4,293 matches
-
Vatican II Îl citează pe Ciprian, dar această concepție despre oikonomia apare peste tot În scrierile patristice. Prevestită de un typos, sau de o figura, după termenul forjat de Tertulian, Biserica există dintotdeauna. Primele mărturii o socotesc cea dintâi dintre creaturi. Tema, Înrădăcinată În apocaliptica iudaică, trece ulterior În recuzita creștină, găsind expresia cea mai pură În faimosul Păstor al lui Hermas: „Lumea a fost creată pentru Biserică” (8,1,2). Așadar Conciliul va fi reprezentat o victorie a Tradiției, a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
al școlii, denunțată, cu o grimasă de aversiune, ca un lăcaș al neomeniei. Sadici și obtuzi, haini, tipicari și chilipirgii, zgripțorii satirizați evoluează în ambientul unui grotesc de figurație zoologică. Tapirul, Păianjenul, Pupăza, Limbricul, Caracatița fac parte din ceata acestor creaturi repugnante și caraghioase. Oricât adevăr ar exista în șarjele „belferului” asediat de toxinele atâtor „parapoane”, ele nu disimulează îndeajuns umoarea rea. Apatia, ieșirile lui de revoltă trădează obida unui complex social, precum și cantonarea în resentiment. Replierea în reverii și cultivarea
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
și un alt punct de vedere, referitor la modalitatea de a Înțelege Încheierea existenței. Acesta ne este oferit de morala creștină. În concepția antropologică a lui D. Stăniloae, fundamentată pe valorile moralei creștine, moartea are o semnificație particulară. Omul este creatura Logosului divin, atât ca trup, cât și ca suflet, care nu mai sunt contradictorii, ci complementare. Relația omului cu Logosul divin, sursă a vieții, face ca el să nu mai fie supus perisabilității, dispariției ireversibile după moarte. Trupul este materie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și bolile de care vorbește Selena. Oprește-i Soare, acum cât se mai poate. Pâmăntul: Soare, lasă-i să zboare în Împărăția ta, și-i poți pedepsi dacă...(intervine Selena) Selena: Nu, Soare, să nu ai încredere în oameni. Aceste creaturi se omoară între ei și vor să ducă moartea în Cosmos și să-l stăpânească. (planetele se agită, voci de aprobare) Soarele: (din ce în ce mai nehotărât) Mda. (adresându-se celorlalte planete) Voi ce spuneți? Jupiter: Soare, dă-mi mie oamenii Pământului ca
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
cadă. Sourmelina, cu apa de baie indigo. Sourmelina, cu dejunurile de la Societatea Teozofică. Purta mănuși de satin până la cot și creștea o dinastie lungă de câini Dachshund Împuțiți și cu ochii injectați. Avea răspândite prin casă scăunele mici, care permiteau creaturilor cu picioare scurte accesul pe canapele și șezlonguri. Însă În 1922 Sourmelina avea numai douăzeci și opt de ani. Pentru mine să o identific În gloata asta din gara Grand Trunk e la fel de greu cum Îmi e să recunosc musafirii din albumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să poarte vreo vină. Fructul otrăvit al trădării, o rușine ascunsă de ochii lumii; la opt ani nu Înțeleg o iotă din toate astea. Țin cu Tezeu, atâta tot... ...iar bunica mea, În 1923, se pregătește s-o Întâlnească pe creatura ascunsă la ea În pântec. Ținându-se de burtă, stă pe bancheta din spate a taxiului, În timp ce Lina, În față, Îi spune taximetristului să se grăbească. Desdemona inspiră și expiră ca un alergător care se străduiește să țină ritmul, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
camerele și stingând candela care ardea În hol. Un vânt rece care flutura paginile cărții de vise a Desdemonei, pe care ea o consulta, căutând interpretarea unor vise din ce În ce mai coșmarești. Vise despre microbi ai copiilor, care bolboroseau, se divizau. Despre creaturi hidoase care se Întrupau din spumă albă. Acum evita orice fel de partidă amoroasă, chiar și vara, chiar și după trei pahare de vin băute la vreo onomastică. După un timp, Lefty Încetă să mai insiste. Bunicii mei, cândva atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ani, ale Clementinei le Întâlnesc pe ale mele. Și apoi, undeva sub toate acestea, inima mea reacționând. Nu chiar o zbatere. Nici măcar un salt. Ci un fel de clipocit, ca o broască sărind de pe un mal noroios. Inima mea, acea creatură amfibie, s-a micșorat În acel moment Între două elemente: unul era emoția, celălalt teama. Încercam să fiu atentă. Încercam să fiu stăpână pe situație. Dar Clementine mi-o luase cu mult Înainte. Își dădea capul pe spate și Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fetele intrau și ieșeau din duș. Străfulgerările trupurilor goale erau ca niște țipete dezlănțuite. Cu aproximativ un an Înainte, aceleași fete fuseseră figurine de porțelan și-și vârau piciorușele cu grijă În bazinul dezinfectant de la piscina publică. Acum erau niște creaturi mărețe. Mișcându-mă prin aerul umed, mă simțeam ca un scufundător. Mă arătam și eu, pășind cu picioarele mele grele, cu apărători, și căscând gura prin masca de portar la fantastica viață subacvatică din jurul meu. Vedeam anemone răsărind dintre picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
rozul Înțepător În vârf. Totul vălurea În curent, hrănindu-se cu plancton microscopic, crescând cu fiecare minut. Fetele timide, durdulii, erau ca leii de mare stând la pândă În adâncuri. Suprafața mării e o oglindă: reflectă regnuri divergente. Deasupra stau creaturile aerului; dedesubt cele ale apei. O singură planetă conținând două lumi. Colegele mele de clasă erau la fel de puțin mirate de trăsăturile lor extravagante ca o știucă de solzii săi. Păreau să fie o specie diferită. Era de parcă aveau glande odorifere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
gălăgia crescândă din fața scenei. ― Uite-i pe ai mei! strigă Maxine Grossinger. Se Întoarse spre noi și trase un zâmbet larg. Până atunci n-o mai văzusem niciodată pe Maxine zâmbind,. Dinții Îi erau zimțați și rari, ca ai unei creaturi desenate de Sendak. Avea și aparat dentar. Bucuria nedisimulată pe care o etala mă făcu să o Înțeleg. Avea o viață Întreagă În afara școlii. Maxine era fericită În casa ei de după chiparoși. Între timp, părul ei creț erupea din căpșoru-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
doctorii să poată lucra În taină. Explica și fotografiile. Ce făceau oamenii când se Întâlneau cu Yeti sau cu monstrul din Loch Ness? Încercau să-i facă o poză. Preț de-o secundă, Callie se văzu așa. Ca pe o creatură masivă, păroasă, poposind la marginea pădurii. Ca pe o volbură, scoțându-și capul de balaur dintr-un lac Înghețat. Acum ochii i se umpleau de lacrimi, făcând scrisul să vălurească, așa că se răsuci și se grăbi să iasă din bibliotecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
unduiam În tăcerea din adâncuri. Când mă lipeam de geamul unui hublou, Îmi scoteam capul din apă, ca să nu dau ochii cu cei care Îmi studiau molusca. Cum am spus Înainte? Suprafața mării e o oglindă, reflectând regnuri divergente. Deasupra creaturile aerului; dedesubt cele ale apei. O singură planetă, conținând două lumi. Clienții erau ființele marine; Zora, Carmen și cu mine rămâneam, În esență, ființe ale aerului. În costumul ei de sirenă, Zora stătea pe fâșia udă de mochetă de afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a mai auzit nimic, nici șoapte, nici convorbiri. Am presupus că s-au culcat. Apropo, zise cu un zâmbet disprețuitor, știai că Inspectorul sforăie? Adică... sforăie tare. M-am speriat prima dată când l-am auzit. Credeam că e vreo creatură intrată în școală. Apoi am auzit un profesor care comenta și m-am lămurit. Apoi liniște. La o bucată de noapte s-au auzit scaune trântite și câteva mișcări bruște. Noaptea amplifică sunetele, știi? Apoi iar liniște. Am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
cutremură când îi propusei să se ducă în subsol să caute ceea ce avea nevoie. Nimeni nu prefera subsolul. În propriile noastre păreri, care difereau foarte puțin de la persoană la persoană, subsolul era un loc întunecat, plin de primejdii și de creaturi puțin bănuite ce așteptau un prilej cât de mic ca să te prindă în ghearele lor. Era înfricoșător. Nu-i luasem în seamă reacția și continuai: Instrumente vei găsi tot acolo. Cărțile va trebui să le căutăm la bibliotecă, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
e grav! Mersi că m-ai anunțat!" E ciudat, zise el după câtva timp. Am renunțat la pod din considerente evidente. Apoi a urmat etajul trei pentru că a fost compromis de către TEG. Acum părăsim etajul doi din cauza unei scârnavii de creaturi. Nu e clar pentru toată lumea că ni se cântă marșul? Zâmbi și plecă la infirmerie, care nu era departe, s-o găsească pe Ana și să-i explice planul de bătaie pentru viitorul nu prea îndepărtat. Efortul elevilor la procesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Părea atât de încrezător și mândru! Oare ce șanse să aibă? Afară ar fi fost înconjurați de tancuri și lunetiști. Să fi lenevit încă în colegiu, ar fi însemnat să moară, în câtva timp, la ivirea Bolii Negre și a creaturii ce sălășluia înăuntrul ei, și la trecerea avionului încărcat cu cine-știe-ce pe deasupra școlii. Ajuns la cel de-al doilea nivel, am dat peste o mulțime de elevi dezorientați care se întindeau prin toate cotloanele subsolului. Cu mine! Urmați-mă! Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
sfâșie! El, fiind pregătit, avea sabia cu tăișul în partea cealaltă și, în ultimul moment, când gura flămândă era la doar treizeci de centimetri de fața sa, el îi trase un mâner de sabie în bot, atât de puternic încât creatura își opri alonja și se prăbuși năucită la picioarele sale. Corvium se retrase. Știa că un animal rănit era unul periculos. Bestia se ridică cu eleganță și dădea să se retragă cu șiretenie, pregătindu-se de un alt atac. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
intenția de a deschide focul. Stați calm, băieți! Aceștia nu deschiseră focul, dar nici nu lăsară armele mai jos. Văzură cât de rapid se puteau mișca și erau uimiți că Împăratul a putut să pună la pământ o astfel de creatură. Eu sunt Corvium, zise el. Iar eu, slujitorul tău. Mi se spune Zgran, răbdătorul. Ești de același sânge cu Împăratul și suntem obligați să-ți datorăm serviciul nostru! Din întuneric se desprinse o creatură ce aducea cu un câine. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
pună la pământ o astfel de creatură. Eu sunt Corvium, zise el. Iar eu, slujitorul tău. Mi se spune Zgran, răbdătorul. Ești de același sânge cu Împăratul și suntem obligați să-ți datorăm serviciul nostru! Din întuneric se desprinse o creatură ce aducea cu un câine. Era patruped, înalt cam de un metru jumătate, de o culoare abisală și cu un păr scurt, dar plăcut atingerii. Avea urechi ascuțite și ochii îi străluceau a sânge în lumină, iar coada era osoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de o amărâtă care și-a pierdut uzul rațiunii. Se uită la ea cu reproș. — Pentru o asemenea nenorocită m-ai făcut să pierd aproape toată dimineața? — Nu e o decăzută! zbiară Livia, rotindu-și ochii ca ieșită din minți. Creatura asta reprezintă haosul, un coșmar în carne și oase! Așa, foarte bine, enervează-te! jubilează Augustus. Poate tot îți zboară păsărica din gură până la urmă. — Reînvie cadavre ca să-i prezică viitorul lui Li... Li... Scutură din cap cu înverșunare și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
frică pentru că nu știe cum să mai dea înapoi. Și de ce să nu le permită să se facă de râs până la capăt? îl îmboldește un gând ghiduș. Va lăsa procesul să ajungă în in stanță. Livia are cu siguranță printre creaturile ei vreun pretor corupt, dispus să accepte anchetarea cazului, apoi să instruiască un judecă tor oarecare din prima decurie, cea a senatorilor. Ia subit o decizie. O să-l învețe pe Libo să tacă mâlc, iar la apel îl va însărcina
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se numere până și bătăile inimii. Să-ți fie interceptate scrisorile și supravegheate acțiunile? Să nu te afli în siguranță nici în intimitatea camerei de dormit? Dă drumul unui geamăt înăbușit. Să nu mai ai încredere în nimeni, pentru că în spatele creaturilor care te înconjoară se află Gallus, care nu e în stare să-și respecte nici măcar soția, pe mama copiilor săi. Agrippina bate furioasă din picior: — Nu mai vorbi prostii! A ridicat tonul. Greutatea privirilor indiscrete o face să con tinue
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
colul ce i se oferă. Puppus, ultimul lor născut, gol-goluț sub o pânză roșie, stă în leagănul lui balansoar și se ciondănește cu o femeie în vârstă, care caută să-i ia dulciurile din poală. — Leao! Leao! se zvârcolește micuța creatură dolofană, lovin du-se cu pumnișorii în cap de furie. — Ce se întâmplă, Pomponia? o întreabă tulburat. Bătrâna cu părul cărunt se ridică greoi în picioare, pufnind mânioasă pe nări: — Uite și tu, Tiberius, dacă așa ceva e cu putință! Smulge
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Eternității, al existenței omnisciente și omniprezente, ce menține o legătură permanentă cu totalul fundamental din macrocosmos. De asemenea, poate fi asociat bătrânului prooroc orb, Tiresias, din epoca oedipiană, ce deținea darul special de a cunoaște adevărul. Astfel, Ochilă constituie o creatură cu calități excepționale, caracterizat în mod direct de narator, ca fiind „o schimonositură de om”, „avea în frunte numai un ochi, mare cât o sită și, când îl deschidea, nu vedea nimica; da chior peste ce apuca. Iară când îl
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]