10,796 matches
-
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene Constantin-Tufan STAN Începând cu anul 1968, bagheta dirijorală a Corului „Ion Vidu” - cel mai autorizat simbol al Lugojului - cea mai veche alcătuire vocală urbană românească, a fost preluată de Remus Tașcău (7 noiembrie 1944, Margina, jud. Timiș), licențiat al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1967), unde a avut
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
Poulenc, Paul Hindemith ș.a.), de la creațiile de inspirație folclorică la muzica de avangardă promovată de György Kurtág (maestrul a inițiat, în urmă cu câțiva ani, compunerea unui opus pe versuri de Eminescu - Și dacă... -, dedicat maestrului Tașcău și venerabilului său cor). Etalon al muzicii corale românești contemporane (Premiul Internațional „Alexandru Pașcanu”, acordat de Fundația Corală „Madrigal” în anul 2000), Corul de Cameră „Ion Vidu” a dobândit o certă recunoaștere internațională, cucerind laurii unor prestigioase concursuri corale la Karditsa (Grecia, 1994), Montreux
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
inițiat, în urmă cu câțiva ani, compunerea unui opus pe versuri de Eminescu - Și dacă... -, dedicat maestrului Tașcău și venerabilului său cor). Etalon al muzicii corale românești contemporane (Premiul Internațional „Alexandru Pașcanu”, acordat de Fundația Corală „Madrigal” în anul 2000), Corul de Cameră „Ion Vidu” a dobândit o certă recunoaștere internațională, cucerind laurii unor prestigioase concursuri corale la Karditsa (Grecia, 1994), Montreux (1997), Llangollen (Țara Galilor, 1999) și Preveza (Grecia, 2000). În 10 decembrie 2007 a reprezentat România, într-un concert
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
Tașcău (22 februarie 2014), Cetățean de Onoare al municipiului Lugoj, ia sfârșit cea mai fastă perioadă, întinsă pe aproape o jumătate de secol - o veritabilă epocă de aur -, din gloriosul istoric al vechii Reuniuni Române de Cântări și Muzică, actualul Cor „Ion Vidu”. Demn urmaș al unei galerii de providențiali dirijori care au marcat evoluția cântului coral românesc lugojean (Iosif Czegka, Ion Vidu, Filaret Barbu și Dimitrie Stan), Remus Tașcău a atins culmile perfecțiunii interpretative, suprema măiestrie artistică. Sunetul diafan al
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
Ion Vidu”. Demn urmaș al unei galerii de providențiali dirijori care au marcat evoluția cântului coral românesc lugojean (Iosif Czegka, Ion Vidu, Filaret Barbu și Dimitrie Stan), Remus Tașcău a atins culmile perfecțiunii interpretative, suprema măiestrie artistică. Sunetul diafan al corului său, înnobilat cu splendide irizări cristaline, era asemuit cu cel al unei viori Stradivarius. Era supremul ideal al maestrului, care-i avea ca modele artistice pe Marin Constantin și camerala sa, mirificul „Madrigal”. La rândul său, maestrul bucureștean îl considera
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
Carmen MANEA În 22 aprilie, în cea de-a treia zi de Paște, publicul bucureștean a avut bucuria să participe la concertul susținut pe scena Ateneului Român de Corul de copii și tineret Symbol al Patriarhiei Române, dirijat de maestrul Jean Lupu și de lect. univ. dr. Luminița Guțanu. Repertoriul a cuprins lucrări religioase și laice, din muzica românească și universală. Bucuria Sărbătorii Învierii Domnului a fost evocată cu
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
laice, din muzica românească și universală. Bucuria Sărbătorii Învierii Domnului a fost evocată cu har și dăruire de muzicienii aflați pe scenă, care, prin cântul lor sensibil și elevat au impresionat puternic audiența. În cei 24 de ani de activitate, corul Symbol și-a câștigat un binemeritat renume pe scenele de concert din țară și de peste hotare, fiind aplaudat pretutindeni și răsplătit cu numeroase distincții. Profesorul Jean Lupu - directorul și dirijorul principal al ansamblului - vorbea într-un interviu, despre particularitățile expresive
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
și-a câștigat un binemeritat renume pe scenele de concert din țară și de peste hotare, fiind aplaudat pretutindeni și răsplătit cu numeroase distincții. Profesorul Jean Lupu - directorul și dirijorul principal al ansamblului - vorbea într-un interviu, despre particularitățile expresive ale corului de voci egale, care prin specificul lui exprimă „suavitatea” vocilor de copii. Valoarea de excepție a prestației artistice de pe scena Ateneului s-a datorat atât calităților muzicale și spirituale ale membrilor ansamblului, cât și măiestriei și profesionalismului dirijorilor. De la prima
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
Andreea Diana Blidariu (studentă la canto la UNMB) în ipostază solistică. Interpretarea ei plină de sensibilitate și dăruire a avut un impact puternic asupra publicului. Frumusețea creației schubertiene a fost pusă în valoare prin colaborarea excelentă dintre solistă, dirijor și cor. Am remarcat calitatea aranjamentului coral realizat de prof. univ. dr. Olguța Lupu (după acompaniamentul de pian al lucrării), cea care a făcut și aranjamentul piesei Cămara Ta, Mântuitorul meu. Au urmat încă două lucrări emoționante cu conținut religios: Preamărită Fecioară
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
Chindia de Alexandru Pașcanu și Joc din Oaș de Mihai Moldovan. Ele au evidențiat plenar calitățile expresive și virtuozitatea artiștilor. Verva și entuziasmul tinerilor muzicieni au fascinat publicul și în cântecul mexican La cucaracha (în aranjamentul lui M. Drey), unde corul a fost acompaniat de studentele Georgiana Popescu la chitară și Andreea Crăciunescu la percuție. În conformitate cu cerințele partiturilor, în două piese, corul a fost acompaniat de tinerele pianiste Magdalena Bulibașa și Bianca Fodor, eleve la Colegiul Național de Arte
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
tinerilor muzicieni au fascinat publicul și în cântecul mexican La cucaracha (în aranjamentul lui M. Drey), unde corul a fost acompaniat de studentele Georgiana Popescu la chitară și Andreea Crăciunescu la percuție. În conformitate cu cerințele partiturilor, în două piese, corul a fost acompaniat de tinerele pianiste Magdalena Bulibașa și Bianca Fodor, eleve la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”. Interpretarea lucrării Despre pace de Irina Odăgescu-Țuțuianu a constituit un moment artistic de referință, cu o impresionantă forță expresivă, care a
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
plină de fantezie și sensibilitate a lui Andrei Petrache, ne-a sugerat imaginea zăpezii liniștite așternându-se pe pământ, a zăpezii ca simbol al recoltei viitoare și al sănătății oamenilor, a zăpezii evanescente, ca simbol al purității și inocenței copilăriei. Corul Symbol a oferit versiuni cuceritoare și următoarelor lucrări din program: Albinuța de Eugen Mamot, Sărbătoare andaluză de Andres Papin, Tançuj, tançuj de Miroslav Raichl. În încheierea programului au fost interpretate, în primă audiție absolută, fragmente din Rapsodia I de George
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
de Eugen Mamot, Sărbătoare andaluză de Andres Papin, Tançuj, tançuj de Miroslav Raichl. În încheierea programului au fost interpretate, în primă audiție absolută, fragmente din Rapsodia I de George Enescu, selectate de Constantin Sandu și armonizate de Constantin Drăgușin. Concertul corului Symbol a fost o reușită artistică incontestabilă, la care au contribuit calitatea repertoriului, eficiența coordonării și omogenitatea ansamblului. Am admirat arta dirijorală expresivă și sugestivă a celor doi minunați îndrumători ai corului - Jean Lupu și Luminița Guțanu -, capacitatea lor de
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
Constantin Sandu și armonizate de Constantin Drăgușin. Concertul corului Symbol a fost o reușită artistică incontestabilă, la care au contribuit calitatea repertoriului, eficiența coordonării și omogenitatea ansamblului. Am admirat arta dirijorală expresivă și sugestivă a celor doi minunați îndrumători ai corului - Jean Lupu și Luminița Guțanu -, capacitatea lor de a entuziasma tinerii (elevi, studenți și absolvenți cu cunoștințe muzicale temeinice și cu credință în Dumnezeu) și de a-i conduce cu multă competență și pasiune. Prin intermediul muzicii, artiștii au încântat publicul
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
a-i conduce cu multă competență și pasiune. Prin intermediul muzicii, artiștii au încântat publicul și l-au făcut să viseze la o lume mai bună și mai frumoasă, în care credința și valorile culturale autentice sunt onorate. Pe scena Ateneului, corul Symbol a reușit să transforme cântul într-un miracol necesar existenței oamenilor ca pâinea cea de toate zile.
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
ar fi fost să spunem de înțeles, dar blogerii și așa-zișii specialiști nici nu prea realizează cum au fost „acele timpuri′′ despre care își permit să comenteze - pentru că nu existau ca să poată emite judecăți de valoare - alăturându-se unui „cor′′ care mai are foarte multe de învățat în ce privește acuratețea. Desfășurarea aparent stufoasă din caietul Festivalului a avut de îndeplinit o temă precisă, aceea de a oferi produse de calitate pentru toate gusturile: muzică de cameră (recitaluri solo, duo
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Pekka Jalkanen trăiește mai mult în solitudinea insulei sale, Vaivio, din lacurile Finlandei centrale, compunând muzică, trăind doar din și pentru muzică. A scris trei opere, muzică de scenă, foarte multe partituri orchestrale și camerale, piese de solo instrumental, numeroase coruri. „Copiii și țiganii m-au învățat cum să scriu muzică” - a mărturisit odată compozitorul, iar expresia a rămas să-l definească în citările și comentariile multor muzicologi finlandezi. Pentru români, însă, aceste cuvinte amintesc mult de Enescu și Menuhin, cu
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
și ligaturile necesare interpretării piesei și în românește. Editura Fennica a tipărit și distribuie acum acest imn cu text în ambele versiuni, iar revista „Muzica” îl reproduce aici și în ideea de a trezi interesul (către universalitate) al sumedeniei de coruri religioase din țară. Întâlnirea cu publicul românesc La data de 17 mai 2011, la Universitatea de Arte Teatrale și la Palatul Culturii din Târgu Mureș, iar pe 20 mai 2011, în Palatul Cantacuzino din București, au avut loc mai multe
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
implicat. La pupitrul orchestrei s- a aflat Vlad Conta, un dirijor serios și un muzician rafinat care prin evoluțiile sale operistice ne demonstrează, de fiecare dată, că urmează cu onoare tradiția în arta dirijorală a tatălui său, maestrul Iosif Conta. Corul, ca de fiecare dată, condus cu înțelepciune și profesionalism de o viață, de maestrul Stelian Olariu, a creat un personaj colectiv prezent și implicat în desfășurarea dramatică a operei. La finele serii, artiștii au oferit autografe spectatorilor, în foaierul Operei
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
taberele de vacanță: Pățaniile fraților Chiț-Chiț, Foc de tabără, Buni școlari și buni colegi, La scăldat, Paparuda, De legănat, La melc, Din palme, La ploaie, etc. Opera maestrului Mircea Neagu cuprinde și piese în domeniul Muzicii vocal-simfonice: Horia - poem pentru cor mixt, recitator și orchestră, Cantata Independența; Muzică de cameră: Balada pentru violoncel și pian; Elegie pentru violoncel solo, precum și lucrări didactice pentru uzul școlilor de muzică: Manual de solfegii, Armonizări și adaptări corale pentru două și trei voci etc.
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
în re minor de Francis Poulenc și Simfonia a V-a în si bemol major D 485 de Franz Schubert. Comentariul de față se referă la prestația artistică de excepție a celor doi pianiști. Dana Borșan, solistă a orchestrelor și corurilor Radio, este un nume de rezonanță în arta interpretativă contemporană. De-a lungul timpului, s-a remarcat printr-o activitate concertistică și camerală prodigioasă pe scenele din țară și din străinătate. Domnia sa îmbină armonios activitatea de pianist concertist cu aceea
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
1975), Iași (1975). Esențial și semnificativ rămâne faptul că opera Oedip, în formula de concert-spectacol și-a început în acest an drumul recunoașterii unanime. Esențial și semnificativ este de asemenea faptul că instituțiile muzicale ieșene (orchestra simfonică a Filarmonicii Moldova, corul G. Musicescu și corul Operei Române din Iași) în colaborare cu colectivul de soliști de la Opera Română din București, au realizat performanța ca într-un timp foarte scurt să interpreteze în condiții de elevată ținută artistică, o partitură de dimensiunile
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
și semnificativ rămâne faptul că opera Oedip, în formula de concert-spectacol și-a început în acest an drumul recunoașterii unanime. Esențial și semnificativ este de asemenea faptul că instituțiile muzicale ieșene (orchestra simfonică a Filarmonicii Moldova, corul G. Musicescu și corul Operei Române din Iași) în colaborare cu colectivul de soliști de la Opera Română din București, au realizat performanța ca într-un timp foarte scurt să interpreteze în condiții de elevată ținută artistică, o partitură de dimensiunile, profunzimea expresivă și dificultățile
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
lui G. Enescu.” Mihail Cozmei, „Cronica”, 6 mai 1975 Festivalul Muzicii Românești a însemnat confirmări: Pe scenele muzicale ieșene - în special la Filarmonică - au apărut ansambluri românești de notorietate națională și internațională, precum Formația Ars Nova din Cluj (1973, 1980), Corul Madrigal (1974, 1982, 1986), Simfonicul clujean (1974), Orchestra Radio din București (1975, 1978, 1982, 1984, 1988), Corul Filarmonicii din Cluj (1975), Cappella Transylvanica din Cluj (1978, 1980), Simfonicul timișorean (1982) și multe altele. Festivalul Muzicii Românești a marcat de asemenea
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
muzicale ieșene - în special la Filarmonică - au apărut ansambluri românești de notorietate națională și internațională, precum Formația Ars Nova din Cluj (1973, 1980), Corul Madrigal (1974, 1982, 1986), Simfonicul clujean (1974), Orchestra Radio din București (1975, 1978, 1982, 1984, 1988), Corul Filarmonicii din Cluj (1975), Cappella Transylvanica din Cluj (1978, 1980), Simfonicul timișorean (1982) și multe altele. Festivalul Muzicii Românești a marcat de asemenea afirmări. În chiar anul fondării festivalului, 1973, lua ființă la Iași un nou ansamblu de cvartet de
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]