2,909 matches
-
promiteau să nu-și repete faptele: „Subsemnatul Flaman Adolf (ă), mă angajez prin prezentul angajament ca În continuare la locul de muncă să am o comportare corectă și să nu Întreprind nici o acțiune de natură să aducă atingere normelor de conviețuire socială sau legilor țării. Regret faptele pe care le consider comise Într-un moment de rătăcire (ă). În cazul că voi săvârși noi abateri să se ia Împotriva mea măsuri legale”; sau (Dumitrache Gheorghe): „Mă angajez ca În viitor să
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea unilaterală, presupunând preluarea unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu, ca de pildă conviețuirea în Elveția a romanșilor cu elvețienii de limbă germană, a musulmanilor cu creștinii în Liban; aculturare multilaterală, presupunând contacte constante și de lungă durată între grupuri etnice înrudite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu, ca de pildă conviețuirea în Elveția a romanșilor cu elvețienii de limbă germană, a musulmanilor cu creștinii în Liban; aculturare multilaterală, presupunând contacte constante și de lungă durată între grupuri etnice înrudite aparținând aceluiași stat, ca de pildă diversele triburi din India sau Zair
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
germanii din România). e) Contactul între grupuri naționale și grupuri extranaționale (emigranți de scurtă durată, ex-pats, sejournieri, persoane care călătoresc). Grupurile minoritare observă diferențele față de cultura lor de proveniență și preiau elemente din cultura-gazdă; gradul de aculturare depinde de durata conviețuirii cu populația autohtonă și de scopul șederii în cadrul comunității (călătorie de afaceri, muncă, vacanță etc.). Atragerea la noua cultură se produce în grade diferite: parțial (adaptarea culturală) sau total (asimilarea). Adaptarea este o transformare internă graduală a unui individ confruntat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
organizațională, vol. I, nr. 1, 2001, Ed. Polirom. Revista de psihologie organizațională, vol. IV, nr. 3-4, 2004, Ed. Polirom. Luban-Plazza, B., Poldinger, W., Kroger, F., Boli psihosomatice în practică medicală, Ed. Medicală, București, 1996. Luban-Plazza, B., Pazzi, U., Carlevaro, Ț., Conviețuirea cu stresul - strategii de înfrânare a anxietății, ediția a II-a, Ed. Medicală, București, 2000. Mayer, J.D., Salovey, P., Emoțional Development and Emoțional Intelligence, 1997. Miclea, M., Psihologie Cognitivă - modele teoretico-experimentale, Ed. Polirom, 1999. Oancea, C., Tehnici de Sfătuire / consiliere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
alai; amintire; apropiere; arhaism; armonie; ascuns; autenticitate; Bardar; bătrînesc; bătrînețe; bio; bîrfă; bogat; bogăție; Bucovina; bucurie; bunătate; cal; casa părintească; casă de vacanță; case cu hornuri; case pe pămînt; căldură; călduri; căsuțe; cerc; cetățeni; ciobani; colectivism; colibă; colină; coline; constrîngere; conviețuire; copil; cultură; dărăpănat; dealuri; distracție; drum neasfaltat; după; epocă; eroare; fascinat; fără; fără cîini; fericire; fermă; Florești; fluviu; frumusețe; frunză; fum; glod; grădină; guvern; hogeaguri; hram; imaginar; indiferență; interesant; istorie; îmi place; îndepărtat; județ; lăcaș; limită; livezi; loc de odihnă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
7); a viețui (7); a muri (6); bun (5); casă (5); fericit (5); fi (5); greu (5); simți (5); a cunoaște (4); a exista (4); existență (4); a iubi (4); a simți (4); a visa (4); bucura (3); clipa (3); conviețuire (3); distracție (3); iubi (3); iubire (3); libertate (3); munci (3); oameni (3); om (3); respirație (3); sănătate (3); singur (3); speranță (3); vesel (3); veselie (3); visa (3); a respira (2); cît mai mult (2); conviețui (2); degeaba (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alăturare; alcoolic; nu se aleg; amici; amuzant; Ana; apartament; apropiere; babe; băgăreț; Basarabia; bătaie; bătrînețe; bătrînică; bețiv; bîrfe; bogat; bravo; bun la inimă; bună ziua; caise; căldură; calvar; cap; capră; certuri; cetățean; cheie; ciao; cîine; cineva; cîrcotaș; colocatar; comunitate; conex; consătean; conviețuire; a conviețui; copil; cordialitate; Cornel; crăciun; cuminte; cumnat; cunoștințe; curat; curios; curiozitate; degeaba; departe; deranj; dificil; doamnă; drag; enervare; familie; fată; frumușel; furător; geamuri; gelozie; glumă; gospodar; gură mare; hapsîn; ideal; ie; inconvenient; indiferent; indulgență; interesant; intrus; inutil; isteț; împrumut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
substanțiale încât pentru o înțelegere bună a felului în care operează această variabilă este necesar să extindem categoriile la cele patru enumerate mai sus. De fapt, în ultimele decade s-au petrecut schimbări marcante la nivelul societății în privința modelelor de conviețuire, familiei, controlului social și așa mai departe, astfel încât în cercetările sociale apare din ce în ce mai frecvent o categorie suplimentară, și anume cea de „coabitare”. În unele țări această situație a primit temei juridic, similar situației de „căsătorie”. În alte țări există un
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în termeni deleuzo-guattarieniă, publicul resimțind un fior aproape visceral la receptare. Sentimentul este de asistare la o luptă între uman și nonuman, la un spectacol cu o întreagă desfășurare de forțe între om și animal, natural și tehnic. Prin urmare, conviețuirea dintre uman și tehnologic nu este confortabilă și pașnică, dimpotrivă reliefează noi constrângeri trupești, de la suferință la percepție și noi cadre ale disciplinării corpului, în același timp dorind, paradoxal, să depășească limitele corporal-umane. Oricât de mult insistă discursul cyborgic în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Alteritatea online devine sinonimă cu virtualitatea, grație trăsăturilor comune ale hibridării, ale întrepătrunderii și ale coexistenței dintre identități și corporalități. Avataritatea se află în corespondență și în dependență de procesul de permanentă devenire a ființei umane. Precum virtualitatea este o conviețuire între fizic și digital, alteritatea este o confluență a identicului și a diferitului. În conformitate cu familia lexicală a termenului, alteritatea se ipostaziază fie în înțelesul de alterare, ca o trecere dintr-o stare în alta sau ca o degradare a identicului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
informaticii, entitățile virtuale contribuie la convergența fenomenologiei (a umanului integrat în spațiu în mod perceptiv și actanțială și a mașinismului (a conectivismului de tipul „mașinilor dezirante”Ă, a culturii simulării cu tehnoștiința materialității. O perspectivă postumană moderată va putea permite conviețuirea punctelor de vedere merleau-pontyene, deleuzo-guattariene, baudrillardiene și transumane într-un spațiu al diferențelor și al hibridărilor, al tensiunilor existențiale și epistemologice, culturale și sociale. De pildă, fenomenologia poate contrabalansa umanul material-corporal, concret-perceptiv, cu identitatea mediată tehnologic, fără ca acest lucru să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în loc de a genera descarnarea, dematerializarea sau dezumanizarea. În condiția postumană, corpul nu este „lăsat în urmă”, cum sună unele declarații cyberpunk, dimpotrivă, cunoaște o reîntrupare extinsă și transmutațională. Acest punct de vedere este unul al includerii și al recuperării, sugerând conviețuirea biologicului și a artificialului, a umanului și a altor specii în spațiul virtual, mai degrabă decât al excluderii și al rupturii. Postumanul, în varianta moderată a acestui capitol, nu consemnează transcenderea umanului sau substituirea lui (precum în variantele extreme, filosofice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
materia fizică a subiectului postuman. Avem de-a face cu un fenomen de întrupare relațională la nivel ontologic, dar și epistemologic, antropologic sau sociologic. Posibilitățile deschise de inteligența sintetică, computerele organice sau manipularea genetică sunt reunite în condiția postumană a conviețuirii dintre uman și mașinal, condiție care zdruncină credința în superioritatea ființei umane în univers, așa cum este aceasta moștenită din tradițiile umanismului. Postumanismul este, în această direcție, o corelare a conștiinței, a trupului și a mediului înconjurător, în măsura în care conștiința și corpul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1642, sau Cărare pe scurt (Alba Iulia, 1685). Mai târziu au apărut adevărate manuale de comportare socială care-și propun să „lumineze”, să arate omului cum să se poarte ca „ființă socială”, cum să apeleze la sfaturi și norme de conviețuire în vederea „civilizării”. În această categorie de scrieri intră Oglindă arătată omului înțelept (1807) de N.Horga-Popovici, Omu de lume (1819) de Vasile Ghergheli sau Culegere de înțelepciune, apărută la București în același an și întocmită de Dimitrie Nicolae Darvari, în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vechea școală a „monografiilor sociologice”, Editura Minerva, București. *** 1934, Căminul Cultural, an I, nr. 1, noiembrie. Mișcarea cooperatistă și efectele sale social-pedagogicetc " Mișcarea cooperatistă și efectele sale social‑pedagogice" Oamenii au trăit și trăiesc pretutindeni în colectivități, starea normală de conviețuire este cea „colectivă” sau „grupală”, de la unități sau formații restrânse până la unele foarte întinse. Înainte de a se asocia voluntar sau electiv, oamenii se găsesc asociați „fără voia și fără știrea lor” în „comunități de naștere”, capabile să le asigure existența
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
constituit o „asociație umană” de sprijin reciproc și asistență mutuală, cu legi proprii (stăpânirea pământului în devălmășie, obiceiuri juridice specifice, participare nedeterminată la avutul obștesc), ale cărei rădăcini merg adânc în Antichitate. Satul devălmaș românesc a însemnat o formă de conviețuire socială specifică; grup biologic închis, rudenie de ceată, gospodării familiale asociate într-o obște condusă prin hotărâri luate de „adunarea părtașilor”. Respectul normelor comune era reglat prin „sfatul bătrânilor” sau al „oamenilor buni”. Ceata a funcționat ca o asociație de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fiecare copil să învețe solidaritatea în practică, el trebuie să devină membru al unei „cooperative școlare”. Astfel, școala va deveni un laborator în care copilul învață în mod activ, prin experiențe, în colaborare cu colegii, deci prin muncă colectivă, legile conviețuirii democratice. Această „republică cooperativă” va facilita prin urmare o învățare socială practică ce stimulează comportamente morale, prosociale, va învăța pe copii să prețuiască „puterea colectivă” și va contribui la progresul vieții colective. În acest mediu social (cooperativ) copilul își disciplinează
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a conștiinței naționale”, distribuirea orelor fiind următoarea: 186 ore destinate lecțiilor practice, 74 celor teoretice și 42 ședințelor de atelier. Au fost înscriși 42 de elevi între 14 și 27 de ani, având studii primare sau chiar șapte clase. Principiul conviețuirii elevilor era cel al „disciplinei libere și consimțite de fiecare tânăr”, pentru respectarea acesteia recurgându-se la „metoda conducerii de sine a școalei”. Corpul didactic era format din învățători, profesori, ingineri agronomi, medici veterinari, funcționari. Realizările acestei școli au fost
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
atât de clar de cimitirul din Rășinari, încât aș putea să-ți descriu locul cutărui sau cutărui mormânt. Ce frumoasă era grădina noastră de alături!” (3 decembrie 1973 Ă 227). Or, amintirea unei grădini de lângă cimitir e semnul clar al conviețuirii cu moartea; copilăria, un exercițiu pentru îmblânzirea ei. În fine, cu alt prilej: „Nu mai pot să sufăr oamenii. La ce bun să stăm de vorbă Ă și despre ce? Singurul loc care mi-ar plăcea este Șanta. Copilăria este
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
domestic. Avînd o bună știință a înnădirii (și destrămării) relației dramatice dintre un bărbat și o femeie, dintre un soț și o soție, scriitorul ne prezintă în Calul verde un cuplu într-o situație de criză. Plictisul a erodat, insidios, conviețuirea celor doi. Se întîmplă... Cu ostenelile împîclite în rutină ale robotelii lui de funcționar, ce avînturi să-i mai ceri domnului Popescu? "Corect ca un principiu", înfundîndu-se în teancuri de hîrțoage, esgte oare numitul Ilie doar un slujbaș muncit, devorat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de vînt" sîntem conduși, printr-o suită de replici zvîcnite, surescitate în intimitatea unei căsnicii intrate, ireversibil, în derivă. Umbre grele atîrnă prin toate ungherele, platitudinea se întinde ca o mîzgă peste zone sortite emoțiilor inefabile, faza crepusculară a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și replierile de, culpabilă, (auto)amăgire. Dacă femeia (în speță, nevasta) este prin definiție genetică inerțială, frustrarea gravă o resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
liber să-și trăiască viața așa cum și-ar dori". Într-adevăr, ca și în "Regulamentul de bloc", societatea intervine brutal și demagogic în viața individului, impunîndu-i reguli de comportament, învățîndu-l cum să-și ducă traiul conjugal, cum să respecte normele conviețuirii în familie căci familia e nucleul solid și sănătos al societății. Sigur că pentru a-și însuși și pentru a respecta aceste norme trebuie să fie cineva care să-l vegheze și să-l îndrume pe omul de familie. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că, în plan social, celălalt și cu mine clădim împreună Subiectul legat de Obiect (B.N.,1999, p.160). Numai cel care a învățat să fie, poate fi cu adevărat și împreună cu ceilalți. Căci normele sociale care stau la baza bunei conviețuiri trebuie admise din interior (acceptate ca norme interioare), și nu suportate sub formă de constrângeri dinafară. A trăi împreună cu nu înseamnă simpla tolerare a celuilalt, ci "a te recunoaște pe tine însuți în chipul celuilalt" (B.N.,1999, p.158). Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
devenit parte egală a construcției spirituale. Este o altă Ana. El vorbește despre așezarea chivotului pe pământ, dar din pământ nu va răsări nimic. Biserica este în sufletul oamenilor. Fără să fie autobiografic, Ana ne trimite, totuși, și la îndelungata conviețuire a cineastului cu proiectul unei transpuneri pe ecran a legendei Meșterului Manole, după fructuoasele experiențe din teatru. Din amânare în amânare, din apropiere în apropiere, mitul s-a dovedit a purta și alte sensuri în afara celor canonice și banalizate printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]