1,863 matches
-
eu sunt. Dar am îmbătrânit și eu, ce putem face? Nu știam și nu găseam cuvintele potrivite ca s-o liniștesc. Spune-mi, mamă, ce știi despre Sandu? De mezin mama era foarte mult legată. Trebuia să mint, ca să o cruț de un șoc. Ca să știu cum să mint, trebuia să aflu ce știu dânșii. Și-am zis cu oarecare indiferență: Ce să știu mamă, ce știți și dumneavoastră! Noi știm că a fugit în America. Așa au anunțat ăștia la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dacă harul care l-a ocrotit pe Virgil în marea lui încercare nu i-ar fi șters de pe trup semnele grozăviilor prin care a trecut în timpul martirizării sale, inima bieților săi părinți nu ar fi rezistat. Dar Dumnezeu i-a cruțat de această ultimă lovitură. În cerneala cu care s-a așternut pe hârtie această mare pledoarie în favoarea idealului legionar sunt stropi de sânge, sânge tânăr românesc, care a înroșit odinioară betonul infernalelor celule în care a fost torturat acest mărturisitor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cosma) "un renegat armeano-român" etc. Deși antimarxist declarat, Iorga nu i-a ponegrit niciodată pe marxiști atunci cînd aceștia manifestau un interes sincer față de poporul român. Nu se referă niciodată la Constantin Dobrogeanu-Gherea cu numele Solomon Katz; și i-a cruțat pe evreii interesați de cultura română: dr. Moses Gaster, rabinul Nemicrower sau Heimann Tiktin. Replica la orice atac, de obicei cu o forță mai mare decît cea a provocării; a intentat procese chiar și pentru chestiuni mărunte. Ego-ul și temperamentul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
putea ajuta să tratăm cu el, ceea ce ar putea preveni unele dintre manifestările lui neplăcute. Dacă nu vom respinge trăsăturile naționale sau religioase din perspectiva noastră asupra lumii (Iorga ar fi folosit termenul de "naționalism cultural"), atunci vom putea fi cruțați de spectacolul "Întoarcerii celui alungat" și de toată sălbăticia și brutalitatea implicate de o asemenea "întoarcere". De Gaulle vizionarul (numit uneori "ultimul supraviețuitor al secolului al XIX-lea") avertiza: "Națiunea este realitatea cea mai importantă". Dacă este așa, atunci trebuie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vrea să se mărite cu mine. Mi-a fost cu neputință să aflu de ce, eram prea zdrobit de durere ca să pot gândi limpede, ca să-i pot pune întrebări inteligente. Îmi răspundea confuz, evaziv, poate că din dorința de a mă cruța, poate că din pricina propriei ei suferințe sau poate că din cauza unei nehotărâri, pe care eu, în mod prostesc, nu am putut-o desluși. Mi-a spus, desigur, câteva lucruri teribile, de neuitat. Dar acestea să fi fost adevăratele „motive“? Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
s-ar fi arătat de binevoitori, și-ar fi bătut joc de ea pe ascuns. Adevărul este că aveam nevoie, poate că amândoi aveam nevoie, de cineva care să aibă grijă de noi, de cineva care, cel puțin, să ne cruțe și să ne asigure îndeplinirea treburilor cotidiene. Titus și Gilbert nu ne erau de prea mare ajutor, dar simpla lor prezență făcea situația mai suportabilă. Oricum, de la vizita Rosinei încoace, Titus și Gilbert intraseră într-o stare de revoltă mocnită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sale de poziție, la ironie și sarcasm, într-o manieră de mare efect, care l-a făcut temut de întrega clasă politică românească. Ingenios construită și bine direcționată, uneori subtil camuflată, alteori directă și usturătoare, ironia lui Hasdeu nu a cruțat nici un palier al puterii, așa cum se poate constata și din cele câteva mostre de umor hasdeean pe care vi le prezentăm în continuare. Criticând ceea ce considera o lipsă de activitate și de clarviziune la principele Carol I, Hasdeu scrie intenționat
Umor hasdeean by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83581_a_84906]
-
bună, adică facem milostenii din furat sau surse străine. Cand nu suntem atenți la rugăciune sau ținem post numai de mâncare și băutură fără postul faptelor rele legate de toate simțurile. Prin auz ne vine credință de aceea el trebuie cruțat de ascultarea clevetirilor, vorbelor rele, etc. A treia treaptă este atunci când gândul consimte că sufletul să accepte păcatul. Acum acesta se poate apăra prin rugăciune, mai ales cea a inimii (Doamne, IIsuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
în realitate nu a trăit niciodată. Ivan Turbincă le-a perturbat tuturor liniștea datorită turbincăi sale, și datorită superiorității cu care este construită ființa umană. Așa cum limbajul pictorului Hieronymus Bosch „egalează fervoarea unora dintre oratorii amvoanelor medievale, care nu au cruțat deloc urechile celor ce-i ascultau”(Fierens), și cum „semnul primei ispitiri a spectatorului va fi, fără îndoială, întrebarea dacă răul poate sau nu să fie frumos” (Jose Luis Porfirio), la fel de bine „această lume se arată a fi atât de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pentru a o acoperi. Tristan și Isolda își continuă viața în pădure. După trei ani însă, efectul poțiunii se stinge. De asemenea, după îndelungate căutări, regele îi găsește pe cei doi îndrăgostiți, care se odihneau într-o peșteră și le cruță viața, înțelegându-le dragostea și puritatea, lăsând ca semn un inel pe mâna Isoldei. Când se trezeste, Isolda întelege ce s-a întâmplat și decide să se întoarcă la regele Marc. Tristan ajunge în Britania, unde se căsătorește cu o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
timpului: „flacăra (...)/oricărei făpturi pământene,/și drumul i-aține, și ceasul.” Antiteza dintre iubirea pământească și cea divina este evidențiată în versurile: „Dumnezeu singur arde suav (...)/ fără de-a mistui” „altfel noi ardem, iubito (...) mistuindu-ne unul pe altul”; „el cruță” „noi nu ne iertăm/ ardem (...) cu cruzime în văpăi”. Blaga consideră că omul este un Dumnezeu pe pământ, dar Dumnezeu nu e om în cer. Singură, divinitatea poate controla focuri fără ca să se mistuie, dar oamenii trăiesc o iubire mistuitoare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
haină de postav gros... Astfel, tema de concurs a Academiei a constituit faptul întîmplător care i-a dat lui Rousseau prilejul să deschidă lupta pe plan ideologic împotriva orînduirii sociale în care trăia. Din acel moment începe să nu mai cruțe nimic; dintr-o izolare din ce în ce mai accentuată care-i va stimula, în cele din urmă, spre bătrînețe, mania persecuției Rousseau va ataca cu o energie și o violență fără precedent înseși temeliile culturii și civilizației vremii sale. "Marea revoluție" ce se
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
aveam moravuri simple, dar naturale; [...] Firea omenească nu era în fond mai bună, însă oamenii se simțeau mai în siguranță datorită ușurinței de a se cunoaște unii pe alții; și privilegiul acesta, a cărui valoare n-o mai simțim, îi cruța de multe vicii"34. În continuare, Rousseau încearcă să dea o explicație afirmațiilor paradoxale care ne-ar face să credem că "probitatea ar fi fiica ignoranței" și că "știința și virtutea ar fi incompatibile". Potrivit unei vechi legende luată de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
limitare a armelor cu sovieticii; susținător al Israelului, a amânat o propunere de pace denunțată de guvernul israelian. Ca majoritatea președinților, a vrut să fie privit ca un om al păcii, spunându-le chiar prietenilor că bănuia că Dumnezeu îl cruțase de glonțul ucigaș care îl viza pe el. Propunerea sa de a crea deasupra Americii un scut antirachetă, numit Star Wars, a fost considerat o fantezie de propriii consilieri militari; totuși, a reflectat dorința reală a lui Reagan de a
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Solomon. Regele le-a ascultat și s-a gândit să identifice adevărata mamă a copilului viu. A cerut o sabie pentru a tăia copilul și să dea fiecăreia câte o jumătate. Una dintre femei, disperată, i-a cerut regelui să cruțe copilul și să-l dea celeilalte femei. A doua femeie i-a cerut regelui să taie copilul, pentru a nu fi nici a uneia nici a celeilalte. Regele a înțeles că adevărata mamă a avut gestul generos de a ceda
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni[. N]oaptea se retrag în niște vizuini [, ] în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină[i;] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și [de a] recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Această ediție prezintă segmentarea cea mai hotărîtoare deoarece împarte textul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni [; ] noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină [;] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și [de a] recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o15. • Ediția lui Patrice Soler, Laffont, coll. Bouquins, Paris, 1992: Vezi anumite
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni [; ] noaptea se retrag în niște vizuini[, ] în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină [i;] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și [de a] recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Opțiunile de segmentare ale lui Soler și Benda sînt foarte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni; noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină: ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Dacă ne referim la concepția despre scriitură din secolul al XVII-lea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cînd [Ø] se ridică în picioare, [Ø] arată un chip omenesc, și într-adevăr [Ø] sînt oameni; [C] [Ø] noaptea se retrag în niște vizuini în care [Ø] trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină: D] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care [Ø] au semănat-o. (Trad. Aurel Tita) În segmentele A și B, suita de [Ø
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni; [C] noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină: D] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Enunțul Vezi, care deschide segmentul A, introduce o secvență descriptivă și indică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și ÎNTR-ADEVĂR sînt oameni; [C] noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină: D] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, ȘI merită ASTFEL să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Acest text adoptă un dispozitiv enunțiativ pe care l-am putea numi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni; [C] noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcină: D] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Segmentele A, B, C și D sînt structurate sintactic și ritmic. Formînd
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
elipsei (cap. 4§ 4.1). Același verb la prezent îi permite lui ȘI ASTFEL să-l așeze pe D2 la același nivel cu D1 și de a sublinia legătura argumentativă accentuată de enumerația triplei osteneli: [Perioada D] D1. ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala D1.1. de a semăna, D1.2. de a ara D1.3. ȘI de a recolta ca să trăiască, D2. ȘI merită ASTFEL să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Textul este compus
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc[. Ș]i, într-adevăr, sînt oameni[. N]oaptea se retrag în niște vizuini[,] în care trăiesc cu pîine neagră, cu apă, și cu rădăcin[i]; ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și de a recolta, ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Astfel, textul lui A. Tita se prezintă ca o structură
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]