1,523 matches
-
din ceruri și Maica Domnului, slăvite! Că mișelul de Constantin nu prea se face vinovat de jalea noastră. Dar și așa ar trebui să vorbim cu el de la egal la egal și împreună să-i prăvălim în Dunăre pe vrăjmașii creștinătății. Nu cumva o fi și un semn rău pentru Polska noastră a secolelor viitoare! Să batem în lemn, serenisime! Și să sperăm că Polska va reuși să depășească dezastrul de la Moldova asta blestemată. Dezastrul încă-i în curs de desfășurare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
era creștin! Un hohot de râs a răsunat în clasă, de se cutremurau băncile. ― Cum, domnule Simulescu? Cum poți să debitezi asemenea inepții, cu atâta senină naivitate? Papa nu era creștin?!... Îți dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa, capul creștinătății apusene, domnule? Dar oricât de indulgent aș fi, răspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. Și unu este prea mult. Altă dată să judeci mai bine, înainte de a răspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. Și-a întors
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
La numai doi ani întreprinde o călătorie fastuoasă la Constantinopol (iunie-septembrie 1681), descrisă cu amănunte în cronici. După Nicolae Iorga, este primul prilej cu care putem observa îndeaproape ceremonialul de confirmare a voievozilor în Țările Române. „Nu era în toată creștinătatea Orientului un șef de stat care să se bucure de onoruri așa mari ca acelea care înconjurau pe voievozii români, când se întâmpla să fie unși în capitala Imperiului. Alaiul pe străzi era acela al împăraților Constantinopolului, aruncându-se bani
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
stîrnise prăpădul, convingînd pînă și Cerul că sosise vremea? Și pe ea ar fi salvat-o Dumnezeu, așa ar fi fost drept. Ar fi rămas alături de Papă, el catolic, ea ortodoxă, după neamul ei slav, Împli nind visul ecumenic al creștinătății, pierite de-acum. Cei doi nici nu ar fi murit vreodată. Sfinți cum erau, nu ar fi făcut, precum Lot cu fetele lui, copii, pentru a repopula pămîntul. Și așa, ar fi fost prea bătrîni. Dar sfîrșitul lumii tot nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
despre însușirile lui. Îl cunoaștem, în vremurile noastre, pe Ferdinand de Aragon, actualul rege al Spaniei. Îl putem socoti aproape un principe nou, fiindcă prin faimă și gloria dobândite a devenit, dintr-un rege fără putere, cel dintâi rege al creștinătății. Dacă veți privi faptele lui, veți vedea că toate au fost mărețe, și unele chiar extraordinare. La începutul domniei, el a atacat provincia Grenada, iar această acțiune a pus temelia statului său. La început el a purtat războiul fără a
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
autorului. Duminică, 22 iulie: Iași-București Incep acest pelerinaj în numele lui Dumnezeu și invocând binecuvântarea sfântului apostol Iacob de Compostela. Astăzi încep o nouă etapă a visului meu de a uni în pelerinaj pe jos cele trei mari locuri sfinte ale creștinătății: Santiago de Compostela, Roma și Ierusalim. Anul trecut a reprezentat începutul realizării acestui vis al meu, deși când am început pelerinajul nu-mi era clară și fermă hotărârea de a ajunge în toate aceste trei locuri. Aceasta s-a conturat
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
adaug că lângă biserică există și un magazin cu produse tipice fabricate de călugări: săpunuri, plante medicinale, licori și vinuri, ca și multe cărți de spiritualitate și obiecte religioase. Binecuvântat să fii Lerins și să contribui la renașterea spirituală a creștinătății prin rugăciunea și înțelepciunea călugărilor tăi! Fratele care mi-a înapoiat celebretul și pașaportul cu ștampila mănăstirii, îmi spune că aceasta a fost închisă în timpul revoluției din 1789 până în 1859, când proprietarul de atunci, un pastor anglican, a retrocedat-o
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
poate vizita mănăstirea Grandmont, la 3 km sud de Lodève. In departamentul Hérault din provincia Provence, acest priorat este cel mai renumit, alături de cel din Montpellier. Inființat în secolul al XI-lea, prioratul a avut o faimă deosebită în întreaga creștinătate apuseană. Imi continui drumul și ajung în satul Soumont, unde mă opresc, căutând apă. În curtea unei case văd o bătrânică căreia îi cer un pahar cu apă, iar ea îmi oferă o sticlă pe care a scos-o din
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
spiritului (seninătatea trăirii în Dumnezeu și încrederea în El) vor salva și spiritul meu. Lourdes, loc al Fecioarei neprihănite, loc al speranțelor în mai bine, loc al suferințelor oferite în rugăciune lui Dumnezeu, loc al miracolelor, inimă spirituală mariană a creștinătății catolice, loc în care nu poți face altceva decât să te rogi, să cânți cu toți ceilalți și să te convertești la Dumnezeu, să devii mai bun cu toți cei din jurul tău, și nu doar aici, ci oriunde te vei
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cu două turnuri străpunse de orificii. Evident, pentru țevile tunurilor. De acolo, vasele care treceau prin Bosfor erau ținute, cândva, la respect. Acum, steagul cu semilună flutură doar peste amintirea gloriei, de fum, a unui imperiu care a dat fiori creștinătății. Zăresc și niște blocuri urâte, de tip cazarmă. Și cam atât. S-a înserat. Vântul e rece, tăios. Puntea s-a golit. Am rămas eu și încă doi curioși, umbre fantomatice în ceața serii. Ceilalți au renunțat, au coborât în
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la picioare și i-au făgăduit că îi vor obține iertarea împăratului. Suveranul a fost foarte fericit de această regăsire și l-a luat la curtea sa pe Orland, care a devenit cel mai puternic sprijin al tronului și al creștinătății . ROLAND și FERRAGUS Orlando sau Roland s-a afirmat în deosebi prin lupta cu Ferragus . Acesta era un uriaș cu pielea atat de tare, încât nicio sabie nu o putea străpunge . Iar sistemul său de luptă era să-și ia
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Șt. O. Iosif (strada lui), din dealul vecin, îi umple mereu simțirea de dragostea de viață, natură, semeni și credință în Dumnezeu. Meleaguri voievodale! Respirări ideale spre orizontul ce scânteie armurile peste pădurile dinspre Dobrovățul multimilenar și al Mănăstirii “atletului creștinătății”, al domeniilor regale, al lui Eminescu- revizor școlar, al dragostei de România a reginei Maria și al atâtor fermecătoare avânturi și roditoare pământuri. Se simte cu toți și cu toate, în „unitatea sufletului național” (Nae Ionescu). Se uită îndelung la
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ajuns îmbarcându-se din Hamburg prin Atlanta din Spania însângerată, mergând bucuroși la moarte pentru Hristos, cum scrie Ion Moța, părinților săi, la Orăștie. Astăzi, știu tinerii români că în acel război, legionarii au dat doi eroi, doi martiri ai creștinătății: Ion I. Moța și Vasile Marin?. Gheorghiță Savel și-a notat și câteva statistici ale genocidului bolșevic din Spania: 12 episcopi, 4.000 de preoți, cca. 300 călugărițe, peste 2.000 de monahi, multe biserici dărâmate, batjocorite, moaște și icoane
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
românii - limbă cumpenei universului. ["ROMÎNUL... "] 2255 Romînul* să n-aibă decât cusururi* [? ] - Ehei, cum nu au cunoscut ei în mod hermetic* cauza * poporului românesc. - Merci, Messieurs, noi mergem înainte. ["IOAN HUNIAD CORVINUL... 2275B Ioan Huniad Corvinul, frunte romînimii* și frunte creștinătății - el zicea: până nu or cădea grecii, nu scapă creștinătatea, solul ce-nvață a-ndrepta tunul cel mare Dragasis? ["TRIUMFUL LUI IOAN CORVIN"] 2255 Caballa Ștefan Vodă. Tunul cel mare la luarea Țarigradu[lui]. Triumful lui Ioan Corvin. [plus] [plus
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
decât cusururi* [? ] - Ehei, cum nu au cunoscut ei în mod hermetic* cauza * poporului românesc. - Merci, Messieurs, noi mergem înainte. ["IOAN HUNIAD CORVINUL... 2275B Ioan Huniad Corvinul, frunte romînimii* și frunte creștinătății - el zicea: până nu or cădea grecii, nu scapă creștinătatea, solul ce-nvață a-ndrepta tunul cel mare Dragasis? ["TRIUMFUL LUI IOAN CORVIN"] 2255 Caballa Ștefan Vodă. Tunul cel mare la luarea Țarigradu[lui]. Triumful lui Ioan Corvin. [plus] [plus] Se știe grecii trebuie să cază ca să se ridice românii
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Regni Romaniae Caballa regelui Italiei trebuie răsturnată și pus Papa în locul lui ["REGE AL ITALIEI, SPANIEI ȘI FRANȚEI... 2257 Radu III de Habsburg Papa Rege al Italiei, Spaniei și Franței împăciuirea tuturor Se va face unirea bisericilor și mântuirea întregei creștinătăți. ["REPUBLICA ARISTOCRATICĂ... "] 2292 Republica aristocratică c-un rege ereditar ["OPINIA PUBLICĂ"] 2255 Opinia publică. 382 {EminescuOpXV 383} ATACURI LA PERSOANE [RUSET ȘI BOERESCU] 2292 [1] Trebuie desprețuiți aceia pe care i-am pierdut * și aduși acolo ca demosul să-i
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Teofan, iar mama sa Nona. Acesta a trăit pe vremea tiranilor împărați Dioclețian și Maximilian (284305) și a strălucit mai înainte în viața pustnicească și, pentru nespusa lui bunătate, a fost făcut arhiereu. Și, fiind cu frica lui Dumnezeu, cinstind creștinătatea și propovăduind cu îndrăzneală și cu glas slobod dreapta credință, a fost prins de mai marii cetății Lichiei și dându-l la osândă și la cazne l-au închis in temniță, împreună cu alți creștini. Și de vreme ce marele și bine credinciosul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
evlavie peste cocoașă, mai ceva decât în viața laică. Deci, ce mai tura vura, Arie a primit de la Sfinția Sa Arhiereul Nicolaie, o dumnezeiască și sfântă cotonogeală, care cu această ispravă, și-a aranjat pe veci locul între marii sfinți ai creștinătății. Arie a fost scos în șuturi bine țintite spre părțile moi, de la Conciliu, a intrat în spital, bașca i s-a tăiat probabil toată diurna și i s-a și desfăcut contractul de muncă, pentru incompetență și erezie. Să-i
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
o ilumina mai bine, atras de un amănunt pe care Îl surprinsese prin pădurea de turnuri și cupole ce răsăreau din cuprinsul centurii de ziduri crenelate. Era imaginea unei mari fortărețe pe care o văzuse pe timpul călătoriei sale În capitala creștinătății: Castelul Îngerului, clădit peste rămășițele gigantice ale mormântului lui Hadrian. Profilul său nu lăsă loc de Îndoială, cu toate că era abia schițat. Spre Roma Își Îndrepta pașii marea figură de pe mozaic. Omenirea Îndurerată și coruptă de păcat, care se pornea către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
schimbe propriile planuri și să intre În conflict cu comitenții? Și, mai cu seamă, dacă judecata lui Augustino era corectă, de ce ar fi trebuit să renunțe la prilejul de a se măsura cu una dintre cele mai Însemnate opere ale creștinătății? Ce era atât de important În colosul acela? Numai Ambrogio ar fi putut răspunde, se gândi el, iar Augustino parcă Îi citi gândul. — Ar trebui Întrebat mortul, zise pe neașteptate. Doar dacă ar fi cu putință. Și dumneata crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pilaștri. Zidurile exterioare fuseseră ridicate până la marginea ferestrelor, În timp ce, spre transept, structura absidei era aproape completă, cu cele trei nișe ale sale. Acolo, Arnolfo așezase deja pilaștrii de susținere ai cupolei care urma să acopere cea mai mare biserică a creștinătății. Poetul intră pe șantier, Încercând să evite roabele și mai ales roțile de scripeți care se Învârteau În jurul precum piesele unui model planetar care o luase razna. În interior, chiar În locul pe care urma să se Înalțe viitorul pristol, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-și ce se va fi ales de acel edificiu, odată terminat. Un templu de giganți Înălțat pentru niște oameni atât de neînsemnați... Iacopo Îi urmărise privirea. Când va fi acoperită, la Încrucișarea pilaștrilor, va fi biserica cea mai mare a creștinătății. Capodopera lui Arnolfo. Astfel, prin intermediul acestor ziduri, numele Florenței se va răspândi pe toată fața pământului. — Numele Florenței e de acum bine cunoscut și În iad, messer Iacopo, murmură Dante. E un oraș care urcă spre culmi, dar mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
reunise Într-o ligă Îndeajuns de puternică Încât să se târguiască, nici mai mult nici mai puțin, cu regele Franței asupra posesiunii unor Întregi cartiere din oraș. Florența avea să cadă și ea În haosul care se revărsa asupra Întregii creștinătăți. — Dar voi sunteți loviți de boli imunde... Cum e cu putință să vi se Îngăduie să cerșiți nestingheriți, sub privirile cetățenilor onești? Întrebă poetul. — Nici unul dintre noi nu e cu adevărat Însemnat de bolile pe care le vădește. Străjerii o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de temelia impunătoare a turnului clopotniței, pe care Giotto Îl ridica. — Se pare că orașul vostru capătă proporții uriașe, messer Alighieri, odată cu Înfumurarea voastră, a florentinilor. Dar și la Siena, concetățenii mei au așezat fundația celui mai mare dom al creștinătății. De pe acoperișul lui o să vă dăm cu tifla, vouă, florentinilor, și În jos, până la papa de la Roma, zise Cecco, făcându-i din degete semnul cu pricina. Dante nu izbuti să Își Înfrâneze un zâmbet. Parcă Îl vedea: Cecco, În vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și a responsabilităților neasumate. Nebuneasca mândrie a templierilor, care voiseră să pornească la bătălie singuri, siguri de invincibilitatea lor, și rivalitatea cu celelalte ordine, care dezertaseră. Ferocitatea bestială a maurilor. După cincizeci de ani, amarul acelei Înfrângeri Încă mai otrăvea creștinătatea, cu trena ei de polemici nerezolvate. Dante Își aducea aminte cum, În copilărie, de armindeni, se cântau isprăvile de vitejie ale companiei florentine care participase la acea Întreprindere nefericită. — Ați auzit? exclamă Antonio, Întărit de cuvintele lui Baldo. Da... s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]