1,458 matches
-
unt, bine la foc potrivit 1 oră. Se scot și se taie în felii de 1 cm lățime, se așează pe platou și servim cu sfeclă roșie crudă cu hrean, ca drobul de miel, alături de un pahar de vin de Cotnari numit “Sortiment“. Rețeta nr. 38 Broccoli cu suc de roșii Ingrediente: 2 bucăți broccoli, 100 g margarină, 2 linguri de pesmet, 2 pahare suc de roșii, sare. Mod de preparare: Se fierbe broccoli 10 minute în apă clocotită cu sare
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
5-10 minute. Se scurg bine de apă și se pun în gulașul cu paprică unde se mai lasă să dea 2- 3 clocote bune. Acest gulaș este delicios și foarte consistent. Îl servim alături de un pahar de vin sec de Cotnari. Rețeta nr. 45 Șnițele din piept de pui cu cașcaval Ingrediente: 3 piepturi de pui dezosate, 300 g cașcaval gras, sare, piper, puțină vegeta, 2 ouă, 3 linguri făină, 3- 4 linguri pesmet. Mod de preparare: Se sărează și pipărează
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
din când în când cu sosul din tavă și lăsăm ca totul să se rumenească foarte bine, să facă o crustă aurie. Se poate consuma cald sau rece, după preferință. La acest miel umplut se bea neapărat un vin de Cotnari, după ce acest miel umplut l-am porționat în felii pe un platou. Rețeta nr. 47 Crap sau orice fel de pește cu sos de bere Mod de preparare: Se taie 3 cepe peștișori foarte fin, se călesc în 2 linguri
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
ca pe niște pliculețe și le dăm prin făină și ou și le prăjim în ulei încins. Aceste șnițele se servesc cu garnitură de ciuperci făcută separat. Sunt foarte consistente și delicioase și merg la ele acel vin vechi de Cotnari binecuvântat de Dumnezeu numit “Tămâioasă de Cotnari“ încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt care-l servea în pocale aurite. Rețeta nr. 52 Pește la cuptor Ingrediente: 1 pește proaspăt de 2 kg, 5 cepe uscate, 2 ardei
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
prin făină și ou și le prăjim în ulei încins. Aceste șnițele se servesc cu garnitură de ciuperci făcută separat. Sunt foarte consistente și delicioase și merg la ele acel vin vechi de Cotnari binecuvântat de Dumnezeu numit “Tămâioasă de Cotnari“ încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt care-l servea în pocale aurite. Rețeta nr. 52 Pește la cuptor Ingrediente: 1 pește proaspăt de 2 kg, 5 cepe uscate, 2 ardei grași, 4 felii lămâie și o lingură
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
cașcaval înăuntru la fiecare bucată , apoi se prinde cu scobitori de lemn. Se dau prin făină, ou și iarăși făină. Se prăjesc în ulei. Se servesc alături de un piure de cartofi și salată de castraveciori murați, și o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 72 Pește cu legume Ingrediente: 2 kg pește crap, 4 morcovi, 4 cepe, 1 pahar vin alb, ½ l suc de roșii, sare după gust, piper, 2 foi dafin, făină, ulei și o lămâie. Cum procedăm: Curățăm peștele și
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
Punem între aripioare a treia crenguță de rozmarin întreagă. Peste toate turnăm uleiul și dăm la cuptor 40 minute până aripioarele se rumenesc și devin crocante. Se servesc cu pâine proaspătă albă și cu salată verde și o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 92 Ouă umplute pe pat de ciuperci la cuptor cu sos Bechamel Ingrediente: 8 ouă, 2 felii miez de franzelă muiată în lapte, jumătate pahar lapte, o lingură pătrunjel verde, 6 linguri cașcaval dat pe răzătoare, sare, piper
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
porție pe farfurie cu umplutura în ele, după ce le-am porționat cu cuțitul câte două coaste umplute. Le servim alături de cartofi pai și salată verde cu ridichi. Sunt delicioase așa umplute coastele de miel, alături de un pahar de vin de Cotnari numit Cătălina. Rețeta nr. 101 Prepelițe sau porumbei tineri umpluți Ingrediente: Prepelițe sau porumbei tineri cam de 125 g bucata, 300 g ficat de gâscă, 100 g stafide, 2 ouă, o cană orez, șofran, fistic, boia iute, ghimbăr, o ceapă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
potrivit. Acest aluat se mai poate umple cu dovleac alb dat prin răzătoarea mare și călit cu zahăr. Dacă postim aluatul nu îl frământăm cu ouă și lapte, îl facem de post. Este la fel de bun. Se bea o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 76 Prăjitură fragedă cu mere și bezea „Rodica“ - excelentă Ingrediente: Tava unsă bine cu unt și presărată cu făină. Pentru aluat fraged: 250 g unt, 120 g zahăr, 4 gălbenușe, un vârf cuțit sare, 300 g făină. Pentru
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
frișcă bătută spumă două câte două. Frișca o batem 700 g cu 3-4 linguri zahăr pudră și 2 pachețele de vanilie. Sunt delicioase și ușor de făcut, se topesc în gură. Poftă bună! Din presa vremii: Regina vinurilor, Grasa de Cotnari: „Cu pârdalnica ei fire, Grasa-i ca un cal arab, Duce-n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab.“
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
vânătoare și podoabe. Aceste obiecte aparțin Paleoliticului, cum sunt descoperirile de pe Valea Dârjovului (Olt), Ohaba - Ponor și Cioclovina (Hunedoara), Neoliticului, sublim reprezentat de celebra figurină „Gânditorul” de la Hamangia și prin ceramica de Cucuteni, precum și Epocii fierului prin descoperirile de la Baia, Cotnari, Basarabi ș.a.. b. Civilizația geto-dacă (sec V î.H. - sec I d.H.) prezintă mai multe urme în Munții Orăștiei (subdiviziune a Munților Șureanu), acolo unde se afla Regatul lui Decebal. Vestigiile dacice au fost descoperite mai ales la Sarmizegetusa Regia
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și monezile de aur specifice dacilor, numite „kosoni”. Pentru valoarea lor, cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Civilizația geto-dacă este cunoscută și prin tezaurele de la Porțile de Fier (Mehedinți), Agighiol (Tulcea), Peretu (Teleorman), Băiceni - Cotnari (Iași), Pietroasele (Buzău), cunoscut și sub numele popular Vestigiile cetății Histria Ruinele podului construit de Apolodor din Damasc (103-105) de „Cloșca cu puii de aur”, alături de coiful de aur de la Coțofenești (Prahova). c. Civilizația greacă este reprezentată pe țărmul Mării Negre
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
colacii împletiți, pilaful și nelipsitele sărmăluțe, în foi de varză și de viță de vie. Aceste mâncăruri sunt udate cu vinuri aromate, mult apreciate în întreaga țară, precum Tămâioasa Românească, Galbenă de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de marile întinderi de apă (Dunărea și Marea Neagă), în Dobrogea s-a consumat, din vremuri străvechi, carnea de oaie și carnea de pește. Mâncărurile s-au definit în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Alinei. Animator cultural fermecător și romantic, poet al conjuncturilor relevante, cronicar al Iașilor boemei superioare, dar și al Bârladului lui Cezar Ivănescu, acesta e Alexandru Tacu-Zeletin. Poezia lui e un album cu imagini de epocă, Îmbălsămate În vinuri rafinate (de Cotnari, de Bohotin, de Huși...). Scriitura alertă, fantezista, parodica, topârceniană. Mai lipsesc doar lăutarii și caleștile poetului demnitar Costache Conachi, spre a stârni, pe ulițele târgului, deopotrivă, admirația cititoarelor și praful (colbul) metafizic al podețelor de lemn domnesc: ,,Noaptea-și duce
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
aproape un mileniu de celebrul cântăreț al deșertăciunii. Umbră lui Îmbibata cu vin, ca remediu universal al tuturor angoaselor, se strecoară În condeiul poetului contemporan nouă și devine un fel de alter ego ce-și mângâie stăpânul cu Grasă de Cotnari. Înaromate cu licoarea lui Bachus, versurile devin zburdalnice. Întreaga carte este o zburdălnicie boema, un chef continuu, un chiuit Învățat În tinerețe, un zbor peste tragismul cotidianului teluric, prin ,,osuare unde pândarii beau În taine”. Însetat În permanență, ,,bea cerul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
poate prea mică din suferință lor, mai ales a Alinei, o avem și noi. Toate amintirile pe care le avem Împreună, joggingurile, plimbările prin Grădină Botanica, pescuitul și baia pe care am făcut-o În iaz când am mers la Cotnari, plimbarea cu barca, filmele pe care le-am văzut Împreună și toate celelalte vor rămâne neuitate. Prietenia noastră a trecut că o primăvară care Începea să fie din ce In ce mai strânsă! Aceeași lozinca Îmi este Întipărita În minte, cea spusă de tatăl
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nouă - Dl. Iorgu Burghelea, iubitor al condeiului dar și al adevărurilor din viața muritorilor. Dar pentru adâncirea spuselor, dintr-o stație de tramvai, l-am rugat tot pe trăitorul momentelor evocate să le aprofundeze: „ Anii 1968-1969 la Deleni, localitate aproape de Cotnari, au fost edificatori mie că intelectual și cetățean al localității. Se știe, În existența atât de nesigură și imprevizibilă a poporului român, anul 1968 ne-a înviorat viața cu mutații surprinzătoare, lovind, Într-un fel, În bestiala ordine numerică numită
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Bătrânii Îmbrăcați În costume naționale s-au ridicat În picioare și au plâns. Gestul a fost repetat de Întreaga audiență. - Am cerut directorului Casei de cultură de la Hârlău să difuzam spectacolul la stația de radioficare cu aria de răspândire Între Cotnari și satul Poiana. În toate satele am trezit din inerție o lume reprimata de un sfert de secol. Spectacolul purta numele „Deșteaptă-te române!” Am fost reclamat la Iași pentru agitație contrarevoluționara de inspectorul școlar teritorial Vasile Tătaru, un obsedat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
4. Clima Factorul climatic, prin caracteristicile sale, are o influență deosebită asupra repartiției și structurii culturilor agricole, cu implicații în dezvoltarea umană și economică. Pentru caracterizarea climatică a teritoriului studiat s-au folosit date de la stațiile meteorologice de la Iași, Strunga, Cotnari, Podu Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de dealuri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
iar în perioada caldă de anticiclonul Azorelor. Temperaturile medii anuale au oscilat între 9,5°C (perioada 1961-2009) la stația Iași, 8,3°C (perioada 1986-2008) la stația Pașcani, 7,9°C (1987) și 10,9°C (1990) la stația Cotnari, 7,6°C (1996) și la 10,2°C (1990) la stația Strunga și între 7,9°C (1980) și 10,2°C (1983) la stația Podu Iloaiei. În timpul verii predomină timpul secetos, cu temperaturi care pot depăși 35°C.
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și -36,3°C (1 februarie 1937) la stația Iași, 37°C (6 august 1998) și -25,5°C (9 ianuarie 1987) la stația Strunga, 35,3°C (20 iulie 1987) și -22,9°C (28 decembrie 1996) la stația Cotnari, 38,2°C (iulie 1992) și -33°C (ianuarie 1986) la stația Pașcani. Bruma și înghețul sunt fenomene meteorologice negative care în unii ani aduc pagube însemnate agriculturii. De obicei, primul îngheț se produce în preajma zilei de 15 octombrie, iar
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de 15 octombrie, iar cel mai târziu, după 15 aprilie, existând ani în care acest fenomen se produce cu o lună mai devreme sau mai târziu față de data medie. Numărul mediu al zilelor cu îngheț crește de la 99,4 la Cotnari, la 111,8 la Podu Iloaiei, ajungând la 115,8 la Strunga. Cantitățile medii anuale de precipitații sunt cuprinse între 500 și 550 mm. În ariile în care se încadrează teritoriile analizate se înregistrează: 600 mm în vestul județului, 618
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
600 mm în vestul județului, 618 mm în sectorul Dealul Mare-Hârlău, 579,6 mm la stația Iași (perioada 1961-2009), 502,3 mm (medie plurianuală) la Târgu Frumos, 549,1 mm la stația Strunga (perioada 1981-2000), 536,7 mm la stația Cotnari (1981-2008), 565,8 mm la Podu Iloaiei (perioada 1981-2000) și 529 mm la Pașcani. Media plurianuală de la Târgu Frumos (502,3 mm) este mai redusă decât media precipitațiilor înregistrate la stațiile învecinate ca urmare a efectului de foehnizare produs prin
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
arabi așteptându-și stăpânii să iasă din hurbele răcoroase, cu miros plăcut, unde hangițe autohtone, suflecate și rumene, dominând cu glasul lor de origine latină hărmălaia păgână a unor resturi indo-europene, serveau continuu din oalele de pământ licoarea gălbuie de Cotnari, moleșind astfel forța celor două Imperii, fapt de care războinicii comeseni nu-și vor da seama decât mai târziu, în urma păcii de la Kuciuk-Kainargi. în vremea asta, afară, armăsarii arabi lăsați nesupravegheați, sătui de propriul lor pur-sânge, își maculau originea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
am și eu preferințele mele: Traminer, Otonel, Fetească neagră (am eu ce am cu țigănci- le), toate acestea, dar și altele câteva, pentru a mă simți bine între prieteni buni. Dincolo de toate acestea, se află, în preferințele mele, Grasa de Cotnari și Busuioaca de Bohotin. Dar nu Grasa fabricată la Răducăneni, să zicem și noi un nume de localitate unde și acolo se fac vinuri foarte bune, dar altele decât Grasă. Și nu Busuioacă de Bohotin lucrată la Perieni, ci la
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]