2,345 matches
-
dorința de a se retrage în sine ca la semnalul unei voci interioare mai presus de voință. Aceste momente sunt mai intense decât escapadele dese din cotidian. Ele presupun lupta dintre diferitele emoții ce-l încearcă, momente de răscruce în conturarea modului de a gândi și de a acționa. Relațiile cu cei din jurul său sunt în mare parte rezultate ale educației însușite în copilărie și nu depind foarte mult, așa cum se crede, de calitatea de adolescent. Este drept că tinerii sunt
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Magdalena Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92813]
-
printr-un sistem complex de măsuri și acțiuni instructiv - educative (armonios împletite) la perfecționarea psihofizică a unor sportivi sau echipe. Dirijând metodic un proces laborios, îi conduce spre realizarea performanțelor sportive înalte, contribuind la formarea lor morală și fizică, la conturarea unei puternice și complete personalități”. Pentru a defini profilul acestei profesiuni, trebuie specificat că antrenorul are de îndeplinit patru cerințe: el trebuie să fie în același timp tehnician, educator, organizator și conducător. A fi tehnician înseamnă a cunoaște pe deplin
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
Eugene O’Neill, Thornton Wilder și Jack Richardson. Analiza mitului în piesele moderne, problema demitizării și implicațiile sale, statutul eroului ca personaj și cel al măștii ca „misterios semn de spectacol” sunt puncte centrale ale demersului critic, ce converg spre conturarea unei semiologii a creației dramatice. Într-o perspectivă similară, cel de-al doilea studiu, Dramatis personae (1980), se concentrează asupra personajului, interpretat prin prisma conceptelor theatrum mundi și mască. În opinia autoarei, ambiguitatea și ambivalența ca simbioză între eroul prezent
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
la Jean Cocteau evidențiază un lirism „pervertit” de modernism. Dar „revoluția simbolistă” era urmărită și în perimetrul românesc, punându-se în evidență, prin recenzii, contribuția poeților Ștefan Petică, Ion Minulescu, Mihail Cruceanu, D. Anghel, Al. T. Stamatiad, George Bacovia la conturarea imaginii ei de ansamblu. Alexandru Macedonski, care nu a publicat în V.n. (așa cum nici Ovid Densusianu nu a publicat în noua serie a „Literatorului”), este elogiat, la apariția volumului Flori sacre, ca „închinător luminat” pentru „gândurile mari” din Noaptea de
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
frecvent Mihai Codreanu, Demostene Botez, Otilia Cazimir, cărora li se alătură Al. A. Philippide, G. Bărgăuanu, Dragoș Protopopescu (iscălind și Dinu Lance) și George Lesnea (cu numeroase tălmăciri din Serghei Esenin). Împreună cu scriitorii „viețiști”, un rol chiar mai important în conturarea identității revistei îl au, ca și în faza precedentă, criticii, istoricii literari, esteticienii. În fruntea lor se află tot G. Ibrăileanu, care, pe lângă ripostele date celor ce negau importanța publicației în etapa anterioară ori rostul revistei în noul context („V.R.
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
îngrijorările provocate de vizitele prea dese la medic (controale regulate sau diverse acuze apărute în evoluție) pot reprezenta pentru unii pacienți tot atâtea surse de anxietate. Pentru redobândirea încrederii în sine și a confortului în viața de zi cu zi, conturarea unui suport social adevărat capătă noi valențe. Acest suport emoțional poate veni din direcția medicilor, familiei, prietenilor, grupurilor speciale de bolnavi care au experimentat aceeași suferință, comunității religioase de care aparține subiectul, forumurilor online pe aceeași temă, consilierilor individuali. Aproape
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
iradiere către tumora propriu-zisă. Sunt însă necesare studii suplimentare care să confirme această ipoteză. Radioterapia cu intensitate modulată este o formă avansată de radioterapie 3D, care folosește un aparat computerizat ce se rotește în jurul pacientului eliberând radiațiile. În plus față de „conturarea” și „focalizarea” fasciculelor de radiații (realizate prin varianta 3D a radioterapiei), această din urmă metodă poate ajusta intensitatea (puterea) fasciculelor de raze, pentru a minimaliza doza captată de cele mai sensibile țesuturi normale. Această proprietate facilitează eliberarea unei doze mai
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
Lapatinib (Tykerb) e) Gefitinib (Iressa) R: a și b (pag. 132) 30. Dintre afirmațiile următoare despre radioterapia cu intensitate modulată, identificați pe cea eronată: a) Radioterapia cu intensitate modulată este o formă avansată de radioterapie 3D b) În plus față de „conturarea” și „focalizarea” fasciculelor de radiații (realizate prin varianta 3D a radioterapiei), radioterapia cu intensitate modulată poate ajusta intensitatea (puterea) fasciculelor de raze c) Radioterapia cu intensitate modulată minimalizează doza captată de cele mai sensibile țesuturi normale d) Radioterapia cu intensitate
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
i se creează o anumită situație care depinde de numeroși factori și anume: dacă este legitim sau nu, dacă este dorit sau nedorit, dacă este sau nu primul, dacă părinții au sau nu veniturile corespunzătoare etc. Dacă am încerca o conturare a statutului familial al unui copil, el ar cuprinde felul în care acesta este privit de membrii familiei, regimul sau tratamentul la care este supus în cadrul ei. Unii cercetători se feresc să folosească termenul de statut familial, operând de preferință
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
sfaturi cu privire la exacutarea diferitelor obiecte tricotate. După cel de-al doilea război mondial se asistă la dezvoltarea explozivă a construcției mașinilor de tricotat care a avut ca obiective principale: creșterea vitezei de lucru în vederea creșterii productivitătii mșinilor de tricotat, realizarea conturării detaliilor prntru economisirea materiei prime, specializarea mașinilor pe grupe de produse sau structuri, automatizarea mașinilor prin înzestrarea cu mecanisme de comandă, realizarea selectării electronice și dezvoltarea în ritm rapid a tehnologiei tricotării din urzeală. În țara noastră, în anul 1951
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
artist gravor, tocmai această contradicție între proiect și materialul suportului este căutată, contribuind din plin la expresia plastică a lucrării. Practic, întâmplarea care apare în procesul de cizelare, corodare și imprimare este acel ceva în plus căutat de artist în vederea conturării expresiei și stilului personal. În continuare voi enumera câteva dintre suporturile folosite în mod uzual de artiștii gravori: Lemnul folosit în xilogravură este un material care suportă un tiraj limitat și un bagaj de semne grafice de asemenea redus. Este
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
odată cu sfârșitul primului război mondial. În anii ’20, câțiva diplomați remarcabili puteau încă să aducă contribuții importante la politicile externe ale statelor lor. În deceniul care a precedat al doilea război mondial, rolul pe care diplomații l-au avut în conturarea politicii externe a devenit și mai nesemnificativ, iar declinul diplomației ca instrument al politicii externe a devenit din ce în ce mai manifest. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, diplomația și-a pierdut vitalitatea, iar funcțiile ei au pălit mai mult ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unei învățări rezultată din exersare (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 45). Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale. Au fost și sunt preocupări în conturarea unei teorii a învățării motrice, pornind de la observații și cercetări experimentale în scopul realizării unor performanțe în industrie și sport: Henry 1960, Flesshman 1967, Hohl și Riedev 1973, Knapp, B., 1970, Cratty 1972, Schnabel 1968, Ungevor 1971, citați de L.
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
mult mai complicate decât primele, fiind socotite adeseori ca reprezentând un „dat”, „o forță” a individului cu care acesta se naște. O asemenea concepție este întâlnită mai ales cu privire la aptitudini, interpretate ca fiind de natură ereditară și transmisibile genetic. La conturarea și generalizarea acestei opinii o contribuție deosebită a avut Francis Galton, cu lucrarea Hereditary Genius (1869), în care susținea fundamentele psihologice ereditare ale oamenilor de geniu. Prin prisma acestei concepții, conducerea este socotită o funcție a persoanei înzestrate încă de la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
clarifica lucrurile, ea a contribuit, dimpotrivă, la încâlcirea lor, ceea ce a întârziat elaborarea unei concepții unitare cu privire la noțiunea de management. Nu dorim să insistăm și asupra altor factori care au creat dificultăți în definirea managementului, ceea ce ne interesează aici fiind conturarea conținutului și sferei noțiunii respective. Din literatura de specialitate se desprind trei categorii de informații mai semnificative care aduc contribuții importante în definirea managementului. Una dintre ele se referă la faptul că managementul presupune obținerea și combinarea diferitelor categorii de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mare de realizare etc. Asemenea constatări sunt utile psihologului organizațional deoarece, pornind de la ele, se poate contribui la formarea unor grupuri decizionale eficiente, la dirijarea și controlarea comportamentului decidenților. Considerarea factorilor psihoindividuali în procesul decizional a condus, în timp, la conturarea ideii potrivit căreia luarea deciziei, fie ea individuală sau de grup, este condiționată de stilul personal al decidentului. Unii autori (vezi, de exemplu, Rowe și Mason, 1987) sugerează că stilurile de luare a deciziilor se diferențiază între ele, pe de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
numit anti-participare. Abordarea multilaterală a participării Expansiunea problematicii participării în psihologia organizațional-managerială Rolul participării salariaților la viața organizațională și mai ales la procesul elaborării și adoptării deciziilor, indiferent de nivelul ierarhic, a fost intuit de multă vreme. Odată însă cu conturarea teoriilor neoclasice, cu precădere a orientării resurselor umane, practicile participative și managementul participativ intră în prim planul preocupărilor atât a cercetătorilor din domeniul științelor socio-umane, cât și a practicienilor din mediile organizaționale. Dacă ar fi să întreprindem o scurtă incursiune
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
paragraf într-o manieră sistematică și aprofundată. Autorii care s-au referit la ele, direct sau indirect (vezi, de exemplu, Yves Delamotte, 1959; Tannenbaum, 1960; Chaumont, 1963; Bolle de Bal, 1967; Locke, Schweiger, 1979; Vroom, Jugo, 1988 ș.a.), au intenționat conturarea unei perspective multilaterale asupra participării. a. Cadrul participării. Această dimensiune se referă la coordonatele spațio-temporale ale participării, adică la locul și timpul sau perioada istorică vizate de comportamentele participative. Avem în vedere cadrele mai generale, societale, și pe cele mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
productivă. Concluzii asemănătoare au reieșit și în urma unei cercetări personale efectuate la întreprinderea de produse medicamentoase „Biofarm”, din București. În acea cercetare (vezi Zlate, 1975, apud Zamfir, 1980) încercam să surprindem rolul pe care îl are participarea personalului muncitor la conturarea climatului organizațional, dimensiune esențială a sistemului sociouman al organizației industriale. Printre subdimensiunile climatului organizațional (condiții tehnologice, condiții de muncă și viață, fluxul informațional, motivația, controlul organizațional) figura și participarea la decizii a angajaților. Această subdimensiune cuprindea întrebări referitoare la: 1
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tactici și tehnici specifice pentru fiecare, pe care le prezintă într-o manieră gradată, de la cele mai stabile și eficiente până la cele mai riscante care ar conduce la escaladarea conflictului și nu la rezolvarea lui. Strategia de tip eliberator cuprinde: conturarea problemei (de exemplu, căutarea unei alte rețele de distribuire); căutarea unui alt interlocuitor interșanjabil (un alt client, un alt prestator); regândirea manierei de trecere spre ceea ce solicităm. Strategia de tipul recurgerii la o a treia parte vizează: solicitarea unei persoane
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
eficientă, în una bolnavă, morbidă și total neproductivă. Scopul acestui capitol este acela de a prezenta cele mai răspândite fenomene dezadaptative din mediile organizaționale pe care le reunim sub termenul de patologie/psihopatologie organizațională. Ce este patologia organizațională ? Încercare de conturare a domeniului Nu de puține ori, organizațiile au fost comparate cu organismul uman. Gareth Morgan (1986) lansa cele 8 metafore ale organizațiilor, dintre care una este cea a organizației ca organism, deci ca mecanism viu, adaptabil, asemănător corpului uman. De
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Leplat și Browaeys (1965) a controlorilor de trafic aerian etc., apud Roșca et al., 1967; Tiffin, McCormick, 1967). Și totuși, nu aceste cercetări au condus la apariția psihopatologiei muncii. Ele au constituit premisele, am putea spune, simptomele care au favorizat conturarea noului domeniu de cercetare. Ele au contribuit la conștientizarea de către cercetători a faptului că o serie de caracteristici ale sarcinilor de muncă se pot institui în adevărate surse patogene. Se pare că momentul decisiv al apariției psihopatologiei muncii îl reprezintă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lucrărilor care tratează despre stres este o condiție facilitatoare a definirii noțiunii respective. Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa. Am putea spune că, dimpotrivă, multitudinea și varietatea abordărilor referitoare la stres (medicale, fiziologice, psihologice etc.) creează oarecare dificultăți în ceea ce privește conturarea unei definiții unitare a stresului. În încercările lor de definire a stresului, diferiți autori se referă la aspecte diferite. Uneori chiar unul și același autor își modifică punctul de vedere de-a lungul timpului. Se pare, de aceea, că nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alta, și anume lărgirea nepermisă a sferei noțiunii de burnout, ceea ce creează premisa imposibilității distingerii burnout-ului de alte fenomene (efortul sau încordarea de la serviciu în general). „Supraincluderea”, cum este numită această strângere sub umbrela burnout-ului a mai multor variabile, impietează conturarea burnout-ului ca un construct separat, distinct (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 87). Modelul tridimensional (Maslach, Jackson, 1981; Leiter, Maslach, 1988). Este cel mai cunoscut model, cel mai pertinent și mai bine fundamentat teoretic, conceptual și metodologic. El este concomitent
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pare să se încline în favoarea celor care susțin caracterul contagios al burnout-ului, controversa rămâne deschisă. Burnout-ul este o fatalitate sau poate fi prevenit și ameliorat? La prima vedere, întrebarea formulată pare a violenta bunul-simț. În realitate, ea a condus la conturarea unei opinii diferite. Sunt autori care consideră burnout-ul ca fiind o fază finală a stresului, adică acea fază în care stresul nu mai poate fi gestionat. Definiția burnout-ului ca „boala luptătorului”, a celui care se angajează prea intens în faza
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]