2,759 matches
-
facultăți de istorie, în timpul efectuării serviciului militar. Dulce ca mierea e glonțul patriei e un roman de inițiere și în plan erotic. Băiat dezghețat, cu o biografie destul de bogată în episoade amoroase, protagonistul trăiește acum prima dragoste adevărată, o dragoste copleșitoare și enigmatică, curmată înainte de a fi ajuns la plenitudine, dar care consacră la rându-i atingerea bărbăției depline. E o iubire citadină, modernă și evoluată, cu doza ei de straniu și mister și totodată susceptibilă să îndemne la analogii literare
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
a isteriei sexuale - sau al prefacerii lui Cellino, din Act venețian, dintr-un personaj ușuratic și cinic, seducător cu sistem, într-un alt Nicola, supus credincios și plin de umilință, pregătit de orice sacrificiu pentru un stăpân a cărui autoritate copleșitoare se constituie în semnul paralizant al absenței oricărei dimensiuni umane. Verosimile ca personaje sunt Matei Boiu-Dorcani - boierul de viță veche, anacronic și demn precum reprezentările hieratice dintr-un tablou votiv, salutat la unison de cronicile interbelice drept unica reușită tipologică
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
sincronizării literaturii noastre cu spațiul spiritual occidental. Egal semnificativă, apoi, este accepția autenticității ca denunțare a estetismului. Recognoscibile în opera camilpetresciană sub înfățișările argumentative cele mai diverse, incidențele condamnării estetismului european al sfârșitului de secol XIX - proiecții ideologic-literare ale experienței copleșitoare a războiului („Cei întorși din tranșee încă palizi au arătat că jocurile cu vorbe sunt ridicole și că ei au văzut direct moartea”) - se constituie în reperele sistematice, conștiente și programate, ale unei ofensive fără întoarcere: de la delimitarea de „moda
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
sfiala grație aștrilor traversând ochii / de pisică și uite, acolo auzi căzând fulgi peste / munții îndepărtați, de parcă aici nu ai fi natură, / pulsează pașii tăi luminoși pe orizont”. Versul plin de fervoare al lui N. închide frecvent, în pofida unei imaginații copleșitoare și a sensibilității aparte, un text cețos, suprasaturat de metafore și imagini poetice. SCRIERI: Poteci răzlețe, Chișinău, 1987; Mireasa Domnului sau Schimbarea la față, Chișinău, 1989; Memoria cuvintelor, Chișinău, 1990; Vorbirea care vede, București, 1999; Cartea Babilonului, pref. Nicolae Țone
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
Anul soarelui cald (1969). Ceea ce îi caracterizează temperamentul este sentimentul de independență, de refuz al constrângerilor, dar și o puternică dorință de autoiluzionare. În poezia lui coexistă contrastele: pe de o parte - un vitalism debordant, pe de alta - o oboseală copleșitoare, dublată de o neliniște bântuită de spaime, de întrebări existențiale. Cartea Mașina timpului (1975) este expresia altei vârste și a altei atitudini. Exuberanța și vitalismul au dispărut, lăsând loc unei noi ipostaze a poetului: aceea în care „înnebunind de luciditate
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
teoretic apărând doar vag ilustrat de povestirea în sine. Odată cu Frica (1976), N. abandonează spațiile mici, în favoarea construcției ample. Romanul, inconsistent epic, vrea să fie un eseu moral pe tema incapacității individului din societatea modernă de a-și înfrânge sentimentul copleșitor al fricii. Agresat de lucruri, de întâmplări ce-i depășesc puterea de opțiune (uneori chiar și de înțelegere), insul trăiește acut și continuu sub imperiul spaimei, provocată de lipsa vreunei certitudini. Ilustrându-și „teza” cu fragmente narative aparent disparate, care
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
spiritului condamnat să ia viața în serios și să nu respire decât în preajma marilor simboluri. Apărarea lui Galilei (1978) este un „dialog despre prudență și iubire”. Cel mai coerent și mai ingenios, poate, din câte a publicat P. O interogație copleșitoare - de ce a cedat Galilei în fața Inchiziției? - și un număr de justificări morale care, la un loc, pun în discuție relația dintre adevăr și etica omului care luptă pentru adevăr. Premisele dialogului sunt următoarele: este, oare, bine să mori pentru o
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
și o face „rece bulgăr de țărână”. „Drumeț rătăcitor”, cu „visuri fără rost”, cu viața risipită, cu „un gol în piept, nemărginit”, poeta are viziunea coșmarescă a invaziei tristeții, ca niște duhuri rele care năvălesc de pretutindeni și dau senzația copleșitoare a unei lente implozii: „pustiul meu e fără de hotare”, „mă scufund în el ca într-o mare”. Deși în forme nu prea originale sau expresive, versurile reușesc să figureze imaginea unei sensibilități vii care, ajutată de modele oferite de predecesori
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
ridică la înălțimea așteptărilor Doamnei T. atunci când aceasta reformulează ceea ce spune el fără a adăuga elemente suplimentare lămuritoare. Echipa îi invită pe cei doi animatori să lucreze, prin metoda conștientizării totale, asupra propriilor lor emoții: entuziasm puternic din partea unuia, frustrare copleșitoare din partea celuilalt. Proximitatea dintre nevoia imperioasă de a-și exprima punctul de vedere și impulsivitatea caracteristică a TPEL o determină pe Doamna T. să realizeze o corecție-supracorecție a situației: ea îi va ceda lui M.C. responsabilitatea conducerii primei părți a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
altfel, acest paradox a fost evidențiat și de evoluțiile recente din Eurobarometre, care arată că, pe măsură ce gradul de cunoaștere al mecanismelor și realităților europene crește, românii se consideră mai puțin informați. Drept urmare, cererea de informații crește și ea. Populația rurală, copleșitoare numeric în România, face parte din categoria celor mai puțin informați. De aici, decizia privind lansarea unui amplu program de comunicare cu mediul rural, administrat de Delegație. Înainte de a demara lucrul, echipa de proiect a căutat referințe la activități de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
toți locuitorii care ar putea avea o contribuție la subiectele respective, găsirea soluțiilor care să satisfacă majoritatea, aplicarea lor cu costuri minime, toate acestea necesită metodă, dar mai ales inițiativă. Iar satul românesc, în mod tradițional (și dovedit în mod copleșitor în cercetările pe care le-am făcut în pregătirea campaniei), nu excelează la aceste capitole. Sătenii așteaptă un imbold, dar mai ales așteaptă „o poveste”, vor să vadă cum au făcut alții, cum s-au descurcat când au întâmpinat obstacole
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
4, al fraternității cu cei persecutați 5, al rezistenței împotriva falsului mesianism politic 6, al refuzului idolatriei sau „cultului personalității”7, al regulii adevărului 8. Însă mai presus de toate se află credința în puterea de oțel a comunismului - sentimentul copleșitor împărtășit de fiecare turnător că viața nu merită „risipită” într-o luptă cu un sistem sortit unei veșnicii istorice. Alta a fost, desigur, convingerea monahului Nicolae Steinhardt sau a cardinalului Karol Wojtyla. Mărturisirea publicătc "Mărturisirea publică" Prin urmare: nu societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
va fi urban sau nu va fi deloc, atracția către orașe fiind globală. Critica „neopășunismului” nu are ca rădăcină o alegere de gust. Nostalgia agrariană este legitimă atâta vreme cât nu cauționează lenea intelectuală și anacronismul judecății. Istoria Europei vorbește cu argumente copleșitoare despre momentele de beznă spirituală, degradare biologică ori năpastă materială cunoscute de lumea țărănească - Rusia facând aici o figură aparte. Gravitația către polul urban al societății nu este doar consecința unei dezertări antiascetice în fața lipsurilor vieții la țară. Orașul este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ia asupra sa, și anume doar de dragul Binelui...”20. Viața omului care aspiră la virtute este una eroică. Kant va caracteriza virtutea drept „tăria maximei omului în urmarea datoriei sale”21, acea tărie care este necesară pentru a învinge înclinații copleșitoare care contravin legii morale. Spunând aceasta, Kant îl citează pe contemporanul său, medicul și gânditorul elvețian Albrecht Haller: „Omul, cu toate defectele sale, este mai bun decât oastea fără voință a îngerilor”22. Virtutea, meritul moral, nu există, așadar, decât
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lipsită de farmec, a lui Sherlock Holmes și nici Parisul încremenit în aerul bonom al măruntei burghezii pariziene interbelice a lui Jules Maigret. Marlowe trăiește într-o pre-metropolă, într-un Los Angeles deja misterios și tentacular, dar nu întru totul copleșitor. La drept vorbind, orașul/orașele lui Philip Marlowe este/sunt, în ciuda nenumăratelor descrieri detaliate (nume de localități suburbane, cartiere, bulevarde, vizualizări microscopice ale străzilor și clădirilor), cu totul altceva decât o realitate geografică ușor de identificat și reconstituit. Există ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
neimaginat: produsul finit al gândirii sale îl constituie secvențele cu „cai de operă”, „melodramele ieftine”, poveștile cu „oameni de știință nebuni”, „cățărători pe stânci”, „blonde isterice” ori „ferăstraie circulare”. Împreună sau separat, astfel de episoade puteau fi întâlnite în majoritatea copleșitoare a producțiilor epocii. Rolul scenaristului se reduce, prin urmare, la multiplicarea fără discernământ a unor fragmente împinse mecanic de la o peliculă la alta. Mai grav: fraudele semantice intervin în avalanșă, cu o rapiditate ce-l împiedică pe manevrantul de cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o valoare adaptativă și pozitivă care permite personalului medical să transmită pacienților speranța de a învinge boala (Jourdan-Ionescu și de La Robertie, 1989). Acesta este rolul de ecran pe care-l poate îndeplini refuzul ce apare în momentul unei percepții traumatice copleșitoare. Regresietc "Regresie" Definițietc "Definiție" Regresia constituie o revenire - mai mult sau mai puțin organizată și tranzitorie - la moduri de expresie anterioare ale gândirii, la conduitele sau relațiile obiectuale, în fața unui pericol intern sau extern susceptibil de a provoca un exces
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
muncii în afară de cămin, pentru ca sporind brațele de muncă să sporească resursele de trai pentru familie. În economia generală, munca feminină este strâns legată de problema mizeriei și ca efect și ca una din cauze: cu cât nivelul mizeriei este mai copleșitor, cu atât mai des survine completarea câștigului insuficient al bărbatului prin acel al femeii. Dar, cu cât mai mulți concură pe piața muncii, cu atât mai jos cad salariile, insuficiența cărora a cauzat sporul de ofertă a muncii. Un factor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
primă aniversare, ocazie potrivită pentru a privi înapoi, pentru a cântări roadele muncii și pentru a privi în viitor este pentru noi prilej de mare bucurie și de mare emoție căci ne evocă clipă de clipă efortul de multe ori copleșitor, depus pentru înfrângerea greutăților și totodată elanul, convingerea și încrederea în reușita dovedită neîncetat de tovarășele noastre de muncă. Privind înapoi, se desprinde net perioada de timp premergătoare constituirii noastre. Încetase războiul. Victoria luminii asupra întunericului sosise. Lumea se dezmeticea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a fi încorporată în folclor, Ah, iară ñi-bati ocl’iul! [Ah, iar mi se bate ochiul!], poezie pusă pe note muzicale și cântată, la fel ca atâtea versuri coșbuciene. Este de reținut, deopotrivă, un foarte des întâlnit dialog, eliptic, dar copleșitor, resimțit în câteva poeme ale sale, cum sunt Di-acasă, Nă carti [O scrisoare], de fapt veritabile poeme-epistole de la părinți către fiul plecat departe, de la fecior către părinții lui, și unul și ceilalți fiind la fel de îndurerați că nu le stă în
CACIONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
-
blândă, adormitoare topește ierburile și vietățile laolaltă, dăruindu-le o pace universală, bucolică, anonimizantă. E practicat în Pașii profetului un lirism extatic, de identificare cu sevele solului, cu holdele aplecate sub greutatea holdelor, cu cerul sclipitor, însorit, totul amintind vibrația copleșitoare a pânzelor lui Van Gogh. Lumea e percepută de la nivelul rădăcinii vegetale, reconstituită prin mănunchiuri de senzații primare, căldură, umezeală, atingeri moi. Panismul blagian, variantă originală a regresiunii geologice expresioniste, convertește nostalgia existenței nediferențiate, molusculare, întâlnită la Gottfried Benn, în
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
lumea, o împuținează și ofilește, împingând-o într-un anotimp autumnal, de extincție lentă. Viața - descoperă poetul - înseamnă de fapt combustie, înaintare inexorabilă spre moarte. Existența e în esență „marea trecere”. După Trakl, nimeni n-a dat o expresie mai copleșitoare acestui sentiment anxios, propriu liricii expresioniste. Poezia blagiană începe să fie populată de viziuni apocaliptice, anunță și ea „Menschheitsdämmerung”, „aude plânsul orașelor”, așa-numitul „Qual der Stadte”, lamentația marilor aglomerări umane, unde germenul originar al vieții a fost ucis sau
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
în cadențe strident-demonstrative, fie în sonorități cvasiliturgice, drapând melancolia în prozodii de descântec. Nu altfel se întâmplă în registrul erotic, unde, alături de poemele marcate de tensiunea așteptării, de presimțiri și utopii configurate energic ori tandru, pot fi întâlnite poeme jubiliatorii, copleșitoare afectiv, exaltând dăruirea și comuniunea, dar și „sfârșitul continuu”, lamentoul rememorativ - agresiv sau duios, orgolios ori uscat, neutru - în al cărui triunghi trecutul se oferă prezentului pentru a prefigura o șansă utopiei. Aceeași energie plăsmuitoare va experimenta nu numai tematici
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Homer. Iliada l-a obsedat ani de-a rândul. I s-a părut prea simplă întâia versiune, aceea din 1837 (e vorba de primele șase cânturi, însoțite și de o Disertație asupra nașterei și vieței lui Omer). După un travaliu copleșitor, care avea să-l coste vederea, realizează o a doua versiune, din care publică primul cânt în 1858, apoi în 1868, precedat de un pretențios studiu introductiv (Disertatio despre hexametrul antic hellen și modern românesc și ceva despre limbă). Scrisă
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
spune cine a pierdut alegerile În 2000, probabil că Vadim Tudor. Fragmentarea, divizarea, pulverizarea, năruirea fostei Convenții Democratice era atât de clară, Încât ei pierduseră dinainte alegerile. Ceea ce nu Înseamnă că PDSR, actualul PSD, le-a câștigat de o manieră copleșitoare, prezentând o ofertă politică, economică, socială care să reprezinte o alternativă reală la ceea ce se petrecuse anterior, după cum nici ce făcuse Emil Constantinescu nu se dovedise o alternativă coerentă și reală la ce se Întâmplase până În 1996. Mircea Mihăieș: Se
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]