2,854 matches
-
XX-lea partea I (1900-1950), literele A-B, câteva zeci de articole. Din 1995, implicat în elaborarea Dicționarului general al literaturii române, a alcătuit pentru noul proiect lexicografic un lot de consistente și documentate medalioane (despre N. D. Cocea, Nichifor Crainic, Ludovic Dauș, Nicolae Davidescu, Romulus Dianu, C. Fântâneru, Emil Gulian, Radu Gyr, P. V. Haneș, Cora Irineu, Al. Lascarov-Moldovanu ș.a.). Experiența i-a folosit în demersurile istorico-literare pe care le-a întreprins, o parte dintre studii fiind strânse în volumul
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
și «Universul literar», de «Cetatea» și «Viața literară»”. În rubricile „Răspunsuri la atacuri”, „Reflecții și observații”, „Oameni și fapte”, „Adnotări critice” („Observări critice”), Mihail Dragomirescu și colaboratorii săi polemizează cu E. Lovinescu, Perpessicius, Aron Cotruș, Vladimir Streinu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nichifor Crainic, cu revistele „Sburătorul”, „Universul literar”, „Gândirea” și „Contimporanul”. Atacurile cele mai vehemente - semnate Falanga - îl iau drept țintă pe E. Lovinescu (A doua obiectivitate neobrăzată a d-lui Lovinescu, 8/1926, Ignoranța criticului-bagatelă, 11/1927). Articole polemice scriu și Radu
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
Evoluția criticii contemporane sau Critica evolutivă a d-lui Eugen Lovinescu). Nu sunt trecuți cu vederea nici Vladimir Streinu, Camil Baltazar, G. Nichita, Sanda Movilă ș.a., membri ai cenaclului Sburătorul. N. I. Russu mai semnează articolul Pe marginea ortodoxismului d-lui Crainic (52/1929), în care se războiește cu „Gândirea”. Pe lângă polemicile purtate împotriva curentelor moderniste, Mihail Dragomirescu s-a ocupat, în cadrul rubricii „Istoria spiritului românesc în secolul al XX-lea”, de poporanism, de ideologia sămănătoristă și de Curentele mai nouă în
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
Din scrisul lui F. au rezistat timpului doar traducerile. Sub titlul Szerelmes kert [Grădina iubirilor] a publicat în 1924 o antologie din poezia românească modernă, tălmăcind din lirica lui Dimitrie Anghel, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Demostene Botez, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Mihai Codreanu, N. Davidescu, Victor Eftimiu, Elena Farago, O. Goga, G. Gregorian, Emil Isac, D. Iacobescu, St. O. Iosif, Al. Macedonski, Adrian Maniu, I. Minulescu, Corneliu Moldovanu, Cincinat Pavelescu, Șt. Petică, Al. A. Philippide, Perpessicius, Ion Pillat, Mihail Săulescu, Al.
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
Alături de elogiul adus pământului țării și oamenilor lui, își fac loc întrebări în fața vieții, a veșniciei, a misterului marii treceri. Versurile, alunecând uneori într-o ușoară desuetudine, trădează și influențe din Mihai Eminescu, George Coșbuc, Ion Pillat, V. Voiculescu, Nichifor Crainic. Vocea poetului este însă aici mult mai decisă: el stăpânește cu destulă siguranță mijloacele artistice, stanțele au fermitate, suplețe, expresivitate și muzicalitate, acestor calități adăugându-li-se o discretă vibrație interioară; se insinuează ideea unei lumi paralele celei contemplate, o
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
obscurizează printr-o expresie laconică sursa emoției, formulează aluziv. Se întreabă, spre exemplu, de ce își aseamănă dorul „cu floarea ce-i menită să moară pe altar” sau de ce pe ogoare sunt „așa de multe flori de mac”, vorbește de „albii crainici,/ Ce și catarg și cârmă / Și punte / Le-or preface-n albastru baldachin,/ În legănarea cărui tot pământescul chin/ Adoarme”, de „o fântână cu cumpănă grea”, care „momește de departe drumeții” la apa ei „sălcie și caldă și rea”, nu
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
lui Coriolan Gheție și Valeriu Butură, ultimul afirmat ulterior ca etnograf. Printre colaboratori pot fi întâlnite numele lui Nikita Macedonski și al lui Neagu Rădulescu. În paginile revistei se mai pot citi articole despre Eminescu sau despre sărbătorirea lui Nichifor Crainic la Oradea. Nu lipsesc nici referirile la proza sadoveniană (cronică la Locul unde nu s-a întâmplat nimic). M.Pp.
FLORI DE CRANG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287034_a_288363]
-
să nu aibă nici un colorit politic”, urmărind să facă „educație cetățenească-națională” (Programul nostru) și „propagandă națională și culturală” (Cuvânt înainte). Sunt reproduse poezii de O. Goga, St.O. Iosif, Dimitrie Anghel, Panait Cerna, Aron Cotruș, Zaharia Bârsan, Th.D. Speranția, Nichifor Crainic, Alfred Moșoiu, Vasile Militaru, Petre Dulfu, Leontin T. Turcu, George Meseșan, Ioan Iordache, George Popovici, G. Bota, Mihail Rob, Aurel Pustai, Al. Nicorescu, Liviu Mihali. Și la sectorul proză se mizează pe scrieri devenite clasice, aparținând lui B. Delavrancea, Al.
MESESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288096_a_289425]
-
Geografia detenției”, „Istoria furată”, „Amintiri din locurile morții”, „Rezistența anticomunistă în România”. M. găzduiește îndeosebi mărturii despre închisorile comuniste, portrete și eseuri ale disidenților din țară sau de peste hotare. În cadrul rubricii „Literatura de după sârma ghimpată” sunt tipărite versuri de Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Caraion, Constant Tonegaru. Pagini de proză confesivă, uneori însoțite de o scurtă prezentare a autorilor, aparțin lui Ion D. Sârbu (În loc de testament), Mircea Vulcănescu (Jurnalul de la Arsenal), Onisifor Ghibu, Adrian Marino, Sorin Dumitrescu, Horia Stanca, Nicole Valéry-Grossu
MEMORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288088_a_289417]
-
Stoica, culegeri de folclor, traduceri din Lev Tolstoi (Lacrima) și memorialistică de Vasile Al-George (Amintiri din războiul nostru). Foița literară mai beneficiază de reluări din G. Coșbuc, V. Alecsandri, Mihai Eminescu, St. O. Iosif, Th. D. Speranția, Petre Dulfu, Nichifor Crainic, Al. Lascarov-Moldovanu, Al. Cazaban. M.Pp.
GLASUL LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287292_a_288621]
-
publicației îl ocupă critica literară. Stelian Cucu colaborează cu studii ample despre N. Iorga, Ion Creangă și B.P. Hasdeu, iar elevii N. Protopopescu, Dumitru C. Mihăilescu, Emil Furnică ș.a. își exersează receptivitatea comentând creația lui Tudor Arghezi, Al. Macedonski, Nichifor Crainic, Camil Petrescu, Mircea Eliade și recenzând cărți de G. Călinescu, Liviu Rebreanu, Constantin Stere, Perpessicius, Gala Galaction, Panait Istrati, Camil Petrescu ș.a. Se cuvin menționate versiunea românească a câtorva poezii de Goethe (traducere de O. Tomis) și a unui fragment
GLAS TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287289_a_288618]
-
244-245; Adriana Kiseleff, Completări la un autoportret. Nici profet, nici om cinstit, „Glasul patriei”, 1963, 6; Un protest al Asociației Foștilor Combatanți Români refugiați în Franța, „Stindardul”, 1963, 72-73; Petre Vălimăreanu, Luarea în deșert a Domnului, „Vatra”, 1963, 91; Nichifor Crainic, Un maniac al reclamei: Constantin Virgil Gheorghiu, „Glasul patriei”, 1964, 3; Premiera filmului „Ora 25”, „America”, 1967, 8; [Eugen Lozovan], Politique - fiction roumaine. Virgil Gheorghiu, „L’Espionne”, „Stindardul”, 1971, 114-115; Alexandru S. Moraru, „L’Espionne”, „America”, 1972, 16; Asprul rechizitoriu
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
, Ștefan (28.XII.1951, Mahala-Cernăuți), poet și critic literar. Este absolvent al Facultății de Litere a Universității din Cernăuți (1976). Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a fost crainic la radio, cadru universitar, redactor la revista „Glasul Bucovinei”, doctorand la Universitatea din București. Critic „cu orgolioase erupții naratoare”, „declarând că «nu poate adormi într-o tradiție»” (Adrian Dinu Rachieru), H. a scris eseuri despre poezia bucovineană din ultimele decenii
HOSTIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287452_a_288781]
-
dintre cele mai însemnate ale poeziei românești: Tudor Arghezi (Schițe, Morții, Dimineața, Ion Ion), Lucian Blaga (Amurg de toamnă), Ion Minulescu (Strofe pentru ploaie), Ion Barbu (Driada), Al. A. Philippide (Melodie), G. Topîrceanu (București), Adrian Maniu (Vedenii de toamnă), Nichifor Crainic (Un stol). Cu proză au colaborat Cezar Petrescu (Sângele, Scrisorile unui răzeș), Gib I. Mihăescu (Povești din țara omului), Ionel Teodoreanu, Gala Galaction, C. Sandu-Aldea. Mult mai puțin prezentă este, în schimb, publicistica literară. Revista nu are o rubrică permanentă
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
are o rubrică permanentă de cronici și recenzii, articolele apărute în cuprinsul ei vădind cel mai adesea un caracter ocazional. Totuși, se pot reține unele colaborări importante: Tudor Arghezi publică aici un articol împotriva lui Ion Barbu (2/1920), Nichifor Crainic semnează eseuri despre relația dintre politică și literatură și despre scriitorul indian Rabindranath Tagore, Ioan Slavici scrie despre „un uitat”, Aurel Popovici, iar V.I. Popa face cronică artistico-teatrală. De reținut că multe dintre texte sunt semnate cu pseudonime și că
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
poezii, „Gânduri noi”, 1927, 1; Mihai Ralea, „Cartea cu lumină”, VR, 1927, 6-7; N. Ladmiss- Andreescu, N.I. Herescu, „Lanuri”, 1937, 5-6; Nicolae Roșu, N.I. Herescu, CRE, 1937, 3395; Dragoș Vrânceanu, Literatura română și poezia lui Horațiu, CRE, 1937, 3429; Nichifor Crainic, Ortodoxism și clasicism, G, 1937, 8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 103; Radu Gyr, Traducerile lui N.I. Herescu, „Buna Vestire”, 1938, 271; Călinescu, Ist. lit. (1941), 483, Ist. lit. (1982), 946; George Sbârcea, Plaut în românește, VAA, 1942, 460; Un
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
Stoika; prezențe mai pregnante: Elena Farago (cu traduceri din Verhaeren și poeme închinate poetului), Ludovic Dauș ( În noaptea rusească, Povestea unei mari mizerii), Dimitrie Nanu, Al. Rally, Radu D. Rosetti, Mircea Rădulescu (Se scoală morții). Se reproduc poeme de Nichifor Crainic (Lauda regelui), St. O. Iosif (Gorunul lui Horia), Al. T. Stamatiad, Ion Pillat (Unei amfore). Proză publică G. Caïr, George Cornea, I. Dragoslav, D. Iov, Sandu Teleajen, I.C. Vissarion ș.a.; se remarcă unele schițe și povestiri de Caton Theodorian și
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
urma dragostei, București, 1910; Marcu Ulpiu Traian Stănoiu, București, 1920; Slutica, Botoșani, 1925; Hazail, Mănăstirea Neamț, 1931. Repere bibliografice: N. Iorga, „Dreptul vieței”, NRL, 1909, 2; [Scrisoare deschisă a Irinei G. Lecca], „Viitorul româncelor”, 1912, 11; Chendi, Schițe, 39-42; Nichifor Crainic, Viața Agapiei, U, 1931, 236; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 209; Dimitrie Hogea, Din trecutul orașului Piatra Neamț, Piatra Neamț, 1936, 166; Predescu, Encicl., 481; Iosif E. Naghiu, O scriitoare, VAA, 1942, 470; Mircea Popa, Ilarie Chendi, București, 1973, 157; G.
LECCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
secretari de redacție C. Federeanu și M. Tache. În 1934 redactori sunt Matei Alexandrescu și Aurel Chirescu. Rubrici: „Galantar” „Cronica literară”, „Cronica poeziei”, „Reviste”, „Teatru”, „Cărți”. Colaboratorii principali sunt Mihail Ilovici, I.E. Torouțiu, Ovidiu Papadima, Alexandru Talex, C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic, Alexandru Ionescu, Radu Gyr, Simion Stolnicu, Augustin Pop, Mihail Stelescu, Pericle Martinescu, Pan M. Vizirescu. În ciuda spațiului restrâns și a puținelor numere apărute, L. are merite deosebite în ce privește promovarea unor idei sociologice, filosofice sau a unor opinii de critică și
LITERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
realizează studii monografice despre St. O. Iosif și Duiliu Zamfirescu. Publică traduceri Horia Roman (din Albert Samain), Alexandru Marcu (din Rainer Maria Rilke). Cronicile literare sunt susținute de Constantin Maican, George I. Ștefănescu, George Ciorănescu. Alți colaboratori: G. Tătărăscu, Nichifor Crainic, Emanoil Bucuța, Paul I. Papadopol, Miron Suru, Petru Comarnescu, Vintilă Horia (semnând cu numele real, V. Caftangioglu), care în 1932 face primii pași în literatură tot în paginile acestei reviste. C.Tt.
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
Ciura, Corneliu Moldovanu și Ioan Pop-Florantin („romanul istoric” Decebal). Aurel Ciato deschide rubrica de poezie cu versurile intitulate E moartă limba noastră?, iar dintre poeți colaborează I.U. Soricu, Corneliu Moldovanu, D. Nanu, V. Grivase, Teodor Murășanu, din 1909 Nichifor Crainic, Victor Eftimiu, T. Papazissu, Aron Cotruș (Din adânc, Nocturnă). În numărul 1/1911, cu ocazia festivităților Astrei la jubileul de cincizeci de ani, apare un medalion Iacob Mureșianu. Mihail Strajanu scrie articolul Simbolismul decadent, iar lui D. Nanu îi aparțin
REVISTA POLITICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289249_a_290578]
-
și februarie 1937, sub direcția lui Grig. Mich. Cotlaru. De la numărul 10-11/1935 secretar de redacție este Virgil Claudian, de la numărul 3-4/1936 Emil Lovin, iar de la numărul 7-8/1936 Ioan Șt. Botez. Deschizându-se cu un articol de Nichifor Crainic (Epocă de tranziție) și conținând numeroase articole semnate de Mihail Cruceanu, Ion Nisipeanu, Toma Vlădescu ș.a., revista, subintitulată „Socială - literară - polemică”, manifestă la început o orientare naționalistă, de care se debarasează treptat, pe măsură ce capătă un caracter tot mai accentuat literar
REVISTA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
a fenomenului cultural actual, fără a neglija importanța valorilor consacrate. Rubrici: „Vrancea literară”, „Cronica”, „Polemos”, „Eseu”, „Literatura lumii”, „Convergențe”, „Contacte”, „Plastică”, „Confidențial”. Colaborează cu versuri Vasile Băran, Dan Laurențiu, Dumitru Pricop. Sunt reproduse poeme de Lucian Blaga, Ion Pillat, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Ștefan Baciu, Ștefan Aug. Doinaș. Proza îi are ca autori pe I.D. Sârbu, D.R. Popescu, Fănuș Neagu, Alex. Ștefănescu, Gheorghe Neagu, Doina Popa, Virginia Paraschiv. Cronicilor literare, semnate de Florin Muscalu, Ioan Dumitru Denciu, Mircea Dinutz, li se
REVISTA V. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289272_a_290601]
-
semnătura Ion Focșeneanu, un grupaj de versuri ale aceluiași poet traducând Al. Iacobescu. Rubricile „Recenzii”, „Note și ecouri” semnalează și analizează apariții din literatura română și străină, precum ediția a treia din Plumb de G. Bacovia, Darurile pământului de Nichifor Crainic ori Cuvinte potrivite și Icoane de lemn de Tudor Arghezi, dar și Pe frontul de vest, nimic nou, romanul lui E. M. Remarque. În sumar intră și folclor cules de Ștefania Crișan. D.B.
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
de la 1 februarie 1920 la 16 octombrie 1921, ca supliment literar și artistic al cotidianului cu același nume. Pe prima pagină sunt prezentați, în fiecare număr, un scriitor din trecut și un autor contemporan. În sumar intră poezie de Nichifor Crainic, Ion Barbu (Driada, Măcel, Gest, Hierofantul, Cercelul lui Miss), V. Voiculescu (Amintirea), Aron Cotruș (Din fumul ăstor vechi cetăți, Desrobire), Tudor Vianu (Câmpie și seră), Ion Pillat, Ion Minulescu (Nihil, Nocturnă), Vladimir Streinu (Ateul, Romanță), Perpessicius, George Gregorian, Dem. Bassarabescu
ROMANIA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]