10,028 matches
-
scrierilor lui Botta", scrie ferm Carmelia Leonte care descoperă, la rigoare, în continuarea amintitelor considerații privind "sacralitatea" din preajma poeziei și scenei, fără a supralicita nimic, o vibrație a rugăciunii, exprimată discret, într-un gest încremenit sau în "încărcătura harică" a crinului din poezia lui Emil Botta. Nu e puțin lucru a remarca fraza frumoa-să, liberă de încorsetările specifice adesea unui discurs analitic: Carmelia Leonte nu este nici în structuralism (deși, printre numele citate, figurează un R. Jakobson) și nici în "impresionismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Platon știm că jocul sparge limitele existenței fizice pentru a confirma caracterul supralogic al existenței noastre în univers. Platon vedea nu doar similaritate, ci identitate între joc și acțiunea sacră. "Școlarul" este metafora ingenuității, a fragilității, o suavă floare, un crin conștient de efemerul ficțiunilor sale, de nesiguranța nu numai a zilei de mâine, ci și a clipei de acum, a înțelesului ei redundant și umilitor. A fi mult mai mult decât trebuie, dar și mult mai puțin, fără ca un calcul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
propun să cucerească spațiul devin tot mai largi, până ating cortina nevăzută a timpului ("O, vreau să fug/ dincolo de al stelelor crug", Noapte-minune) : Și așa împodobit și așa spânzurat să mă duc la nunta de argint unde-s duși toți crinii. (Toți crinii) Dar ce este crinul? Mai mult decât pasca-liana trestie gânditoare, crinul este pregătitorul unui univers care acutizează absența lui Dumnezeu. Doar știm: crinul este o podoabă sublimă! Nici măcar veșmintele lui Solomon nu au fost mai frumoase. Încărcătura harică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cucerească spațiul devin tot mai largi, până ating cortina nevăzută a timpului ("O, vreau să fug/ dincolo de al stelelor crug", Noapte-minune) : Și așa împodobit și așa spânzurat să mă duc la nunta de argint unde-s duși toți crinii. (Toți crinii) Dar ce este crinul? Mai mult decât pasca-liana trestie gânditoare, crinul este pregătitorul unui univers care acutizează absența lui Dumnezeu. Doar știm: crinul este o podoabă sublimă! Nici măcar veșmintele lui Solomon nu au fost mai frumoase. Încărcătura harică, transfiguratoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mai largi, până ating cortina nevăzută a timpului ("O, vreau să fug/ dincolo de al stelelor crug", Noapte-minune) : Și așa împodobit și așa spânzurat să mă duc la nunta de argint unde-s duși toți crinii. (Toți crinii) Dar ce este crinul? Mai mult decât pasca-liana trestie gânditoare, crinul este pregătitorul unui univers care acutizează absența lui Dumnezeu. Doar știm: crinul este o podoabă sublimă! Nici măcar veșmintele lui Solomon nu au fost mai frumoase. Încărcătura harică, transfiguratoare a acestei flori prezentă chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
timpului ("O, vreau să fug/ dincolo de al stelelor crug", Noapte-minune) : Și așa împodobit și așa spânzurat să mă duc la nunta de argint unde-s duși toți crinii. (Toți crinii) Dar ce este crinul? Mai mult decât pasca-liana trestie gânditoare, crinul este pregătitorul unui univers care acutizează absența lui Dumnezeu. Doar știm: crinul este o podoabă sublimă! Nici măcar veșmintele lui Solomon nu au fost mai frumoase. Încărcătura harică, transfiguratoare a acestei flori prezentă chiar și în Cântarea Cântărilor ne determină să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
împodobit și așa spânzurat să mă duc la nunta de argint unde-s duși toți crinii. (Toți crinii) Dar ce este crinul? Mai mult decât pasca-liana trestie gânditoare, crinul este pregătitorul unui univers care acutizează absența lui Dumnezeu. Doar știm: crinul este o podoabă sublimă! Nici măcar veșmintele lui Solomon nu au fost mai frumoase. Încărcătura harică, transfiguratoare a acestei flori prezentă chiar și în Cântarea Cântărilor ne determină să credem în căutările mistice ale poetului deși... prezența "spânzuratului" în același context
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
curgea leșios și negru, greu de pești așteptând doi ochi ai luminii oare mai trăiești? * * * Răcoare și larmă de vânt coboară aerul pe pământ. Mișcarea clatină miere și patimă. Grație, miraculoasă făptură culori peste sâni și gură. S-a răsfrânt crinul la picior și mirosul mă-ngroapă ușor. Muzica de sfere leagănă iarbă și flori. Niciodată nu te-ai gândit c-ai să mori?! La treizeci de ani, tot liniștea o căutai! Din toate părțile venea. Se insinua ca o neîmplinire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
lui problemă și-i promise în taină că o să se repeadă el de-acasă pînă la poalele dealului să-i aducă o plăcintă. Chiar? întrebă Vlad cu ochii umezi. Pe-onoarea mea! Și fața lui Vlad se lumină ca un crin la răsăritul soarelui. Coborîșul de pe Dealul Ursului a fost mult mai greu decît urcușul, mai ales că fiecare trebuia să răspundă atît de apărarea propriului său spate, cît și de vacă. Și cum aceasta se ospătase din belșug cu iarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
simțirii, elevația gândului, fermecătorul discurs liric poartă la transmutarea feerică a vieții și a firii, a bucuriei și a durerii: Fiece fir de iarbă e-o carte ce așteaptă Să-i afli înțelesul din slova ei cea dreaptă. ...Cine-nțelege crinii și limba lor divină, Ca să-i întrebe: "Draga-mi de unde o să vină?" ...În cupe ceru-albastru așa intens ardea Că-n clipa-aceea Zuhra cu trup de nea dansa. Poezia salvează pe poet și conferă demnitate vieții și universului: Că ești sărac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ce se cufundă-n undă, Despici nemărginirea azură și profundă Furat de-o negrăită și-adâncă voluptate. ...Cel ale cărui gânduri, ca niște ciocârlii, Se-nalță auroră spre purele tării. Plutind deasupra vieții, el știe să asculte Ce spun lăuntric crinii și lucrurile mute. Iată neliniștea lui Rimbaud din finalul Anotimpului în infern: "Am creat toate sărbătorile, toate triumfurile, toate dramele. Am crezut că inventez noi flori, noi astre, noi grauri. Am crezut că dobândesc puteri supranaturale. Ei bine! trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pus degetul pe vreo frunză prin striațiile căreia să pulseze certitudinea.) Nu țineau mult, dar erau. Enigmatice și suficient de țipătoare cât să-și atragă privirile piezișe ale întregii străzi. Azi un parc englezesc, mâine o fântână franțuzească, poimâine nalbă, crin, cucută... Doamne, ce iubeam colțișorul ăsta al ei, cameleonic, înțesat de șerpi vara și de iepuri bruni, ca de câmp, în ultimele luni de toamnă! Nu știu cum le făcea să crească așa de repede! O vreme, am crezut că Lea era
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
MINISTRUL: E același lucru, cîtă vreme și noi facem parte acum din Europa. Bine. Comandă coroana. JENI: A, dar nu e nevoie. Coroana o să vă aștepte la cimitir. Așa e obiceiul. MINISTRUL: Ai dreptate. Sper să nu fie făcută din crini. Strănut de fiecare dată și televiziunea îmi filmează strănutul de fiecare dată și la toate jurnalele apare strănutul meu. Cînd mă uit la televizor, strănut și mai tare și pe urmă ei mă filmează și mai mult și strănutul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
garoafe protocalii simbolul garoafelor portocalii. MINISTRUL: Nu există garoafe portocalii. JENI: Există, domnule ministru. Este un soi nou, hibrid. MINISTRUL: Și atunci, dacă există atîția hibrizi de garoafe, de ce mama dracu' mie mi se dau mereu și mereu coroane de crini? JENI: O fi fost o greșeală. MINISTRUL: Rahat. Măcar de n-ar fi grea. Ah, coroanele din ultima vreme au fost grele, imposibil de grele, atît de grele. M-au cocoșat pur și simplu. Parcă erau din flori de plumb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
dar cu cine cu aia de ne tratează că o colonie, cu ăilalți de zic că ei împiedica hoțu din guvern să mai fure, cu EBA, cu Palada, Ivan, că asta e de la noi, si la președenție cu cine cu CRINUL săgeată pe fond galben, cu Cătălin Predoiu, MRU, care e de încredere și mai ales la constituție votez la referendum președinte decorativ și parlament super putere, imunitate sau președinte tip Băsescu sau e bună constituția Iliescu modificată Nastase? Mă iau
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
televiziune, de culturnici, de Pleșu, Cărtărescu, Liiceanu, Vozganian, Dan Lungu, Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, Marin Preda, Ana Blandiana, Alexandru Dobrescu, CARE SUNT CĂRȚILE ADEVĂRATE ȘI CARE MASKIROVSKE - camuflaj pentru comunism, neocomunism, al pușcăriabililor, al lui Traian Băsescu, Victor Viorel Ponta, Crin Antonescu, Dan Voiculescu, Relu Fenechiu etc. AL CUI? Că și George Bernard Show, care la finalul piesei, carte tipărită la Editură de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1956, se întinde de la 353-445, a scris un text de la paginile 445-458
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
nevoit să se Însoare cu o fată urâtă, ca să urce pe scaunul Împărăției, astfel siar fi făcut de cap răufăcătorii. Și așa, după cum vedeți, cel mai frumos dintre frumoși Își luă de nevastă pe cea mai urâtă dintre urâte. POVESTEA CRINULUI Un tânăr zmeu avea o mare pasiune pentru flori. Dar nu orice de flori: el fura fetele frumoase de prin sate, le transforma În flori printr-un siretlic numai de el știut, apoi le sădea În grădină. Și avea cea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
acasă, zmeul nu găsi fata În nici una dintre odăi. Găsi În grădina lui o floare frumoasă, parfumata, o floare albă ( floarea pe care și-o dorea atât), iar la tulpina florii găsi cartea cu fomule magice. Îi puse numele de crin. Până azi tot crin se cheamă floarea aceea albă și parfumată pe care o iubim cu toții, așa cum a iubit-o zmeul pe tânara fată. LEGENDA PISICII Știți voi legenda pisicii? Dacă nu, v-o spun eu Îndată. Pisica era o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fata În nici una dintre odăi. Găsi În grădina lui o floare frumoasă, parfumata, o floare albă ( floarea pe care și-o dorea atât), iar la tulpina florii găsi cartea cu fomule magice. Îi puse numele de crin. Până azi tot crin se cheamă floarea aceea albă și parfumată pe care o iubim cu toții, așa cum a iubit-o zmeul pe tânara fată. LEGENDA PISICII Știți voi legenda pisicii? Dacă nu, v-o spun eu Îndată. Pisica era o femeie bețivă, dar atât
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Iar În bunătatea Lui cerească Dumnezeu a trimis florile să Înflorească pe rând, nu toate deodată: așa că și azi florile Înfloresc ori primăvara ori vara ori toamna. La sfarșit Dumnezeu a pus câte un nume fiecărei flori: laleaua, garoafa, bujorul, crinul, narcisa, trandafirul, albăstreaua, ghiocelul, crizantema și câte și mai câte nume. Dar vezi că Dumnezeu a uitat de o floare. Și culmea, era o floare mofturoasa, căci ea nu era defel mulțumită nici de culoarea, nici de parfumul ei. Bunul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Hobița, o închinare la mormântul lui. Luă metroul, merse câteva stații, coborî și căută, în zonă, o florărie. Oferta era generoasă, dar nimic din ce i-ar fi plăcut și lui, și lui Brâncuși. Dorea ceva simplu, nu orhidee, nu crini imperiali, nu trandafiri din Ecuador fără miros, nu... Ochi, într-un vas, o floare a soarelui. Plăti și, cu harta în mână, merse direct la maestru. Nu era un mormânt sofisticat, avea un mic monument, o placă și cam atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Dumitru Bitter. După acesta, echipa l-a avut ca antrenor-jucător pe tehnicianul veterinar Mihai Pintileasa, urmat de Gheorghe Gabor, funcționar la primărie. În timp, s-au remarcat ca jucători: Ion Popa, Ion Atanasiu, Vasile Curcă, Toma (zis Burtică), Cristi și Crin Oprea, Mihai Pintileasa, Nicu Pepelea, Cinel Pânzaru, Titel Curuț, Cătălin Spataru etc. Între 1986 și 1991, în comuna Lespezi au existat două echipe de fotbal: „Siretul Lespezi” și „Foresta Heci”, condusă de Ioan Spataru și sponsorizată de C.A.P., S.M.A.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
an la Cupa României, în campionatul județean, liga a V-a. Cea mai bună performanță a fost obținută în campionatul din 2001-2002, când a terminat competiția pe locul al doilea în liga a IV-a. Dintre jucători au făcut performanță Crin Oprea, care a jucat la echipa „Siretul Pașcani”, în divizia B și Cristi Oprea, care a jucat ani buni la echipa C.F.R. Pașcani, în divizia B. În 2009, terenul de fotbal a fost dotat cu utilități minime. Administratorul sălii de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Siretul Pașcani”, în divizia B și Cristi Oprea, care a jucat ani buni la echipa C.F.R. Pașcani, în divizia B. În 2009, terenul de fotbal a fost dotat cu utilități minime. Administratorul sălii de sport din Lespezi este fostul fotbalist Crin Oprea. Oina este un sport pur românesc, ce s-a practicat în toată comuna, dar adevărate performanțe au obținut elevii și tinerii din Dumbrava. Elevii, conduși de profesorul Mihai Grigorescu, au obținut locul I pe regiune, prin anii '50. Seniorii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
contat și ea pentru Rostogan. Alte personaje ale literaturii noastre simt de asemeni o atracție pentru muzica marțială. La beția de la parastas, Gaițele lui Kirițescu și rudele lor cîntă o reminescență a Războiului de Independență: Ferentarul mîndru și frumos ca crinul/ Cînd pe mal se-arată tremură Vidinul. Înmormîntările urbei se fac pe muzică de fanfară militară. Moș Teacă mărșăluiește alături de trupă încă înainte de a împlini 15 ani și ca jucării pretinde un tambur major. Ajuns căpitan, cere gorniștilor să cînte
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]