1,826 matches
-
somn (21); liniște (20); joacă (19); bebeluș (18); parc (17); cîntec (14); copii (13); scrînciob (13); uța (11); balans (8); distracție (7); lemn (7); mama (7); pătuț (7); alinare (6); pătuc (6); hintă (5); joc (5); prunc (5); bebe (4); copilaș (4); pat (4); culcuș (3); fericire (3); frumos (3); hamac (3); libertate (3); liniștire (3); părintesc (3); adormire (2); bucurie (2); casă (2); cărucior (2); cer (2); clătina (2); copac (2); copil mic (2); de copil (2); dorm (2); huța
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bere(5); frumos(5); om(5); pui(5); scurt (5); voinic(5); drăgălaș(4); fragil(4); mic(4); mititel(4); neputincios(4); purice(4); deget(3); eu(3); frate(3); înălțime(3); melc(3); muștar(3); pici (3); statură(3); copilaș(2); crește (2); greier(2); grijă(2); iepure(2); inel(2); inofensiv (2); înalt(2); liniște(2); nesemnificativ(2); neștiutor (2); nimic(2); ou(2); plăpînd(2); prichindel(2); puternic(2); scump(2); șoricel (2); ac; acum; afecțiune; ajutor; albastru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alune; animalic; apă; apus de soare; aripi; banane; a băga în gură; a bea; beatitudine; belșug; biscuit; boală; boier; borș; boxa; brînză; bucate; bucătar; bunătate; burta; burtă; cantină; cartofi prăjiți; caviar; cămașă; cereale; cină; cireșe; ciuguli; a ciuguli; cîrnaț; clătite; copilaș; covrig; cratiță; crește; a crește; cu acuratețe; cuțit; degusta; a degusta; delicatese; delicios; foarte des; desert; a digera; digeră; digestie; e bine; energie; existență; fasole; a fi lacom; fierbinte; flămînzea; mi-i foame; foamete; forță; friptură; pe fugă; gustare; gustă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
femeia (4); ființă (4); minune (4); moarte (4); muri (4); aduce (3); aduce pe lume (3); creează (3); frumos (3); genera (3); gravidă (3); greu (3); un nou început (3); învie (3); viața (3); bine (2); botez (2); controverse (2); copilaș (2); doctor (2); familie (2); fata (2); făta (2); fătare (2); fetiță (2); ivi (2); însărcinată (2); miracol (2); o nouă viață (2); omul (2); procrea (2); procreare (2); putere (2); sarcină (2); spital (2); un copil (2); a veni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); perpetuare (2); prematură (2); proces (2); pui (2); sacru (2); țipăt (2); ușor (2); venire (2); zămislire (2); 9 luni; acasă; aniversare; armonie; atrăgătoare; bătrîn; belea; Biblie; burtă; Călărași; ceva nou; chinuială; civilizație; concepție; complicată; continuitate; copie; copil mic; copilaș; copilărie; crea; cunoaștere; curaj; curat; dată; Dănuț; deces; destin; divină; doctor; duios; durează; durere, fericire; dureri; dureroasă; emoționant; eu; eveniment; evoluție; face; fără minte; fătare; fiică; fiu; frumoasă; frumos; geneză; ghinion; greutate; horn; iată; idee; iese la iveală; inovație; interesantă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
văr (6); strănepot (5); bătrîn (4); cuminte (4); frumos (4); iubit (4); rău (4); tînăr (4); bani (3); bunei (3); deștept (3); mîndrie (3); obraznic (3); rudenie (3); tinerețe (3); verișor (3); zîmbet (3); bătrînețe (2); bun (2); continuitate (2); copilaș (2); cumnat (2); dulciuri (2); Eric (2); frumușel (2); generație (2); grijă (2); împlinire (2); joacă (2); Luca (2); micuț (2); neamuri (2); pat (2); plăcere (2); răsfățat (2); 3-9 ani; buric; afecțiune; ajutor; amabil; amic; Andrei; apropiat; armă; ascultător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); veche (2); achiziție; act; actual; actualitate; acum apărut; admirabil; admirație; alegere; altul; am nou; ambalaj; anotimp; aparat; apartament; apărut; atenție; autentic; avans; banal; bani; blugi; bluză; bou; bună; calculator; carte; casa; căutare; ceva ce a apărut; cheltuială; codru; confortabil; copilaș; costum; crai; creat; crenvurște; cu apă; cumpărături; cunoscut; cunoștințe; curățat; curios; de tine; de tot; decizie; deloc; descoperi; din nou; dorință; drăguț; elegant; etichetă; evitabil; fain; Ferarri; fericire; fresh; frumusețe; fusta; galben; haina; ieftin; important; incitant; ingenuu; invenție; îmbrăcăminte; înalt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stă (2); step (2); stop (2); șansă (2); trecătoare (2); treci peste (2); urma (2); 1; abținere; alergat; alergător; armată; asfalt; atenție; avansa; avansez; avantaj; avînt; barză; băștinaș; bebe; bebeluș; bocanci; botine; bunătate; cal; cale; capul; carte; călăuză; căzătură; continuare; copilaș; corect; curaj; degrabă; deodată; deplasare; des; destinație; deștept; discurs; domnișoară; dovadă; dreptate; drumeție; dublu; durere; dureri; efort; ești mai aproape acum; firav; fotbal; a fugi; gimnastică; greoi; greșit; greu; gri; hotărîre; important; a înainta; înaintat; început; încet, lent; încetinire; încrezut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); geme (2); iubire (2); lăcrimează (2); necaz (2); nefericire (2); nefericit (2); sensibil (2); slăbiciune (2); zîmbește (2); abstinență; acțiune; alintat; animal; ascultă; a nu avea; azi; bebe; bocet; boci; de bucurie; bunica; ceapă; cer; chin; cîntă; complex; condoleanțe; copilaș; to cry; curățare; curge; degeaba; a te descărca; dezbalanță; deznădejde; de dor; duioșie; după iubită; Emo; emoțional; emoționat; eu; examen; fata; fetița; firav; frică; fricos; fript; gălăgie; gelos; gumă; hohote; inima; încet; lacrima; cu lacrimi mari; lacrimi, suferință; lăcrămează; lovit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); adevăr; adevărat; de adormit popii; a adormit; de adormit; altă pagină; amuzare; animale; aspră; atenție; atingătoare; atmosferă plăcută; autor; auz; basme din copilărie; basme; bine; bîrfă; bla-bla-bla; bunei; bunicul; calmitate; capra cu trei iezi; capră; cinste; citit; comunicare; conținut; copilaș; coșmar; Crăciun; crăiasă; curiozitate; Darius; Decameron; Decameronul; discuție; dorință; dormi; dragă; dramă; drăguț; dulce; ea; English Fairy Tales; erotica; erou; evadare; extraordinară; fabulă; fabulos; falsă; fantastică; fantazie; fantomă; farmec; ficțiune; fiecare; fluturi; foc de tabără; a fost odată; frații Grimm
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tînăr (4); viață (4); aripioare (3); avicolă (3); cocoș (3); drăgălășenie (3); frumos (3); hrană (3); iei (3); KFC (3); mamă (3); mititel (3); piept (3); pisică (3); rotișor (3); șnițel (3); bob (2); botișor (2); bucurie (2); copii (2); copilaș (2); coteț (2); la cuptor (2); curte (2); dulce (2); foame (2); fragil (2); fragilitate (2); fulgi (2); găini (2); gheare (2); grijă (2); grill (2); gustos (2); iepuraș (2); iubire (2); iubit (2); început (2); mei (2); neajutorat (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); sfrijit (2); slăbit (2); stan (2); subțirel (2); victimă(2); vulnerabil (2); zvelt (2); 60/90/90; ajutorare; amăgit; Ana; angajament; aparență; ardere; atlet; bolnăvicios; bun; bună; ca un țîr; calorii; fără caracter; casă; cățel; compasiune; copaci; copil african; copilaș; costeliv; crăcănat; cruce; deshidratat; dezvoltat; dominare; dorește; dorință; doritor; duh; el; elev; emotiv; evoluție; fain; fată; fete; finuț; firesc; fizic; foaie; în formă; fotomodel; frică; frîu; frustrare; gingaș; gîrbov; gîrbovit; gol; grav; grăsuț; ieftin; incapabil; indiferent; inflamabil; influențabil; inimă; intelect
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plin de viață (2); prieten (2); prieteni (2); rînjet (2); sănătos (2); senin (2); tare (2); ură (2); veste bună (2); vorbăreț (2); armonie; așteptare; bani; băut; băutură; bine; binevoitor; bostan; bucura; bucurii; caracter; cățel; cer; cîntec; comis; concediu; copii; copilaș; corabie; dans; cu dispoziție; dispus; distrat; echilibru; energie; era; examen; față; față veselă; față zîmbitoare; frate; Gabi; gay; gingaș; glume; glumeț; fără griji; gropițe; happy; hoinări; inocență; integralist; de izbîndă; împlinit; încîntat; joi; liber; lumină; melancolie; mizantrop; mîhnit; mîncare; mîngîiere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); vietate (2); vițel (2); zburdalnic (2); acasă; admirație; adorabil; animal domestic; animal mic; atracție; bani; bădăran; băiat; bărbat; Băsescu; blînd; bouț; în burtă la vacă; cabalină; capră; carne roșie; căciulă; căruță; cercel; cîmpie; cireadă; coadă puternică; compasiune; continuitate; copilărie; copilaș; copilul vacii; cornițe; cornorat; credință; cuminte; curte; delicios; dovlecel; drăgălășenie; duioșie; foame; fostul prieten; frumusețe; fund; gălăgios; gospodărie; grăsan; hrană; India; inofensiv; început; înțărcat; jambon; juncan; lanț; limbă; lume; măgar; măr; mare; Mihai; miros neplăcut; mîndru; moarte; muget; murdărie; naiv
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
paralelismelor, a comparațiilor și a analogiilor, fie direct, umanul devenind microcosm, ipostaziat sub forma elementelor cosmice. Încă de la începutul vieții omenești, "ursirea" se realizează într-un cadru cosmic, soarta fiind pecetluită prin analogia ființei umane cu ființa universală: "Nani, nani, copilaș, / Dragul mamii fecioraș, / Că mama te-a legăna / Și mâna ți-a săruta / Ca pe-o floare, dragă, aleasă, / Ca pe-un îngerel în fașă. / Nani, nani, cu mama, / Că mama te-a descânta, / Să te faci un viteaz mare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sticla cu pelin pe masă!"312 Relația dintre om și pasăre este sugerată de structura dialogată a discursului liric, dar și de secvența "dialog în dialog": "Păsărică, păsărea, / N-ai văzut nevasta mea? Am văzut-o la fântână / Cu doi copilași de mână. Cu mâna apă scotea, / Din ochi negri lăcrăma. / Copilașii o-ntreba: De ce plângi, măicuța mea? Plâng și eu, plângeți și voi, / Că tăticu-i la război. Sărmanii copiii mei, / Cum au rămas mititei, / Mititei se țin de vatră / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este sugerată de structura dialogată a discursului liric, dar și de secvența "dialog în dialog": "Păsărică, păsărea, / N-ai văzut nevasta mea? Am văzut-o la fântână / Cu doi copilași de mână. Cu mâna apă scotea, / Din ochi negri lăcrăma. / Copilașii o-ntreba: De ce plângi, măicuța mea? Plâng și eu, plângeți și voi, / Că tăticu-i la război. Sărmanii copiii mei, / Cum au rămas mititei, / Mititei se țin de vatră / Și n-au cui să spună tată, / Ei se duc pe la vecini
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cum au rămas mititei, / Mititei se țin de vatră / Și n-au cui să spună tată, / Ei se duc pe la vecini / Și zic tată la străini. / Câte case stau la rând / Toate-s cu copii plângând, / Plâng mame după bărbați, / Copilașii după tați."313 Ca simbol al sufletului, cu rol apotropaic, "pasărea de fier" este invocată în descântece, fiind considerată un adevărat taumaturg. Fierul, extras din măruntaiele pământului, este de origine divină, protejând împotriva răului. Asocierea pasăre fier construiește principiul dualității
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pat [se] pun pîne, sare, un pahar cu vin și un somoldoc* de lînă nespălată. Toate acestea, dimineața, aceeași persoană le duce la hotar sau le dă pe apă. Cînd pleacă cu mortul de acasă la groapă, să cheme un copilaș și să-i dea peste prag o strachină de făină, ca să aibă mortul pe lumea cealaltă. Mortul pînă la biserică e mai ușor, iar de la biserică, după prohodire, pînă la țintirim, e mai greu. în groapa mortului se aruncă un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
modelul christic. La timpul condamnării, Apostol Bologa se alătură, simbolic, tainei mîntuirii, paradigmei christice. I-o deslușește preotul, venit pentru ultimele sale clipe: "Popa Constantin se aplecă peste capul lui Apostol, blînd ca un părinte care deșteaptă din somn un copilaș iubit: Scoală, fiule, și fii tare în ceasul încercării din urmă precum a fost Domnul și mîntuitorul nostru Iisus Hristos... Apostol Bologa se cutremură, dar se ridică îndată și se uită împrejur cu ochi întrebători." I-o revelase neștiut, în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
el laolaltă cu ei. Bea și fuma, încercînd să țină ritmul cu gașca. Nu era fraier în treburile astea, tata îi pusese primul pahar și prima țigară în mînă, pe la nouă ani, cînd ochii lui împăinjeniți au văzut bărbatul în copilaș. Atunci se înecase de abia mai putea să respire, iar bătrînul l-a bătut pe spate pînă i-a trecut și a rîs, fericit că fiul trecuse cu semnele necesare de primul test al bărbăției. Se duceau împreună la păcănele
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
frumoasă İntră-n groapă-ntunecoasă -// Unii zic : ăă - De voi muri -// Am copii m-or pomeni -//- . >> Fie vlagă cît de multă -// Ce se-ngroapă tot se uită -// Vor da vlagă pentru mine -// Ca să mă scoată la bine -// Vină și-ai mei copilași -// Dragii tatii coconași -// Să vină și-a mea soție -// Ce mi-a fost la cununie -// Să-mi aprinză o făclie -// CÎnd făclia mi s-a stins -// Eu de pe lume m-am dus -// Stropiți-mi fața cu vin Că eu la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
păstrătoarea unor credințe și ritualuri străvechi, de care se folosește pentru a asigura binele familiei. Ea lua "colb de pe încălțări" sau funingine de la gura sobei zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul! și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!" Unii exegeți caută echivalențe mitologice: "Smaranda este Palas Atena a Amintirilor, războinica intratabilă, sigură de sine, datorită căreia triumfă Rațiunea" (Valeriu Cristea). Fiind în stare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ana și după nașterea copilului, iar femeia, nefericită, se spânzură. Ion este un exponent al țărănimii, la care setea de pământ are efecte devastatoare. Tablourile de natură lipsesc din roman. Sunt prezente evenimentele din viața satului (nașterea pe câmp, unde copilașului i se taie cordonul ombilical cu secerea; nunta, ca un simplu ritual; moartea provocată de sinucidere; hora duminicală; muncile câmpului; tăierea porcului de Crăciun). Zugrăvind universul satului transilvănean la începutul secolului al XX-lea, romanul Ion a fost împărțit în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ceva abstract, în timp ce băieții des compun în actul percepției femeia în părți componente concrete, mai „lumești“. Cum se învață frica „Prăpastia psihologică“ - așa se numește un experiment devenit clasic în psihologia universală și care s-a desfășurat cam așa: un copilaș de vreo șase luni a fost pus să meargă în patru labe peste prăpastia dintre două mese, acoperită cu sticlă. De partea cealaltă, la capătul celor două mese, se afla mama, căreia i s a cerut să-i zâmbească copilului
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]