993) pare să anunțe o nouă etapă, cea ironică, perceptibilă mai puțin în limbaj (neașteptat de aspru, chiar sarcastic pe alocuri), și mai degrabă în plăcerea distanțării de sine și de ceilalți, distanțare ce ia forma adecvat-carnavalescă
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
Laurențiu Faifer, Teatru, Iași, 1994; Arșavir Acterian, Neliniștile lui Nastratin. Pagini de jurnal (1967-1982), pref. edit., Iași, 2000; I. L. Caragiale, Teatru și proză, pref. edit., Iași, 2000 (în colaborare cu Valeriu P. Stancu); Irina Andone, „Farmec dureros”. Poetica eminesciană a contrariilor, pref. edit., postfață Dumitru Irimia, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Liviu Leonte, Dramaturgia ca literatură, CRC, 1983, 43; Andrei Corbea, Teatrul ca literatură, VST, 1984, 13; Teodor Pracsiu
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
temele și motivele consacrate. Teme obsedante: metamorfoza, temă barocă, împinsă până la limită, când transformarea devine transsubstanțiere; urmărirea himerei, rătăcirea în căutarea esenței de sub formele proteice - de fapt, reluare a metamorfozei din unghiul celui însetat de absolut, percepând fascinația formelor; coincidența contrariilor, după o convertire a unuia în opusul său; misterium tremendum al trăirii sacrului în formele banale ale cotidianului. În perioada când moda literară a impus ca temă raportul scriitorului cu scrisul, D. a tratat poetic inserția creatorului în universul ficțional
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
să dea un singur trup, / o formă arsă/ pe dinăuntru de văpăi cernite”. Alegoria aceasta baladescă deschide o căutare încheiată cu eșecul consemnat în Poemul exorcist: androginul lui Platon era grotesc, imposibilitatea de a reface androginul, ca expresie a unității contrariilor, e tragică; ea se desfășoară sub ochiul indiferent al cosmosului. În ultimii doisprezece ani ai vieții sale creatoare, poetul a reluat motivul obsedant al luptei cu himera în două variante: lupta cu iluzia istoriei imediate - în lumea văzutelor, lupta pentru
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
atributele și mijloacele de configurare a reprezentării literare pentru a comunica intuiții, stări, idei, sensuri spirituale majore, unificatoare. Poetul liric din Bărci părăsite și Totem nu dramatizează stări, situații lirice, perspectiva sa este însă implicit dramatică prin coexistența și fuziunea contrariilor ireductibile ale condiției umane. Poetul percepe „singurătatea lumii-n care piere”, dar intuiește și un spațiu mitic regenerator. În același sens, în epica sa, îndeosebi în romanul Nebunul și floarea, ca și în dramaturgie, autorul rămâne „un transfigurator liric al
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
Mircea Eliade, insolitul se camuflează în chiar inima realului, ale cărui norme - întruchipate solemn pentru șeful de gară de mersul trenurilor și de regulamentul de funcționare al căilor ferate - trenul-fantomă le sfidează și le încalcă suveran. Prin echilibrul instaurat între contrarii, ca și prin economia de mijloace, G. dă una dintre cele mai izbutite scrieri ale sale. Dacă tehnica narativă a majorității optzeciștilor rămâne predominant acustică (transmisia directă, înregistrarea pe bandă ș.a.m.d.) el este un autor la care vizualitatea
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
fără modificări majore, dicțiunea poetică trimite acum la „retorica damnării”. Poemul e conceput ca „arc voltaic”, amintind iarăși de Lucian Blaga. Dominante sunt imaginile care vorbesc despre destrămare, dezechilibru, vinovată maculare și agonie, într-o dramatică încercare de reconciliere a contrariilor, ca în O moarte suntem: „Ești invocată/ Ori de câte ori ne întunecă/ O presimțire.// Ești prihănită/ Ori de câte ori vreo caravană a norilor/ Trimite flori de var/ Și acoperă vinișoarele copilului - întors din drum;// Dar laudă, mai cu seamă,/ Căci tu ești mai presus
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
post de anestezic. De ce europenii nu au descoperit acupunctura și chinezii nu au descoperit folosirea cloroformului pentru anestezie? Deoarece ideile europene și chinezești despre spațiu, timp și realitate erau foarte diferite. Datorită accentului pus pe context, gândire holistică, complementaritate a contrariilor și armonie cu natura, cultura chineză, este predispusă la descoperiri precum acupunctura. Mintea europeană, mai reducționistă, analitică și detașată, era predispusă la descoperiri asemenea cloroformului. Aceasta nu Înseamnă Însă că numai conștiință culturală predetermină, În mod rigid, anumite progrese evolutive
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
său, onorabilul Tomasz Kobrzycky, fost maior în armata poloneză, sau să îl arunce în brațele unui puto (miliardarul excentric Gonzalo). Cu alte cuvinte, regăsim și aici predilecția lui Gombrowicz pentru acele antinomii ale spiritului care conduc la dispunerea binomică a contrariilor (maturitate/ imaturitate, tinerețe/ bătrânețe, construcție/ demolare, formă/ negarea formei). Totuși, dincolo de un anumit punct, contrariile sunt depășite, din moment ce sub presiunea insuportabilă a circumstanțelor, orice poate deveni orice, scenariul uciderii este mai important decât uciderea, iar formele goale par să se
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]