1,806 matches
-
tărâmul fertilității nestăvilite. Promisiunea maritală ce conține conștientizarea capacităților intime este făcută de fete la tors sau la cules, adică în momentele activării puterilor magice. Gradarea promisiunilor ce culminează cu cea a mezinei născătoare de prunci minunați se face la cules de in sau cânepă, plante cu valorificare textilă ce implică un complex de acțiuni dificile. În special operațiunea prelucrării cânepii, trecută în registru verbal, capătă o putere apotropaică, în descântece, ca sugestie a evoluției inițiatice ce implică suferința rituală. În
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
modelul arhetipal. „Murind și înviind astfel, neofiții căpătau calități magice” ce vor fi puse la temelia lumii rezidite prin sacrificiu. Maternitatea fabuloasă Momentul ritual al cumulării forțelor sacre fertile deschide totodată etapa integrării rituale în comunitate prin gesturi maritale. La cules ori în timpul torsului izolant, fecioarele fac promisiuni maritale, în concordanță cu puterile lăuntrice dobândite. Mezina supralicitează de fiecare dată miza maritală, având convingerea că poate aduce pe lume prunci mirifici: „- De m-ar lua pe mine feciorul acela de boier
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dobândirea căreia soarele este supus unor probe ale zidirii (XXV) pe care le îndeplinește (XXVI). Pe lângă incursiunile în sacru, Trei fete surori I (5) și Vidros I(11) derulează subiectul declanșat de funcția I, 3, a plecării de acasă (la cules de flori, la pescuitul unor pești mitici) a tinerilor, adică a neofiților. Apropierea celor două specii epice, balada și basmul, prin tiparele inițiati- ce comune demonstrează coerența perfectă a formei în care se materializează imaginarul mitic românesc. Dincolo de legea evoluției
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
semnal al pătrunderii într-un spațiu sacru, în care acțiunile nu se înfăptuiesc sub puterea hazardului, ci ca urmare a unui scenariu ce trebuie îndeplinit punct cu punct. Același scenariu inițiatic este urmat în balada celor trei fete plecate la cules de flori, în cazul mezinei succesul mutației ontologice fiind marcat de imperfect: „Fata cea mai mică/ Rătăci p-o luncă./ Dar ea n-auzea/ Nici câinii lătrând,/ Nici cocoși cântând”. Perceperea interioară descrisă prin imperfect dezvăluie coborârea în sine și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a cânepii a fost părăsită. Când scriu aceste rânduri se discută reînființarea industriei inului și a cânepii, produsele textile din in și cânepă fiind foarte apreciate În Occident. Ne vom Întoarce și la prelucrarea casnică a inului și a cânepii? Culesul viilor de pe dealurile din răsăritul și apusul satului era perioada cea mai așteptată de copii. Deși Începând din 15 august fiecare familie putea merge la propria vie odată pe săptămână, culesul propriu-zis se declanșa În l5 octombrie. Satul se umplea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și la prelucrarea casnică a inului și a cânepii? Culesul viilor de pe dealurile din răsăritul și apusul satului era perioada cea mai așteptată de copii. Deși Începând din 15 august fiecare familie putea merge la propria vie odată pe săptămână, culesul propriu-zis se declanșa În l5 octombrie. Satul se umplea de oaspeți. Mici și mari, cu carele Încărcate cu buți mari de lemn, boturi*, găleți metalice și coșuri de nuiele, mijloace necesare depozitării strugurilor destinați vinificației sau conservării pentru nevoile gospodăriei
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
invadau dealurile acoperite de vițele ruginite și pline de roada multicoloră. Un "Vivat!" izvorât din sute de glasuri străbătea dealurile dintr-o parte În alta, la deșertarea primului bot de struguri, spre marea delectare a tuturor culegătorilor. În noaptea următoare culesului, bărbații tescuiau și depozitau mustul În butoaie de stejar, spălate și afumate din vreme cu floare de sulf (benzi de pucioasă), iar femeile și copiii legau strugurii destinați conservării. Dintr-un fir de ață (fuior de cânepă) de cca. 50
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
la fiecare capăt câte-un laț În care se puneau 1-2 struguri și se echilibrau pe o bară de lemn de 2-3 m care se fixa de plafonul camerei mai răcoroase sau chiar În podul casei. Se Înțelege de ce, după culesul viilor ne Îmbulzeam să ne urcăm În pod după cele trebuincioase gospodăriei. * Botul era un vas din lemn, În care botașii preluau strugurii de la culegători, Îi zdrobeau cu un băț din lemn de porumbel prevăzut În partea terminală cu ramuri
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
botașii preluau strugurii de la culegători, Îi zdrobeau cu un băț din lemn de porumbel prevăzut În partea terminală cu ramuri de cca.5cm și-i transportau În butea colectoare de 500-1000 l fixată În car. Nu pot uita din timpul culesului, via părintească din "heveș", dealul răsăritean cel mai Însorit al satului, lăsată În paragină după colectivizare, ca fiind prea izolată. Tata plantase toate soiurile de viță, de la ceasla albă și roșie, cea mai timpurie, până la coarna algeriană, cu ciorchini care
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
soiurile de viță, de la ceasla albă și roșie, cea mai timpurie, până la coarna algeriană, cu ciorchini care depășeau un kilogram și care se Îndulceau doar după căderea brumei, spre marea noastră durere. Îmi amintesc din primii ani ai copilăriei un cules de vii, la care verișoara Mioara (tușica de mai târziu), elevă la liceul Domnița Ileana din Sibiu, s-a repezit să culeagă un coș de struguri pentru profesoara dirigintă. N-a gustat strugurii ci i-a ales numai după frumusețe
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
aroma lor se desăvârșește doar spre sfârșitul lunii octombrie și strugurii rezistă la 10°-15°C, În cămara din nordul sufrageriei până În luna februarie. Admir zilnic frumusețea coarnei și mă Închin Naturii care i-a dat existența. Dar nu numai culesul strugurilor Îmi răscolește trecutul. Și culesul porumbului era plin de farmec, chiar dacă pentru copii era mai obositor. În fiecare seară, carul cu știuleți era descărcat În tinda casei și seara era destinată desfăcatului (depănușatului) În atmosfera de nedescris a poveștilor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
sfârșitul lunii octombrie și strugurii rezistă la 10°-15°C, În cămara din nordul sufrageriei până În luna februarie. Admir zilnic frumusețea coarnei și mă Închin Naturii care i-a dat existența. Dar nu numai culesul strugurilor Îmi răscolește trecutul. Și culesul porumbului era plin de farmec, chiar dacă pentru copii era mai obositor. În fiecare seară, carul cu știuleți era descărcat În tinda casei și seara era destinată desfăcatului (depănușatului) În atmosfera de nedescris a poveștilor și a cântecelor de dor și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
casei și seara era destinată desfăcatului (depănușatului) În atmosfera de nedescris a poveștilor și a cântecelor de dor și dragoste. Adormeam În foile de porumb și numai În zorii zilei următoare eram duși În pătuțurile noastre pentru desăvârșirea visurilor Începute. Culesul prunelor și coacerea lor pe leasa de nuiele de salcie Împletite cu grijă gospodărească pentru conservarea deshidratată a prunelor sau baterea nucilor și decojirea acestora cât și alte Îndeletniciri rurale constituiau momente de Încântare și farmec, așteptate cu nerăbdare În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Din munca noastră Încordată avem doar două rezultate: Recomandări planificate Și-ncurcături recomandate. Dar dacă pe linia cercetării științifice am reușit să ne impunem, pe linia Învățământului am regresat tot mai mult. Studenții au fost transformați În forță de muncă (culesul porumbului și a sfeclei furajere toamna, grăjdari În anii I și II, prin rotație În Stațiunea Didactică și Experimentală - SDE). Facultății de Zootehnie și Medicină Veterinară i s-a repartizat ferma Rediu - Vânători de ale cărei producții răspundeam. Medicii veterinari
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
brodatul obiectelor de cult. Ele brodează cu fir de aur. Am fost și eu În atelierul lor de broderie. În luna noiembrie se culeg toate măslinele. În acea perioadă am fost și eu și le-am ajutat câteva zile la cules. E frumos și plăcut să culegi măsline. În curte au și un paraclis „Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul”. Se fac slujbe la sărbătorile Sf. Ioan. Atât. Se spune că la curtea lui Irod era o slujnică, Salomeea, care a luat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
care slujește la Bacău. Mai era cu noi o soră care filma și Încă două măicuțe românce care slujesc la Sfântul Mormânt În Ierusalim. În total 7 persoane. Acest mic grup ne aflam În Muntele Eleonului pentru a ajuta la cules de măsline, că era perioada culesului. Toți am vrut să vizităm Muntele Sinai care se află În Egipt. Așa că ne-a dus o mașină, un microbuz, la autogara din Ierusalim. De acolo am luat un autocar până la frontiera 129 Eliad
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu noi o soră care filma și Încă două măicuțe românce care slujesc la Sfântul Mormânt În Ierusalim. În total 7 persoane. Acest mic grup ne aflam În Muntele Eleonului pentru a ajuta la cules de măsline, că era perioada culesului. Toți am vrut să vizităm Muntele Sinai care se află În Egipt. Așa că ne-a dus o mașină, un microbuz, la autogara din Ierusalim. De acolo am luat un autocar până la frontiera 129 Eliad. La frontieră am prezentat pașapoartele și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
că eu mă duc la școală să nu pierd anul și, dacă mă primește, să asist la ore. Erau tot colegi de-ai mei, de-acolo din comună. Și, la un moment dat - țin minte că eram pe câmp, la cules porumb... și... vreau să spun că dormeam, să nu ne mănânce țânțarii dormeam precum iepurii, și i-am spus lui taică-meu că eu nu vreau, că eu plec la școală. Nu mai merg, deloc nu mai muncesc. Știu că
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ăia de ăla, spune că ce, ăla e la nivelul lui ?!” „- Da’, să știi, măi, mâine dimineață te trimit pe tine !” „- Da, to’arășul director, merg eu acolo și vă arăt eu acolo cum se culege porumb ! Că eu de la cules porumb, am ajuns aici !” [râde] „- Auzi, măi - îi spune secretaru’ de partid - auzi, măi, că mai are și gură!” S. P.: - Deci, să-nțeleg că n-ați fost un angajat comod ?! Ș. B.: - Nuuuu, nu, nu, nu ! Păi, mie-mi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
șansă cu mine. Trimiteți.” Și am luat câte un maistru... Vin la poartă, i-am adunat pe toți la poartă, le spun, din nou, aceeași lozincă. „- Măi, fiți atenți, aici, la mine ! Care nu vrea și n-are chef de cules porumb, rămâne aici, pe loc, se-ntoarce în secție. Nu pățește nimic, eu nu sunt răzbunător, nu vrei, nu vrei, măi, dragoste cu forța nu se face ! Dar, care merge, se suie în autobuz, voi mergeți cu autobuzele în față
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
spate, în urma lor. „- Să vină șeful și să discutați cu șeful !” Ajung eu... discută ăia: „- Bună ziua !” „- Bună ziua !” „- Dom’le spuneți-mi ce avem de făcut. Nu cumva îmi arătați toată valea asta de-aici, că îți trebuie o săptămână de cules. Mie îmi spuneți de unde s-o încep ! Și e treaba mea cum mă organizez !” Eu, știind cum se taie la țară și se fac grămezile, m-am dus cu un maistru ș-am verificat grămezile, să văd câți oameni pun
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
erau de pe la țară, veniți de la țară și cunoșteau meseria de cutare. Și ăia, într-adevăr, o făcut repede. I-am scris pe fiecare de la grămezi... Maiștrilor le-am spus: „- Îi scrieți pe hârtie, la grămada cutare, Popescu, cutare, ăsta o cules două.” Trece-un timp vine și spune: „- To’arășul inginer, am vrea și noi să bem un pahar de vin.” „- Băi, da ! Întrebarea e cam grea, da’ să discut cu șefii ăstia, că nu-s eu șef aici. Vedem ce
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
zic: „- Dom’le, dumneata faci ca ăla cu felinaru’...”. [râde] Zic: „- Adă remorca și sacii și încărcăm și sacii, nu, nu.” O plecat unii la zece jumate, unii o plecat la 11. La ora unu, nu mai era nimeni la cules porumb. „- Dom’le, sunteți mulțumiți ?” Zice: „- Dom’le, dacă matale mai vii patru zile, ai terminat tot porumbul ăsta de-aicea !” „- Da’, nu dom’le, eu am venit acum ca să arăt la cineva cum se face treabă, de făcut treabă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
am spus: „- Băi, după ce-ați plecat de-aici, eu nu mai răspund de voi. Nu știu, nu mă interesează, că te duci înaintea trenului. Când ai plecat de-aici, eu răspund de tine aici, cât îi pe terenul de cules, după ce ai ieșit de-aici, treaba ta, ce faci !” Ăștia o și aflat de la Partid. A doua zi, face iar ședință directorul, cu secretaru’ de partid, cu șefii de secție. „- Bă, n-am crezut că tu chiar poți să faci
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
că ăia o făcut-o în 4 ore, bravo lor ! Păi, dacă eu mai făceam, mai culegeam jumate din grămezile de-acolo. Da’ eu am văzut ce-au cules ăia ieri, că tot ăia fuseseră de la Partid. Păi, ceia o cules un singur rând din rândurile astea. Și cam câți o fost ?! Că dacă nu știam. Păi zice cam tot atâția ca dumneavoastră, da' ce, stăteau câte 10 la grămadă. Cum 10, dom'le ?! Da. Păi, 10... ce, trăgeau doi la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]