1,876 matches
-
resc măr turia cu semnăturile lor. Mărturia acestora se con struieș te în jurul fapte lor la care au asistat și nu în jurul comportamentelor celor doi. Așa Ioan, fiul lui Petco, vorbește despre bătăile pe care consăteanca le-a primit de la cununie și până la nașterea copilului, când pârâtul „au lăsat-o pe așternut bolnavă și s-au dus“; Matei, fiul lui Ion, a constatat cu ochii lui boala Păunei, provocată de soț, atunci când: „am mer su di mi nea ța la el
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe alocuri indescifrabilă. Ba mai mult, acești țărani nepricepuți se văd acuzați de potlogeni că tot ceea ce au mărturisit nu reprezintă adevărul, deoarece „sunt toate rubedeniile ei, iar nu oameni străini dentr-a cel sat“. Importanța mărturiilor este însă acoperită de cununia ilegitimă săvârșită de femeie. Că a suferit sau nu contează mai puțin, dar „că s-a oumbrăznicit, a strica cununiacea dupre lege“ și „au îndrăznit și la altă cununie duhovnicească“, iată fapte grave care trebuie pedepsite. Într-o primă cercetare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
oameni străini dentr-a cel sat“. Importanța mărturiilor este însă acoperită de cununia ilegitimă săvârșită de femeie. Că a suferit sau nu contează mai puțin, dar „că s-a oumbrăznicit, a strica cununiacea dupre lege“ și „au îndrăznit și la altă cununie duhovnicească“, iată fapte grave care trebuie pedepsite. Într-o primă cercetare, preotul care a săvârșit cununia și protopopul Bucureștului nu scapă ne pedepsiți, căci „au săvârșit cununie fără de lege“ și fără să se informeze. Pentru că nu există un motiv de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Că a suferit sau nu contează mai puțin, dar „că s-a oumbrăznicit, a strica cununiacea dupre lege“ și „au îndrăznit și la altă cununie duhovnicească“, iată fapte grave care trebuie pedepsite. Într-o primă cercetare, preotul care a săvârșit cununia și protopopul Bucureștului nu scapă ne pedepsiți, căci „au săvârșit cununie fără de lege“ și fără să se informeze. Pentru că nu există un motiv de divorț, după Pravilă, mitro po li tul decide reîntoarce rea soției în patul con ju gal
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a oumbrăznicit, a strica cununiacea dupre lege“ și „au îndrăznit și la altă cununie duhovnicească“, iată fapte grave care trebuie pedepsite. Într-o primă cercetare, preotul care a săvârșit cununia și protopopul Bucureștului nu scapă ne pedepsiți, căci „au săvârșit cununie fără de lege“ și fără să se informeze. Pentru că nu există un motiv de divorț, după Pravilă, mitro po li tul decide reîntoarce rea soției în patul con ju gal, cel puțin încă un an și anularea celui de al doilea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care văduva Maria Canta cu zi no se învoiește s-o facă cu Costandin Zaguria novel grămătic, boier grec din anturajul domnului mai sus-a mintit. Dar Vodă „ca unul ce și într acestea se amesteca, de nu lăsa nici cununia la voia învoiților, a zăticnit-o“, remarcă banul, rudă cu văduva Maria aflată în cauză. Cei doi, aflând de planurile lui Mavrocordat, se decid să fugă împreună peste Dunăre și să se cunune acolo, dar cum Vodă nu doarme, boierii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
19 ani, după cum reiese din document. logodna se făcuse cu mult timp în urmă, cele două familii așteptând până „la anul 1769, luna lui noiemvre“ pentru ca băiatul să împlinească vârsta de 19 ani și pentru a se putea să vârși cununia. O că să torie cu nepo trivire de vârstă între parteneri este imediat percepută drept ceva în neregulă, ca aceea între Safta Cantacuzino, măritată pentru a treia oară pe la 30 de ani cu Pantazi paharnic, la sfătuirea vărului ei, Costandin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și fini care ajung până la reclamarea în justiție. Antim Ivireanul intervine, în urma numeroaselor dispute pe care a încercat să le aplaneze, cerând preoților să aducă la cunoștința enoriașilor că nașul de botez nu trebuie neapărat să fie și nașul de cununie și că un altul își poate asuma această sarcină spirituală. logodna și schimbul de inele conform dreptului canonic ortodox, logodna are putere religioasă ca și „nunta deplină“, dacă s-a făcut cu respectarea următoare lor reguli: „arvuna“, „legături cruciș“ sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cei doi, și nu de către Biserică. După perioada de logodnă, care s-a făcut cu tocmeală și schimburi, fără ceremonia religioasă, cei doi au început să nu se mai înțeleagă. În această situație este invocată neputința logodnicei de a săvârși cununia, „neslobozită fiind dumneaei cu voie de la Biserică a să căsători“ . Probabil că dacă logodnicii s-ar fi împăcat, o dispensă de căsătorie ar fi fost cerută sau căsătoria ar fi decurs fără nici un fel de probleme sau urme documentare. În
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
logodește cu fiica lui Iorga Dolete din același județ și din același sat. logodna se face cu respectarea tuturor ca noa ne lor bi se ricești și a tradițiilor cutumiare, adică cu schimb de inele, cu daruri și cu citirea cununiilor de către un preot. Fata însă refuză să-și urmeze logodnicul, ne fiind acesta „pă plăcerea“ ei. În fața refuzului fiicei, Iorga acceptă propunerea de logodnă venită din partea unui alt bărbat, Luca din județul Ialomița, îm pins în față chiar de fiică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soției suma de 997 taleri, adică o treime din zestrea care avea valoarea de 2 118 taleri, chiar dacă acesta susține că nu i-a dăruit decât inelul de logodnă și că decât pe acela îl consideră dar. Între logodnă și cununia religioasă, soțul dă ruieș te soției sale haine și bijuterii cu care să se împodobească în ziua nunții pentru a marca mai bine bogăția și prestigiul fa mi liei. Ele sunt trimise cu „călțuni“, obicei păstrat până azi. Ar putea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să ne punem câteva întrebări asupra cărora să reflectăm pe parcursul cercetării de față: Care este evoluția căsătoriei? Când s-a impus ceremonia religioasă, ca act de validare a unui mariaj? De ce? Care este procentul concubinajului în raport cu „nunta“? Ce rol are cununia la biserică în ochii enoriașilor? Nunta este o taină administrată exclusiv de către Biserică. Cum Biserica ortodoxă din Valahia a produs foarte puține texte teologice cu privire la analiza diferitelor taine, încercarea de a reconstitui făcând comparație cu textele produse de ceilalți reprezentanți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acele texte au fost accesibile nu numai clerului înalt, ci mai ales clerului mărunt, în ce măsură ele au schimbat cu adevărat o regulă, o practică, o cutumă. Pravila oferă, în capitolul „Pentru însurarea; și ce iaste însurarea“, o primă analiză asupra cununiei: „Însurarea se chiamă că deacă se împreună un om cu muiare și care nice o au văzut, nici cu dinsa au vorbit; iar deaca se cunună cu ia, atunci el o ia la casa lui și lăcuiaște cu dinsul, adecă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o ia la casa lui și lăcuiaște cu dinsul, adecă șed amândoi într-o casă. Încă se mai chiamă însurare căce că se împreună și se fac amândoi un trup, după cum au zis domnul nostru Isus Hristos, cu molitve și cu cununie pre leage de la preot“. Ba mai mult, glava 203 pune accent pe importanța virginității premergătoare nunții - „curăția juniei și a fetiei“ - pe necesitatea acestui pas ce apropie cuplul de Dumnezeu: „Nunta iaste împreunarea bărbatului și a muierii, adecă amestecare și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
premergătoare nunții - „curăția juniei și a fetiei“ - pe necesitatea acestui pas ce apropie cuplul de Dumnezeu: „Nunta iaste împreunarea bărbatului și a muierii, adecă amestecare și moștenire întru toată viața lor, omului celui drept apropiiare de Dumnezeu“. Cu alte cuvinte, cununiei este o competență a Bisericii, o taină, un sacrament în care „molitvele“ și preotul ocupă locul principal, o apropiere de Dumnezeu prin păstrarea „curăți<i>i“ și consumarea ei numai după binecuvântarea religioasă. O adevărată analiză asupra acestei taine va
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din ce în ce mai mare al documentelor. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând întotdeauna caracterul căsătoriei, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin citirea cununiei religioase de către un preot. De-a lungul secolului o serie de alte măsuri se prevăd în așa numitele „zapise de cununie“ adevărate certificate alcătuite de preotul unei comunități. Se regăsesc acolo elemente cu privire la gradul de rudenie dintre parteneri, starea civilă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin citirea cununiei religioase de către un preot. De-a lungul secolului o serie de alte măsuri se prevăd în așa numitele „zapise de cununie“ adevărate certificate alcătuite de preotul unei comunități. Se regăsesc acolo elemente cu privire la gradul de rudenie dintre parteneri, starea civilă înaintea solicitării unei căsătorii - june, fată mare, văduv, văduvă, divorțat, divorțată, în cazul acestora din urmă dacă au primit și dreptul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând în totdeauna caracterul căsătoriei lor, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s-a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin ci ti rea cununiei religioase de către un preot. Momentul cununiei religioase capătă o semnificație civilă aparte în absența unor registre parohiale care să țină socoteala tuturor celor care s-au căsătorit deja. Ea conferă soților un alt statut, diferit de cel al tinerilor, dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
jeluitoare își declină starea civilă, marcând în totdeauna caracterul căsătoriei lor, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s-a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin ci ti rea cununiei religioase de către un preot. Momentul cununiei religioase capătă o semnificație civilă aparte în absența unor registre parohiale care să țină socoteala tuturor celor care s-au căsătorit deja. Ea conferă soților un alt statut, diferit de cel al tinerilor, dar și de cel al cuplurilor care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unor registre parohiale care să țină socoteala tuturor celor care s-au căsătorit deja. Ea conferă soților un alt statut, diferit de cel al tinerilor, dar și de cel al cuplurilor care trăiesc în concubinaj și, mai presus de toate, cununia religioasă atestă în ochii comunității legitimitatea cuplu lui și a copiilor care se vor naște, dreptul acestora din urmă de a revendica patrimoniul tatălui și zestrea mamei. Trebuie arătată aici distincția clară între căsătorie și concubinaj. Interzis de canoane, el
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unei anche te asupra candidaților la căsătorie. Dintr-o serie de documente, prin care preotul este pedepsit că a cununat fără să țină seama de sfaturile trimise de la Mitropolie, reies sarcini le ce-i revin atunci când un cuplu cere efectuarea cununiei. În ace lași timp, ele sunt prescrise și de Antim Ivireanul în manualul său. Parohul, cunoscător al turmei sale, are misiunea de a trece la o mică anchetă asupra celor doi candidați. Sarcina este destul de ușoară atunci când ambii pretendenți aparțin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
arhiereu, în cazul unor căsătorii anterioare, dacă au dreptul de a se recăsători. Lucrurile se complică atunci când unul dintre parteneri nu aparține comunității, dar dorește să se cunune în biserica din paro hie. „Străi nul“ trebuie să aducă zapis de cununie de la arhiereul locului prin care să ateste că nu este căsătorit sau Zapisul de cununie apare deseori menționat în interiorul documente lor și constituie o piesă importantă în sine. De exemplu, la 3 februarie 1767, când Stanca văduva vrea să se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
complică atunci când unul dintre parteneri nu aparține comunității, dar dorește să se cunune în biserica din paro hie. „Străi nul“ trebuie să aducă zapis de cununie de la arhiereul locului prin care să ateste că nu este căsătorit sau Zapisul de cununie apare deseori menționat în interiorul documente lor și constituie o piesă importantă în sine. De exemplu, la 3 februarie 1767, când Stanca văduva vrea să se re căsătorească, mitropolitul refuză să-i dea „pecete de cununie“ până nu va aduce martori
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este căsătorit sau Zapisul de cununie apare deseori menționat în interiorul documente lor și constituie o piesă importantă în sine. De exemplu, la 3 februarie 1767, când Stanca văduva vrea să se re căsătorească, mitropolitul refuză să-i dea „pecete de cununie“ până nu va aduce martori care să ateste că n-a re bărbat și că nu este rudă cu cel cu care vrea să se cunune. Femeia aduce trei martori diferiți, pe „Matei vi zi tiul de la sfânta Mitropolie, pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Badea preoteasa răposatului popii Calinot mahalaua Flămânda“, toți trei o cunosc pe femeie ca fiind văduvă de cinci ani, că nu s-a mai căsătorit și că Ghinea, viitorul soț, nu-i este rudă. Se poate spune că zapisul de cununie dă dreptul persoanei de a cere preotului citirea cununiei religioase, dovedind tot o dată că la mijloc nu se află nici un obstacol. El îmbracă și o altă formă: „zapis de chezășie pentru căsătorie“. De spre ce este vorba în acest tip
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]