2,852 matches
-
brazi semeți cu a lor frunți Scrutând de veacuri depărtări, Cu minunatele-așezări. Cuprinși de foc mistuitor În fruntea lor cu Crăișor, În aprige-încleștări, flăcăi Vărsară sânge. În văpăi Au dobândit ca bravi oșteni, Pământul sfânt din Apuseni. Pelaghia, c-un cuget drept Și-o flacără aprinsă-n în piept, A strâns o mână de femei Cu care-a alungat mișei. Pământul apărat de moți Și moștenit azi de nepoți Păstrează aerul străbun Din vremea moțului tribun, Cu forța unui uragan, Îngrozitor
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
vârf de munți,Cu brazi semeți cu a lor frunțiScrutând de veacuri depărtări,Cu minunatele-așezări.Cuprinși de foc mistuitorîn fruntea lor cu Crăișor,În aprige-încleștări, flăcăiVărsară sânge. În văpăiAu dobândit ca bravi oșteni,Pământul sfânt din Apuseni.Pelaghia, c-un cuget dreptși-o flacără aprinsă-n în piept,A strâns o mână de femeiCu care-a alungat mișei.Pământul apărat de moțiși moștenit azi de nepoțiPăstrează aerul străbunDin vremea moțului tribun,Cu forța unui uragan,Îngrozitor pentru dușman.Un nume dăltuit în
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
parcă ai veni din vechi milenii alergând. Dar stai! Oprește-te o clipă, ai trecut deja în noul mileniu, te-ai îmbogățit în sensuri noi, și mai presus de toate, ai procreat. Ai grijă de micuța făptura, sădește-i în cuget dragostea de Domnul, iubirea de Sfântă Treime! Intru din nou în Catedrală, Maica Domnului, cu Pruncul Sfânt Iisus în brațe, mă binecuvânta și simt că acceptă rugăciunile mele, ale tale, ale tuturor credincioșilor. Hai să ne prindem de mâini într-
GÂNDURI de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380541_a_381870]
-
parcă ai veni din vechi milenii alergând. Dar stai! Oprește-te o clipă, ai trecut deja în noul mileniu, te-ai îmbogățit în sensuri noi, și mai presus de toate, ai procreat. Ai grijă de micuța făptură, sădește-i în cuget dragostea de Domnul, iubirea de Sfânta Treime! Intru din nou în Catedrală, Maica Domnului, cu Pruncul Sfânt Iisus în brațe, mă binecuvântă și simt că acceptă rugăciunile mele, ale tale, ale tuturor credincioșilor. Hai să ne prindem de mâini într-
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
odrăslit sufletul creștin prin cuvânt și rugă, revărsându-se dincolo de limanurile timpului și spațiului pe țărmurile veșniciei ortodoxe. Focul din Cuvântul dumnezeesc și flacăra Rugii divino-creștină prelinsă pe Chipul ființei și persoanei dacoromânului străbun i-a împletit unitatea în același cuget și aceeași simțire sfântă care, l-a întrupat ca Dăinuire multimilenară în cuminecare cu Altarul, Dorul, Dăruirea, Doina, Balada, Pământul, Codrul, Moșia, Apele, Grâul, Via, Taina, Biserica, Suferința, Crucea, Martiriul, Omenia, Luna, Stelele, Soarele, Cerul, Învierea, Înălțarea și Neatârnarea, rămânând
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
ROMÂNIA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului E Anul Nou... Părinte, Te roagă și veghează La liniște și pace În anul ce urmează. E Anul Nou... Părinte, Călăuzește-ți turma Spre cuget și iubire, Să nu îți piardă urma. Dă României soare, Clădește-i viitorul, N-o-mpovăra cu biruri, Doar e sărac poporul. Dă României vise... Tot omului dă-i șansa, Prin muncă, prin sudoare Să-și pregătească masa. Dă orbului
RUGĂCIUNE PENTRU ROMÂNIA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379437_a_380766]
-
muncă, prin sudoare Să-și pregătească masa. Dă orbului speranța Luminii ce-l așteaptă, Săracului? O pâine. Mișelului? Răsplată. Iar pruncului putere Să crească în dreptate, Bătrânului odihnă, Acum și după moarte. ***** E Anul Nou... Părinte, Călăuzește-ți turma Spre cuget și iubire... SĂ NU ÎȚI PIARDĂ URMA. Mugurel Pușcaș ( vol " Catarge peste timp ", ed. NICO, 2016 ) ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: RUGĂCIUNE PENTRU ROMÂNIA / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2192, Anul VI, 31 decembrie 2016. Drepturi
RUGĂCIUNE PENTRU ROMÂNIA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379437_a_380766]
-
Dai pietrei zbor, împărățind Pământul. Nu aștepta să-ți mulțumesc... Nu știu!.. Te necăjesc, îmi pare rău, ades, Trăirea, versul, cântul, pana mea, Sunt deseori al suferinței mers. Tu, iartă-mă când gânduri n-au hotar, Fantasme adumbrind suflet sau cuget, Iubește-mă cum sunt, alint sau jar, Să simt sfios în mine, linu-ți umblet. Îți dăruiesc în prag de primăveri, Potirul plin cu dragoste nestinsă, Spre noi limanuri, tandri, efemeri, Plutind dual... Din ființă, spre neființă. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor
FEMEIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379445_a_380774]
-
rană care doare. Cu gândurile nopții ce să fac, Ca inimii să-i dau o alinare? Mereu necunoscuți să fi rămas... Trăind cu liniște și pace în suflet. Nu mai făceam în dragoste popas... Să sufăr în tăcere și să cuget. Alăturea de tine tu mă vrei, Dar depărtarea dintre noi e mare. Citește dragostea din ochii mei, Și ascultă a do!rului chemare. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ÎMI ESTE DOR DE TINE... / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ÎMI ESTE DOR DE TINE... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379519_a_380848]
-
una din moșii?/ Eu nu cunosc pe lume avuții/să-mi poată prețui un colț de țară.// *** Ci nu păstra în inimă sminteală,/ că nu plăieșii și-au ieșit din minți/precupețind Moldova pe arginți,/ cum le-ai adus la cuget bănuială.// Ei zac în lanțuri, lângă hăul mării, /și trag în juguri puse de călăi./ Bicele însă nu le țin ai tăi/și mâna ce izbește nu-i a țării//. *** Măria Ta. Înseninează-ți fața,/pușcașii n-au uitat să
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
sunt chipul divin sau interfața dintre Icoana realității dacoromâne și Aura lumii dumnezeiești. Aceste prezențe harice au parcurs Calea lui Hristos netezită de înaintași prin Tradiția patristică, sub lumina Rugului Aprins al sfințeniei, sub autoritatea demnității Voievodale, a Vlădicilor de cuget și simțire românească, sub vrednica cinstire a Dascălilor, a Poeților, a Preoților, care n-au neglijat nici o clipă obștea Cetății lor, sacre. Cu puțin înainte de zorii Creștinismului, marele orator roman Cicero, apropiat de Octavian August, îl sfătuiește să facă din
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
nesinceri, înroșiți de turbare, în strădania de a ascunde adevărul. Mercenarii Apocalipsei, politicienii puterii, ateii din România trăiesc permanent o continuă neliniște: îmbrățișând temerile din Lojele fraților din lăuntru cu constrângerile confraților din Lojele de afară. Pâcla urii și învârtoșarea cugetului lor nu vor permite niciodată pătrunderea zorilor strălucitoare ale vieții harice. În pustiul sufletelor lor bate doar crivățul pierzaniei în nuanțe sterpe cu răbufniri cernite de gri, negru ori sinistru. Ei și-au agonisit niște scrupule bizare pe care le
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
trăirii lor. Ostași și Ofițeri care au făcut din curaj și onoare stindar libertății și biruinței dreptății nației, iar cei mai mulți sunt Sfinte Moaște întregului nostru pământ sacru și binecuvântat de Dumnezeu. Țărani care au bătătorit cu dor Vatra Strămoșească prin cugetul lor curat de înțelepciune, cu dreapta credință nezdruncinată, cu omenia proverbială, cu brațul înarmat și tâmpla de veghe la hotare. Oameni de cultură, de Știință și Academicieni Români care au adus un omagiu ales și repetat lui Dumnezeu și Neamului
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
pe care le lasă acele lanțuri pe unde sunt târâte se aprind în muguri de jertfă, ca beteala unui Colind dumnezeiesc, în Bradul Crăciunului, ca dor de rod a cuminecării întru Hristos: Cătușele sunt odraslele feroce ale lanțurilor, unite-n cugetul meschin de a ștrangula pulsul și mâinile celor ce au binecuvântat fapte plăcute lui Dumnezeu, Creației Sale, Neamului și Omenirii. Cătușele purtate de creștinii „vinovați” de Dragostea întru Dumnezeu și Neam sunt cele mai odioase stigmate, ce profanează în făptura
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
și mâinile celor ce au binecuvântat fapte plăcute lui Dumnezeu, Creației Sale, Neamului și Omenirii. Cătușele purtate de creștinii „vinovați” de Dragostea întru Dumnezeu și Neam sunt cele mai odioase stigmate, ce profanează în făptura zămislită de Atotcreatorul, verticalitatea spirituală, cugetul arzând nemistuit și flamura mistică a Crucii credinciosului ortodox. Cătușele sunt prinse de mâinile tremurânde ale creștinilor torturați, deveniți umbrele suferințelor, cu scopul mișelesc de a le sugruma cântarea închinărilor sfinte în suișul lor către Domnul. Zalele cătușelor sunt împletite
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
mă ridic.”[Aiud, 7 Mai, 19949] (Nichifor Crainic, Cântec de după Gratii-Șoim Peste Prăpastie Versuri Inedite Create în Temnițele Aiudului. Ed. Roza Vînturilor, București, 1990) Sufletele miilor, zecilor și sutelor de mii de creștini cu aripile lor de credință, cu neaua cugetelor împodobite-n Imnele Nașterii Domnului, cu harul binecuvântării preoților, cu mireasma sublimă a poeților, cu împărtășirea Duhului Sfânt, în Dor și Suferință, au frânt gratii, au rupt zăvoare, au despicat bezna, au topit gerul, au încremenit spaima temnicerilor, au aprins
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
anchete dinainte pregătite, în procese înscenate, în sentințe programate, în temnițe sinistre, în lagăre de exterminare, în deportări samavolnice, în supravegheri securisto-permanente de decenii, s-a înfățișat ca o confesiune cosmică, trăită ceremonial în orizonturile Tradiției ortodoxe, și-a configurat cugetul ei divin printr-un rafinament spiritual fără egal în lume, înfrumusețând estetica lirismului cu broderia Tainei soteriologice-imperativul unei viziuni inefabile, revelând mintea cu veghea ei eminesciană, fervoarea și extazul unei simfonii monaho-angelice, arsenico-bocaciene, frământările firii suprafirești, frumusețea sufletului, armonia rugăciunii
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
s-au înălțat atâtea imne și poeme de dor, de dragoste și de mulțumire pentru viața primită, întru taina și jertfa ei, întru iubirea și mărturisirea mai presus de sine. Poezia, cântarea, trăirea, asceza, suferința, bucuria sunt jertfe mistice ale cugetului spre împlinire duhovnicească peste care se revarsă harul lui Dumnezeu pentru a le întregi arhetipal, căpătând astfel, mireasmă, culoare, expresie, misiune, vocație, mărturisire, închinare, atribute spirituale unei culturi creștine autentice și înălțătoare spre transcendent, spre unire deplină cu Inefabilul. Prin
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
de altfel și de fapt că textul nu are doar literă, ci și har. Mai ales Har! Păi, dacă iubești Neamul tău așa cum l-a iubit Profetul nostru dac, cu toată ființa sa, cu toată inima sa și cu tot cugetul său, oare pe Dumnezeu: „Din Care își trage numele orice neam în cer și pe pământ ”(Sf. Ap. Pavel, Epist. către Efeseni 3,15), Care este Părintele ceresc și al neamului nostru, oare nu L-a iubit mai presus de
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
purtătorul meu prin galaxie, Cât timp lumini celeste mă transformă. Să explorez, azi mi-am ales Pământul Și-am coborât, vremelnic, la-ntrupare, Urmându-mi existența muritoare Ce mi-a înscris-o, în destin, Cuvântul. Învățături lăsate-n așteptare Mă luminează. Cugetul și fi’nța, Cu-adevărat își întăresc credința, În vieți astrale, noi, nemuritoare. Îmi cercetez în inimă și-n minte, Cum îmi dictează-ntotdeauna Eul, Fărâmă de divin din Dumnezeul Atoatecreator, ce-mi e sorginte. Referință Bibliografică: ÎNTRUPARE / Silvia Rîșnoveanu
ÎNTRUPARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381131_a_382460]
-
care suspină trebuie să ne frângem inima; iar dacă vrem să ne facem părtași la durerea cuiva, se cuvine să fim împreună-pătimitori. Și toate acestea ne cer deopotrivă duioșie, mărinimie și dragoste nefățarnică. Cu ce îndrăzneală ne vom apropia cu cugetul și simțirea de tânguirea Doamnei Maria Brâncoveanu, când vedem că pătimirile,lacrimile și suspinurile ei au înălțat un munte ale cărui piscuri au ajuns până la Cer?” (Doamna Maria Brâncoveanu, Tainica Biruință a Lacrimilor. 1714-2014. Ed. Sophia, București, 2014, p. 140
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
pentru spiritul religios-ortodox al cuvântului, duhul lui, exegeza hermeneutică, mireasma suavă a sublimului purtător de lumină harică, de preaplin ca dar al creației artistice. Cuvântul dac se îmbracă literar cu Iia țesută a literelor românești, brodate pe altița metafizică a cugetului peste care se răsfrânge nimbul de borangic al exegezei hermeneutice. Însumându-se Neamului său creștin, Bisericii străbune ortodoxe deci, primește lumina Logosului prin chemarea la actul creativ, iar prin darurile, energiile necreate ale Duhului Sfânt este ales în finire sinergică
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
JIANU, BRAVII PANDURI, PE CEI DE PEȘTERI OCROTITI, PE FRAȚII CODRILOR STRĂBUNI ! JURĂM. PE URIAȘUL CLOPOT BUGA AL SFÂNTULUI ȘI DOMN ȘTEFAN, CĂ VOM VENI IARĂȘI LA PUTNA RĂZEȘII TOȚI SĂ NE PLECĂM LA CEASUL SFANT DE ASCULTARE ! JURĂM, PE CUGETUL LUI IANCU, PE JERTFA CELOR DE PE ... Citește mai mult JURĂM,PE SFÂNTA EVANGHELIE A DOMNULUI IISUS HRISTOS, SĂ SLUJIM ADEVĂRULUI ÎN TOT CE-I BUN ȘI E FRUMOS !JURĂM,PE DULCEA OCROTIRE A MAICII SFINTE, PREACURATE, CĂ VOM CINSTI ORTODOXIA
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
ȚEPEȘ, PE TUDOR, JIANU, BRAVIIPANDURI, PE CEI DE PEȘTERI OCROTITI, PE FRAȚII CODRILORSTRĂBUNI !JURĂM.PE URIAȘUL CLOPOT BUGA AL SFÂNTULUI ȘI DOMN ȘTEFAN,CĂ VOM VENI IARĂȘI LA PUTNA RĂZEȘII TOȚI SĂ NE PLECĂM LACEASUL SFANT DE ASCULTARE !JURĂM,PE CUGETUL LUI IANCU, PE JERTFA CELOR DE PE ... XXVII. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - LACRIMI, LANȚURI, CĂTUȘE ȘI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINȚĂ ȘI BUCURII SFINTE, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1819 din 24 decembrie 2015. „Ce grai adânc au
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
sa cu șoapta mirifică a pașilor profetului ce i-a proorocit ardoarea pentru Neamul Dacoromân înflorit în verdele suferinței. Lujeri de zori i-au înmugurit în sufletul său serafic, cântarea divină, țesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa și dorința de a adora frumusețea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de țărână sfântă care a brodat veșnicia Străbunilor pe Marama primei Dimineți a Creației divine. Versul său se răsfrânge cum se
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]