2,639 matches
-
va obține în mod sigur înscrierea conferinței și că formalitatea trecerii prin consiliu o voise numai spre a nu avea aerul că lucrează pe deasupra. În caz de schimbări, cererea era sprijinită pe majoritatea în regulă, nu opera unei hotărâri de culise. Convingîndu-se de bunele intenții ale lui Conțescu și dîndu-și seama că fără sprijinul lui n-ar fi fost capabil să facă nimic, Gonzalv se decise să pornească divorțul. Tocmai se îndrepta spre tribunal, pe sălile căruia întîlnea de obicei pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
haz, ne lipsești foarte mult. Ioanide răspunse că după accidentele ce i se întîmplaseră, zgomotul social îl indispunea. Se întîmplă un lucru și mai paradoxal. Gavrilcea, care, fără a avea un rol clar în noul regim, era o forță de culise, un soi de comisar al guvernului, sugeră ideea să se glorifice jertfa lui Tudorel dîndu-se așezământului Boldescu-Kapri denumirea Casa de Artă "Tudor Ioanide". Un observator atent ar fi prins sub zâmbetul de capitulare al lui Gaittany o indispoziție secretă, înăbușită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o emoție prea urâtă ca să fie recunoscută în fața lumii, grija pe care o are cineva pentru a-și camufla invidia sfârșește în mod obișnuit prin a o face de nerecunoscut sie însuși/sie însăși. De asemenea, fiind o uneltire de culise, invidia este fățișă extrem, extrem de rar. Ea este un proces ascuns, tăcut, scormonitor, răscolitor, suportat în taină. Potrivit lui D. Sayers "invidia este marele nivelator: dacă nu poate nivela lucrurile în sus, le nivelează în jos... în cel mai bun caz
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de-a dreptul fantastică, fondată pe clasica ambiguitate dintre realitatea fenomenală și cea onirică, ezitare ce degenerează, firesc, în nebunie, percepții evenimentelor nu este la fel de ambiguă și pentru cititor, căruia i se îngăduie să observe și ceea ce se petrece în culise. Cititorul, spre deosebire de personaj, știe că totul e nu este decât o punere în scenă, cu actori instruiți în detaliu asupra rolului pe care îl au de jucat. Regizorul înscenării este chiar califul, care cedează, pentru o zi, rolul principal unui
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pentru "de unde?" nu ia în calcul ipotezele științei), pentru că el se rezumă la "aici"-ul fenomenal ― manifestabil și întîlnibil ― al secvenței cuprinse între naștere și moarte. Locul în care sânt eu așezat nu-mi permite să văd decât scena; despre culisele din "stînga" și din "dreapta" ei nu am pe ce temei să vorbesc. Totul se rezumă la faptul că sânt aruncat pe scenă, trebuind să joc. Culisele, oarbe pentru mine, sânt primul temei al nimicnicității mele și primul fel în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în care sânt eu așezat nu-mi permite să văd decât scena; despre culisele din "stînga" și din "dreapta" ei nu am pe ce temei să vorbesc. Totul se rezumă la faptul că sânt aruncat pe scenă, trebuind să joc. Culisele, oarbe pentru mine, sânt primul temei al nimicnicității mele și primul fel în care "vina" se articulează în existența mea. Lucrurile merg însă mai departe: jocul însuși, popasul meu în scenă este pândit în fiecare clipă de neant și generează
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să nu mi-l trimită înainte?" mă tot întrebam. "Ce vrea să-mi dovedească cu asta? Că puțin îi pasă de părerea mea? Că n-are nevoie de mine?" Pe măsură ce citeam, toate întrebările acestea păleau. Pătrundeam, cu fiecare rând, în culisele unui "eu cultural" pe care nu-l bănuisem niciodată, pentru că nimic nu-mi semnalase vreodată prezența sau perspectiva lui. Povestea masteratului de religii extrem orientale nu începuse încă, așa încît surpriza mea a fost totală. Ștefan era atunci student în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poate fi cunoscut, dar care până la el nu a fost cunoscut cu rigoarea ontologiei. Când spun "ceea ce poate fi cunoscut", atrag atenția că Heidegger nu își arogă puteri magice în filozofie. Filozofia nu e magie și nu poate pătrunde în culisele existenței. Nici "de unde" (venim), nici "încotro" (ne ducem) nu-i stă lui Heidegger la îndemînă să ne spună, așa cum, de fapt, nu-i stă nimănui pe lumea aceasta. Filozofia lui Heidegger, fiind "fenomenologie", nu are de-a face decât cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
joase și rotunde în dreptul lor. Pe sofaua din dreapta fotoliilor se așază principesa și principele, pe cea din stânga, arhiepiscopul și cu mine. Consilierul primăriei, tânăr, binecrescut și emoționat, ne salută și îi introduce pe vorbitori, făcîndu-și de fiecare dată apariția din culise. Vorbim în aceeași ordine ca și la Timișoara, principele citește la fel de trist ca și ieri textul despre Majestatea Sa, principesa îi apasă din nou principelui mâna cu podul palmei când acesta revine pe sofa, Regele spune din nou cele două
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai grele momente îmi e rușine să mă rog? Pesemne că sânt bolnav de teama de ridicol: dacă la capătul celălalt nu e nimeni? Dacă rugăciunea mea nu are "sol fenomenal"? Cum să fac să ajung, o clipă măcar, în culisele existenței mele? De unde aerul acesta assure al celor care, ca și mine, deambulează, bezmetici, pe scena vieții pe care nu știu cum s-au pomenit, dar care nu se sfiesc să țină discursuri competente despre un "dincolo" cu care par că se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și mai mare, disperarea mea e și mai mare.) Dar despre ce este vorba? Plecăm de la premisa că toți am vrea să știm ce e cu noi. Iar "ce e cu noi" înseamnă, de când lumea, că vrem să ne cunoaștem culisele: am fost distribuiți, cu toții, pe scena vieții, rămânem și jucăm pe ea o clipă, apoi ieșim din scenă pe partea cealaltă. Cine ne-a distribuit în rolul vieții? De unde, venind, ne-am făcut intrarea în scenă? Ce se întîmplă în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am fost distribuiți, cu toții, pe scena vieții, rămânem și jucăm pe ea o clipă, apoi ieșim din scenă pe partea cealaltă. Cine ne-a distribuit în rolul vieții? De unde, venind, ne-am făcut intrarea în scenă? Ce se întîmplă în culisele prin care am intrat? Și apoi, ce se întîmplă cu noi după încheierea spectacolului? Cum arată culisele prin care ieșim? încotro ne ducem? Toate religiile lumii, chiar și cele mai pricăjite, în măsura în care presupun un "cult al morților", nu s-au
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
scenă pe partea cealaltă. Cine ne-a distribuit în rolul vieții? De unde, venind, ne-am făcut intrarea în scenă? Ce se întîmplă în culisele prin care am intrat? Și apoi, ce se întîmplă cu noi după încheierea spectacolului? Cum arată culisele prin care ieșim? încotro ne ducem? Toate religiile lumii, chiar și cele mai pricăjite, în măsura în care presupun un "cult al morților", nu s-au îndoit o clipă că există un "pe urmă" și un "dincolo". Toate presupun rupturi de nivel, praguri
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
raporturi între manifest și nemanifest, cosmogonii subtile, proiecte ale divinității, cicluri amețitoare, vârste, evi și aioni. În acest spectacol grozav, în această panoramare extremă a ființei, omul își capătă un tâlc, viața lui prinde sens, nu mai există scenă și culise, cortina rămâne definitiv ridicată peste Spectacolul Lumii... Fragmentul care sîntem își găsește locul în întreg, scara pe care avem de urcat se desfășoară în fața ochilor noștri, raporturile dintre centru și periferie, dintre sus și jos se precizează, nu mai putem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nou o dramă de spectacol, "Ucigașul", tot de soiul Cerșitoarei, dar scrisă cu mult mai mult talent, c-un plus în cazuri criminale, dar c-un binefăcător minus în cazuri providențiale, încît mașinistul a fost scutit de-a juca după culise rolul "bunului Dumnezeu". Ba chiar un caracter am observat în această dramă, pe Mardoș. Mardoș e un sanguinic escelent, o adevărată fiară din pustii, cu toată sălbateca sete de luptă și de sânge. El e înfrînt prin sine însuși, prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
contrare, în antiteză. Aceasta nu este o concepție proprie unei viziuni personale asupra relației dintre femei și viața politică. Moderatoarea folosește, probabil fără o intenție anume, un stereotip foarte des întâlnit: politica este o lume imundă, marcată de jocuri de culise, necinste, corupție, șantaj și compromis (citește: politica nu e o ocupație pentru doamne), iar femeia este prin excelență un simbol al fragilității, delicateței sufletești și fizice, virtuții și bunei educații (citește: femeia își pierde feminitatea prin implicarea în politică). Acest
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
că universul său diegetic nu aparține nici raiului, dar nici iadului. Ca și în cazul târgoveței din Bath, autoritatea și experiența, simpatia, indulgența și latura critică s-au îngemănat.106 „Decameronul abundă în descrierea incidentelor domestice, a manierelor și a culiselor, a decorului; de aceea nu putem concepe ca portretele personajelor feminine să nu fie la fel de bine schițate și reprezentate de un observator atât de fin și un pictor atât de fidel cum a fost Boccaccio.”107 Asemenea lui Molière, Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
amenajat și un spațiu adecvat pentru bibliotecă. Noua bibliotecă a avut în organigramă post de bibliotecar cu normă întreagă, încadrat până în anul 2002 de către Veronica Dimofte, și până în prezent de către Mihaela Grigoreanu. Cu ajutorul bibliotecarei am cunoscut activitatea „de culise” a acestui locaș de cultură. Petrecând câteva ceasuri în bibliotecă, îți dai seama că aici se duce o activitate nu mai puțin importantă ca aceea din școli. Biblioteca își are și ea „elevii” ei, peste 280 la număr, de cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că universul său diegetic nu aparține nici raiului, dar nici iadului. Ca și în cazul târgoveței din Bath, autoritatea și experiența, simpatia, indulgența și latura critică s-au îngemănat.106 „Decameronul abundă în descrierea incidentelor domestice, a manierelor și a culiselor, a decorului; de aceea nu putem concepe ca portretele personajelor feminine să nu fie la fel de bine schițate și reprezentate de un observator atât de fin și un pictor atât de fidel cum a fost Boccaccio.”107 Asemenea lui Molière, Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
coord.), Sărac lipit, caut altă viață!, Editura Nemira, București. xe "Stănculescu"Stănculescu, Manuela Sofia, 2004b, „Vor săracii să muncească?”, în Manuela Sofia Stănculescu, Ionică Berevoescu (coord.), Sărac lipit, caut altă viață!, Editura Nemira, București. xe "Stănculescu"Stănculescu, Maria Sofia, 2004, „Culisele zonelor sărace: forme de excluziune socială”, în Manuela Sofia Stănculescu, Ionică Berevoescu (coord.), Sărac lipit, caut altă viață!, Editura Nemira, București. xe "Ștefan"Ștefan, Cristina, 2004, Familia monoparentală. O abordare politică, Editura Arefeană, București. xe "Whitehead"Whitehead, Ann, 2003, „Failing
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
țintaș, un fel de campion la pistol viteză. Performanțele atribuite de Rosetti slugerului, pe vremea unor pistoale cu cremene, sunt absolut incredibile. Paloșul e utilizat eficient de Ștefan cel Mare împotriva trădătorului paharnic Ulea. La Delevrancea faza se petrece în culise. Domnitorul revine în scenă și se scuză oarecum pentru a fi folosit semnul puterii împotriva unui om neînarmat: „Murise înainte de a-l izbi.” Un regizor contemporan ne-a făcut plăcerea de a vedea momentul pedepsirii. Ulea era și el înarmat
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
rolul lui Ștefan un actor foarte mare de stat, ca și Ulea de altfel, încât izbirea bătrânului voievod cu inamicul lua proporțiile unei încăierări între giganți. În afara scenei o atacă și Țircădău pe Zița cu șicul de la baston. Tot în culise se bat Popa Pripici și dăscălimea în Scrisoarea pierdută. Jupân Dumitrache îl capturează însă pe Rică în plină scenă, cu scopul de a-l întreba: „Ce poftești măi musiu?” Spiridon e bătut de Dumitrache cu biciul: „Sfântul Neculai”. Mai periculoasă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
simpatică a celor mai bune modele ale lumii, cu o puternică filosofie care susține că forma decurge din funcție și că designul funcționează la fel de bine precum arată. Building a Dream: The Art of Disney Architecture, Beth Dunlop. O privire în culisele arhitecturii lui Disney - de la parcurile tematice la hoteluri și sediul central - și un semnal al influenței ambalajului, mediului și detaliului. Anuarul de design Communication Arts. Chiar și lucrul strategic de dubios - care abundă în paginile lucioase - demonstrează infinitele opțiuni din
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Simmons, Mitzi Stepp, Cindy Weber și lui Robert Wilson. Barb, John, Joel, Judy - sper să vă mulțumesc din nou și în alte feluri. Mulțumiri unor surse unice de inspirație: persoanelor amabile care m-au lăsat să trag cu ochiul în culisele companiilor lor; lui Roy Martin de la Dialog; mulțumiri deosebite celor de la Northern Trust și State Farm Insurance; Ritei Schaefer și lui Paul Coglin de la Houghton Mifflin/McDougal Littel, pentru sfaturile generoase. Lui Janice Eaves, un înger pe Drew Avenue. Lui
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
-l urmărească și să-l Îndrume Îndeaproape. Nu poți deveni chirurg citind acasă, fără a asista la disecții și mai ales fără a urmări tehnica unui mare chirurg. Și nu poți deveni actor fără a urmări pe scenă și În culise comportamentul marilor actori și fără a discuta cu ei. „Socrate spunea că acei care știu ce este fiecare lucru sunt În stare să explice și celorlalți pe când cei care nu știu este firesc să se Înșele și pe ei și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]