1,631 matches
-
au fost cizmari de lux în comună, foarte apreciați de cetățeni, că nu-mi pot da seama nici azi cum de realizau cizme de bărbați și ghete pentru femei, înalte, cu butoni și șireturi care duceau până la genunchi, de oboseau cucoanele până se încheiau șireturile. Deși unchiul Nae era paralizat într-o oarecare măsură și mergea în cârje, frumușel și simpatic, s-a căsătorit cu o fată foarte frumoasă și bogată. Pe acele timpuri, părinții și fetele erau fericite să se
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
colțuri frânturi de păreri, aprecieri, adevărate sau eronate: ..."nepotism"..., "servilism"..., auzi dom'le: asta i-a cerut directoarei Bibliotecii de la Institut să întocmească o bibliografie exhaustivă pe tema "Nicolae Ceaușescu stea de primă mărime din această galaxie!" sau "auzi bre, cucoana asta era sora Elenei", și "nasul era ca al ei de mare", și "nu-i ajungeai cu prăjina la nas"..., "vezi, Dumnezeu nu bate cu bota", ori "nu era Ea atât de rea, cât o sfătuiau și o mânuiau fanarioții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu o vădită răutate, alta... Numai că, vezi tu, calicul dacă nu-i și fudul, nu-i prost destul. Nu vezi că, deși-i încă la început, se tapează și se fardează, se înzorzonează și se împopoțonează ca o mare cucoană, a cărei frumusețe fizică sporea și atrăgea invidia altor tinere femei. Ceva mai înaltă decât Bițu, blondă, cu ochi căprui închis, cu obrajii ușor bucălați și de-o culoare marmoree, cu părul bogat, lung, auriu ca paiul de ovăz copt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
însă, mandatarul acestei bodegi îl ocrotea și folosea, asigurându-i cele trebuincioase existenței. Despre destinul lui circulau tot felul de legende. Se vorbea că în tinerețe cântase la curtea unui boier de la Fântâna Mare și stăpânul l-a prins la cucoana lui tânără și i-a tăiat ambele picioare cu toporul, prin 1937. Și în timp ce-i urmăream în gând destinul și priveam cu admirație cu câtă ușurință și iscusință mânuia arcușul, ca un Orfeu al zilelor noastre, Bițu ținea să precizeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se hotărâse să-l părăsească. Întâmplarea aceasta a tulburat-o profund pe Profirița Cantacuzino, care pierdea astfel pe unicul urmaș al soțului său și pe care la iubit ca pe propriul fiu. Distrusă sufletește de sfârșitul năpraznic al lui Dincă, cucoana Profirița (Pulcheria) s-a retras la mănăstire Închizând pentru totdeauna primitorul său salon din palatul de pe Podul Verde, Închinându-și restul zilelor și o parte din avere Spitalului „Sfânta Treime - Pașcanu“, așezat În palatul de vară al familiei de pe dealul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care marcheaza o pauză mai mare decât cea redată prin virgulă și mai mică decât cea redată prin punct. Desparte de mai multe ori propoziții sau grupuri de propoziții între care există raporturi de coordonare sau de subordonare. Exemplu:,, Dă, cucoane, să nu va fie cu supărare dar de la vorbă și până la faptă este mare deosebire... ’’ (,,Moș Ion Roată și Unirea”). Două puncte - anunță vorbirea direct sau o enumerare,o explicație, o concluzie și marchează totodată o pauză mai mică decât
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
uită la cocoane;... mă uit iar la el, iar se-ntoarce-ncolo; mă-ntorc iar la comèdii...” (s.n.). Adevăratul spectacol, e clar, se desfășoară nu pe scenă, dovadă că și bagabontul stă cu spatele spre comèdie și cu fața spre cucoane, că le privește nerușinat de insistent și că și Jupân Dumitrache e Într-o pândă asiduă. Reține gesturi, detalii ale celuilat, Îl judecă după Înfățișare și comportament și-l categorisește implacabil: e amploiat, deci bagabont. Individul de la Union e un
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
femeia În gură” (s.n.), d. Georgescu și d. Marinescu hotărăsc să se mute: „d. Georgescu de la 7 la 7-bis, În casele lui d. Marinescu, iar d. Marinescu de la 7-bis În casele lui d. Georgescu, la 7 simplu. Și... bucuria cucoanelor! Și ridică, și asudă, și sparge, și ocărăște, și drăcuiește și blestămă-Ți viața! Dar, În sfârșit, s-au mutat și dumnealor!”. Cheful de a se muta generează spectacolul derizoriu al schimbului de locuințe. Dar și acesta e un mod de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
nu-și călca jurământul și totdeodată a nu se lipsi de trufandalele și delicatețele conservatorului, nu-i mai călcau În prăvălie, dar trimeteau om să le târguiască fără a spune pentru cine.” (Politică și delicatețe). Abil, negustorul o determină pe „cucoana lui cuconul Iancu”, care „e tot atât de celebră pentru mesele-i de gală ca și pentru eleganța ei.”, să intre În prăvălie și, „Îmbătată de atâtea bune emațiuni”, să-i cumpere: „două chile de icre moi, trei bucăți camembert
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
DUMITRACHE: Ei! Iac-așa m-a fiert fără apă toată seara...”. Rică - a cărui identitate e Încă necunoscută negustorului - dublează, În oglindă, gesturile și acțiunile lui Jupân Dumitrache, familist hotărât să apere fortăreța onoarei și să nu le «rușineze» pe cucoane. Comèdia ar fi luat sfârșit brusc - și pentru a Întări adevărul spuselor lui, Jupîn Dumitrache Își pune chezășie favoriții („să-mi tai mie favuridele”) -, dacă negustorul n-ar fi fost om cu greutate; Într- un cu totul alt context, mai
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și noi mergeam și le vindeam În piață a doua zi... La un moment dat urma să fie ziua mea, iar mama a văzut o haină de piele care mi s-ar fi potrivit. A Început mama să negocieze cu cucoana aia, o rusoaică: „Da, doamnă, nici o problemă” - și mama i-a spus că nu are bani, dar dacă merge până acasă o cumpără. Deci a luat haina, a venit cu ea acasă la noi, a văzut exact unde stăm și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și nu se face ora șase după-masă și vine o echipă de milițieni cu un mare comandant, colonel, și-i spune lui tata că a găsit lucruri furate la noi. Îți dai seama cum era organizat... Ulterior am aflat că cucoana era soția unui ofițer rus și vindea haina aia de piele de nenumărate ori, ăștia recuperau haina, te băgau În pușcărie și trebuia să dai nu știu câți bani ca să scapi... Era un sistem foarte clasic de obținere a unor beneficii. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
magistrat, care încerca să-l șantajeze cu policarpina, recurgând la amenințări cu condamnare mare în cazul că nu iscălește declarațiile măsluite. Colonelul, deși avea un temperament liniștit, s-a supărat și nemaiputând suporta impertinența și minciuna i-a replicat: Ascultă, cucoană! Cine te-a pus să îmbraci această haină mincinoasă și obraznică? Du-te, cucoană, acasă la cratița și albia dumitale și spală-ți murdăria din suflet care, așa orb cum sunt, ți-o văd limpede cu ochii minții. Actorul era
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în cazul că nu iscălește declarațiile măsluite. Colonelul, deși avea un temperament liniștit, s-a supărat și nemaiputând suporta impertinența și minciuna i-a replicat: Ascultă, cucoană! Cine te-a pus să îmbraci această haină mincinoasă și obraznică? Du-te, cucoană, acasă la cratița și albia dumitale și spală-ți murdăria din suflet care, așa orb cum sunt, ți-o văd limpede cu ochii minții. Actorul era și el șantajat să vină la Jilava să stea de vorbă cu fratele său
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
suntem din Focșani, eu acolo m-am născut, tatăl meu era medicul primar al orașului și era un boier în toată puterea cuvântului. Era manierat și cunoștea bine germana și franceza. Era simpatizat, invitat și primit în toate casele mari. Cucoanele îi acordau atenție și interveneau pentru el când avea nevoie de bunătatea celor de sus. Toate avuseseră nevoie de el ca mamoș. După incursiunea armatei române în Bulgaria, în 1912, la care luase parte și regimentul din Focșani, lumea orașului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a fost clădită direct pe stânci. Ce nebun s-o fi găsit s-o construiască? Anul zidirii trebuie să fi fost o mie nouă sute zece. Dar de ce Shruff? Am întrebat pe doi dintre puținii mei (deocamdată) informatori locali, adică pe cucoana de la prăvălie și pe patronul cârciumii din sat, și amândoi mi-au spus, fără să-mi poată furniza nici o lămurire suplimentară, că shruff înseamnă „negru“. (Shruff, să vină de la schwartz? Foarte improbabil.) N-am fost încă în stare să descopăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-o cu jumări de ou, și am băut o mulțime din vinul roșu spaniol de la hotelul Raven. (O greșeală.) Curând va trebui să fac noi cumpărături, mi se scurge inima după fructe, pâine prăjită cu unt, lapte turnat în ceai. Cucoana de la prăvălie mi-a spus că s-ar putea ca săptămâna asta să primească și cireșe. De ce tărăgănez, ce aștept? De ce mă prefac că viața e aproape obișnuită, așa cum a fost până de curând? Continuu să plutesc într-o senzație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ducea la bungalovuri. Aproape că ajunsesem la colț când cineva, venind din spate, m-a atins pe umăr; m-am întors, șocat. Era o femeie care, la prima vedere, mi s-a părut străină. După aceea am recunoscut-o pe cucoana de la prăvălie. Alergase după mine ca să mă anunțe că, în sfârșit, primise caise proaspete. În timp ce urmam dealul mă simțeam foarte obosit și greoi. Poate că, după boala mea, ar fi trebuit să mă mai odihnesc câteva zile. Sau poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ei patrie ș-o schimbă,/ La pământ dormea ținându-și căpătâi mâna cea dreaptă” (M. Eminescu, I, p. 142), sau pentru că nu-i cunoaște încă individualitatea între acestea: „Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură, în care era o cucoană. Cucoana văzând în carul cel cu boi un om, care semăna a fi bolnav, întrebă cu milă pe cei doi țărani...” (I. Creangă, p. 255) Cele două variante ale determinării minime dezvoltă două valori semantice: a. caracterizarea obiectului denumit de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
patrie ș-o schimbă,/ La pământ dormea ținându-și căpătâi mâna cea dreaptă” (M. Eminescu, I, p. 142), sau pentru că nu-i cunoaște încă individualitatea între acestea: „Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură, în care era o cucoană. Cucoana văzând în carul cel cu boi un om, care semăna a fi bolnav, întrebă cu milă pe cei doi țărani...” (I. Creangă, p. 255) Cele două variante ale determinării minime dezvoltă două valori semantice: a. caracterizarea obiectului denumit de substantiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice autentice și sintagmele relativ fixe, formate dintr-un vocativ și adjective precum drag, scump, bun, milostiv etc.: „Oameni buni, știți pentru ce sunteți chemați aici între noi, zise boierul cu blândeță”. (I.Creangă, p. 87), „Ce să zică, milostivă cucoană, răspunde unul. Ia întreabă că muieți-s posmagii?” (I. Creangă, p. 256), ca și sintagmele în care termenii drag, scump sunt întrebuințați substantival: „ - D’apoi ai să-l poți face, dragul tatei?” (I. Creangă, p.154), „Draga mamei, ce fel de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
temei de gerunziu. Observații: În limba vorbită și în limbajul literaturii artistice, adesea, tema de gerunziu lipsește din sintagma de prezumtiv a verbului a fi: „Ascultă-mă, kir Ianulea; ce sunt dușmanii dumitale?... N-or fi boieri?...” (I.L. Caragiale) „Înțelegem, cucoane, așa a fi...” (I. Creangă) „Din cauză că am înțeles asta nu i-am spus: „dar eu nu sunt o femeie iubită de toată lumea” ci așa vag: „vor fi femei iubite de toată lumea?” (Cezar Petrescu) Sintagmele sinonime ale prezumtivului prezent sunt dislocabile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbitor nu mai exprimă o poruncă, o rugăminte, un sfat sau un îndemn, ci face doar o constatare, afirmă desfășurarea unei acțiuni verbale: „În sfârșit, ce s-o mai lungim degeaba! pune-te biata împărăteasă, biată să nu fie! cu cucoanele din casă, ia-l pe copil, desfașă-l, spală-o - că era fetiță - primește-o, aleargă de-i caută sân... mă rog...” (I. Creangă) Imperativul, un imperativ dramatic, este sinonim, în aceste situații, cu indicativul la un timp trecut, iar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
când s-ațipească și el, haț! îl ie d-ei iar în brațe...” (I.L.Caragiale, IV, 303) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, circumstanțialul temporal fixează în enunț: • momentul desfășurării unei acțiuni verbale (al manifestării unei însușiri a subiectului): „Cucoanele erau nervoase cu deosebire a doua zi, după ce pierdeau la cărți.” (T.Arghezi, IX, 184) • durata sau limitele temporale ale desfășurării unei acțiuni (ale existenței sau manifestării unei stări sau însușiri): „De copil încă, el admira ochii cei frumoși ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu cade departe de pom; • Înnegrind pe altul, nu te albești pe tine; Mata blândă zgârie rău; • Întâi asculta și pe urmă vorbești; • Muncă e brățară de aur; • Lăcomia strică omenia; • Merele rele strică și pe cele bune; Lenea e cucoana mare care n-are de mâncare; • Toți se plâng de bani dar de minte nimeni; • Cine vorbește seamănă, cine asculta culege; • Vorba multă, sărăcia omului; • Numai cu vorba nu se face ciorbă; • Ce poți face azi nu lasă pe mâine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]