79,874 matches
-
în viața cotidiană includ legile și codurile juridice, hotărârile de guvern, regulamentele interne din cadrul unor organizații private, precum și orice alte tipuri de acte normative emise de stat sau în cadrul unor organizații legal constituite. Atât regulile, cât și normele produc predictabilitate, cooperare socială și minimizează incertitudinea (North et al., 2009), reducând astfel costurile care ar fi implicate de absența lor. Diferența principală dintre norme și reguli este reprezentată de faptul că normele sunt condiționate cultural și fac parte din dimensiunea socială informală
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
determină structura sa: nivelul de resurse de care aceasta beneficiază și normele și regulile care prescriu un anumit tipar comportamental în detrimentul altora. Pentru o analiză corectă a comportamentului indivizilor în situații de acțiune în care sunt confruntați cu dileme de cooperare , este așadar necesar să ținem seama de variabilele enumerate mai sus. Altfel spus, este necesar să înțelegem: (1) care sunt rolurile pe care indivizii le ocupă; (2) care este nivelul de informație pe care îl dețin cu privire la raritatea resurselor, la
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
normele și regulile funcționale? Există comunicare, încredere și reciprocitate între indivizi? Au internalizat aceștia normele date? Cât de puternic constrâng ele comportamentul? Doar răspunzând la aceste întrebări putem înțelege situația de acțiune și putem estima cu adevărat în ce măsură este posibilă cooperarea. Participanții într-o situație de acțiune sunt cei care aleg între alternative de comportament, date fiind constrângerile mai sus enumerate. Participanții pot fi atât indivizi, cât și entități colective, precum state, firme, ONG-uri etc. Una dintre diferențele fundamentale dintre
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
permanență eficiența lor cu rezultatele obținute. Indivizii obțin astfel rezultate „mai bune decât cele raționale” (Cosmides, Tooby, 1994, p. 327), utilizând normele sociale și reușind să evite echilibre Pareto inferioare. Cu alte cuvinte, indivizii sunt capabili să depășească dilemele de cooperare și să rezolve conflictul între un comportament individual rațional și rezultatele colectiv-iraționale. 1.3.3. Interacțiunile și rezultatele Interacțiunile și rezultatele sunt reprezentate de concretizarea strategiilor adoptate de indivizi, după ce aceștia și-au evaluat alternativele, ținând cont de contrângerile enumerate
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
norme neobservate de dreptate sau conservare ce pot schimba rezultatele dramatic” (Ostrom, 2005, p. 64). În timp ce într-un experiment de laborator, comunicarea nemijlocită poate determina coope rarea, în cercetările de teren se observă că, deși comunicarea este o condiție necesară cooperării, ea nu este una suficientă (Ostrom, 1995, pp. 64-65). Variabilele de care trebuie să ținem seama în aceste cazuri sunt multiple și, adesea, neobservabile direct. O situație de asemenea dificilă este reprezentată de apariția a noi reguli de acțiune colectivă
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
reguli într-un spațiu dat. Cadrul poate fi aplicabil și analizei de politici, încât ține seama de acțiunile indivizilor în situații în care aceștia dețin controlul (Koontz, 2003, p. 3), anticipează tipare comportamentale și sancțiuni formale sau simbolice pentru non cooperare (Siddiki et al., 2011). De altfel, cercetările empirice efectuate fie analizează rezultatele politicilor publice trecute sau funcționale, fie propun soluții de politici pentru problemele observate . 1.3.4. Criteriile de evaluare Aplicabilitatea cadrului asupra politicilor publice determină două posibilități de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
utilizat cu precădere în evaluarea comportamentului indivizilor la nivelul acțiunii colective sau la nivel constituțional. e) Conformitate cu morala generală, adică generarea de rezultate compatibile cu normele de echitate (fairness norms) și instituționalizarea unui sistem de mecanisme care să recompenseze cooperarea și să pedepseacă defectarea. 1.3.5. Concluzii Există câteva aspecte deosebit de importante pe care trebuie să le reținem atunci când discutăm despre CADI. În primul rând, acesta face parte din instituționalismul de tip alegere rațională, în care instituțiile sunt definite
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
un set de reguli și norme ce au un impact semnificativ asupra comportamentului uman. Capacitatea individului de a construi noi reguli, dacă eficiența instituțiilor scade, este o idee deosebit de importantă în interiorul CADI pentru că ea permite înțelegerea dinamicii sociale. Dilemele de cooperare cu care se confruntă indivizii reprezintă, în esența lor, probleme de acțiune colectivă. Teoria alegerii raționale pretinde că indivizii vor ajunge la rezultate colectiv-iraționale atunci când au comportamente individual-raționale. Unul dintre principalele beneficii ale CADI este faptul că acesta poate fi
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
înțelege de ce rezultatele reale, extrase din cercetări empirice și experimentale, nu sunt de regulă cele prezise de teoria alegerii raționale. De asemenea, CADI facilitează înțelegerea mecanismelor care stimulează comportamentul uman, precum și înțelegerea modului în care pot fi depășite dilemele de cooperare într-o manieră inductivă. Astfel, CADI poate fi utilizat atât în soluționarea problemelor teoretice pe care dilemele de cooperare le ridică, cât și în rezolvarea problemelor ce țin de politici publice. Esența CADI este redată de faptul că „instituțiile sunt
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
raționale. De asemenea, CADI facilitează înțelegerea mecanismelor care stimulează comportamentul uman, precum și înțelegerea modului în care pot fi depășite dilemele de cooperare într-o manieră inductivă. Astfel, CADI poate fi utilizat atât în soluționarea problemelor teoretice pe care dilemele de cooperare le ridică, cât și în rezolvarea problemelor ce țin de politici publice. Esența CADI este redată de faptul că „instituțiile sunt pretutindeni, guvernându-ne viețile în moduri fundamentale” (Ostrom, Polski, 1999, p. 2). Cu alte cuvinte, „instituțiile contează” (Miroiu, 2007
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
colaborare cu Universitatea "Al. I Cuza", dar și între orașele care patronează aceste universități. Profesorul Mihai Cotfas, la Universitatea din Gőteborg, profesorul Paul Miron și distinsa sa soție Elsa Luder, profesori la Freiburg, și mulți alții au reușit să inițieze cooperări benefice pentru Universitatea "Al. I. Cuza" și orașul Iași. În acest capitol am selectat și scrisori de la personalități aparținând BOR, cu care am avut o cooperare benefică orașului nostru. O scrisoare aparte este de la profesorul Anghel Rugină. Domnia sa era preocupat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
sa soție Elsa Luder, profesori la Freiburg, și mulți alții au reușit să inițieze cooperări benefice pentru Universitatea "Al. I. Cuza" și orașul Iași. În acest capitol am selectat și scrisori de la personalități aparținând BOR, cu care am avut o cooperare benefică orașului nostru. O scrisoare aparte este de la profesorul Anghel Rugină. Domnia sa era preocupat de dificultățile de trecere a României de la un sistem politic la un altul, modern și istoric verificat. Profesorul Rugină, încântat că sunt președintele Partidului Moldovenilor (mi-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
nivelul comunității sau provenite din exterior), tipurile de reguli și măsura în care acestea stabilesc mecanisme clare de utilizare a sistemelor de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Conflictele dintre regulile dezvoltate la niveluri diferite și imposibilitatea agregării unui sistem coerent de reguli au condus la utilizarea abuzivă a regulilor operaționale în scopul creșterii profiturilor individuale în detrimentul menținerii sistemului de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
resurse generează competiția pentru utilizarea resurselor și în final distrugerea lor. Concurența în exploatare și lipsa unor reguli clare în stabilirea drepturilor de utilizare duc la schimbarea comportamentului indivizilor. Schimbarea de comportament evoluează de la un comportament bazat pe relații de cooperare la nivelul comunității spre un tip de comportament asemănător celui adoptat de actorul rațional: „Închiderile de izlaz, desțelenirile, defrișările se țin lanț și se provoacă reiproc: dacă nu închid eu, închid ceilalți; dacă nu tai eu, tot taie ceilalți” (Stahl
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivelul operațional. Exploatarea în comun a sistemelor de resurse în comunitățile mici poate asigura menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Aceștia au internalizat regulile care le dădeau voie să exploateze după puterea și nevoile propriei gospodării. Probleme de aglomerare și supraexploatare au apărut în momentul în care sistemul de resurse comune începe
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
importă în condiții speciale, se pot depune periodic, la intervale stabilite de Direcția Generală a Vămilor. Articolul 38 Declarația vamală se depune la unitățile vamale împreună cu următoarele documente: a) autorizația de export sau import emisă de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale; ... b) documentul de transport al mărfurilor sau în lipsa acestuia, alte documente emise de transportator, cuprinzînd datele referitoare la transport; ... c) listele specificative sau facturile originale ori copia lor, conținînd mențiuni cu privire la mărcile și numerele de identificare a coletelor
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
origine animală sau vegetală; ... g) alte documente prevăzute prin legi speciale. Articolul 39 Autorizația de export sau import poate fi înlocuită de un document prin care exportatorii, importatorii ori reprezentanții acestora comunica, potrivit normelor stabilite de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, pe proprie răspundere, datele cuprinse în autorizație. Aceste date se referă la numărul și valabilitatea autorizației, felul bunurilor, destinatarul și expeditorul. Articolul 40 Exportatorii sau importatorii sînt obligați să depună cîte o declarație vamală pentru mărfurile înscrise în
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
Articolul 56 Unitățile producătoare sau furnizoare de marfuri cu pondere însemnată de livrări la export sînt obligate să asigure asistență la încărcarea mijloacelor de transport prin împuterniciți proprii. Unitățile prevăzute la alin. 1 se stabilesc de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Împuternicirea de către unitățile producătoare sau furnizoare a persoanelor care asigură asistență la mijloacele de transport se face cu avizul organelor Ministerului de Interne. Articolul 57 Împuterniciții unităților producătoare sau furnizoare de marfuri pentru export au următoarele obligații: a
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
62 Organele vamale urmăresc modul de instruire a personalului care are atribuții de efectuare a operațiunilor de asistență și controlează periodic îndeplinirea obligațiilor privind asistență la încărcare a mărfurilor de către unitățile producătoare sau furnizoare. Articolul 63 Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale poate autoriza, în caz de necesitate, că unele unități beneficiare de import să asigure, prin împuterniciți proprii, asistenta la descărcarea mijloacelor de transport cu mărfuri destinate importului. Modul de efectuare a asistenței la descărcare se stabilește de Ministerul
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
autoriza, în caz de necesitate, că unele unități beneficiare de import să asigure, prin împuterniciți proprii, asistenta la descărcarea mijloacelor de transport cu mărfuri destinate importului. Modul de efectuare a asistenței la descărcare se stabilește de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Articolul 64 Încălcarea obligațiilor privind asistență la încărcarea sau descărcarea mărfurilor ce revin împuterniciților unităților atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenționala sau penală. Secțiunea 7 Verificarea declarației vamale și stabilirea taxelor vamale. Acordarea liberului de vama
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
pe bază de reciprocitate. Secțiunea 2 Organizarea și funcționarea Comisiei vamale Articolul 96 Comisia vamală îndeplinește atribuțiile stabilite prin Codul vamal cu privire la propunerile de reduceri, scutiri sau suspendări de taxe vamale. Comisia vamală este condusă de ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale sau de la un locțiitor al acestuia și este compusă din cîte un reprezentant al Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerului Finanțelor și Comitetului de Stat pentru Prețuri, desemnați de conducerea acestor organe. Secretariatul Comisiei vamale este
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
cu privire la propunerile de reduceri, scutiri sau suspendări de taxe vamale. Comisia vamală este condusă de ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale sau de la un locțiitor al acestuia și este compusă din cîte un reprezentant al Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerului Finanțelor și Comitetului de Stat pentru Prețuri, desemnați de conducerea acestor organe. Secretariatul Comisiei vamale este asigurat de Direcția Generală a Vămilor. Articolul 97 Comisia vamală se întrunește ori de cîte ori este necesar, pe baza convocării
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
și Comitetului de Stat pentru Prețuri, desemnați de conducerea acestor organe. Secretariatul Comisiei vamale este asigurat de Direcția Generală a Vămilor. Articolul 97 Comisia vamală se întrunește ori de cîte ori este necesar, pe baza convocării ministrului comerțului exterior și cooperării economice internaționale. Comisia vamală decide cu acordul tuturor membrilor săi. Pentru soluționarea propunerilor înaintate spre examinare, Comisia vamală poate cere ministerelor sau altor organe centrale interesate documentațiile și analizele economice necesare. Capitolul 3 Trecerea temporară a mărfurilor și altor bunuri
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
temporar din străinătate mărfuri care se încadrează în obiectul lor de activitate, în cazurile prevăzute de Codul vamal. Articolul 99 Trimiterile sau primirile temporare de marfuri din străinătate, implicînd plăti de orice fel, se autoriza de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, care stabilește și termenul de încheiere a operațiunilor. Pentru alte operațiuni, termenele se stabilesc de organele vamale, în raport de scopul și natura activității pentru care se solicită trecerea temporară, fără a depăși 2 ani. Articolul 100 Termenele
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
temporară, fără a depăși 2 ani. Articolul 100 Termenele stabilite pot fi prelungite de organele care au autorizat operațiunile, la cererea justificată a celor interesați. Prelungirea operațiunilor peste termenul de 2 ani se poate aproba de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Articolul 101 Mărfurile care fac obiectul primirii temporare din străinătate pot fi utilizate numai în scopul înscris în declarația vamală. Dacă mărfurile sînt primite pentru prelucrare, cu sau fără adăugare de materiale indigene sau străine, se va face
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]