385,569 matches
-
Și-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm! EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin. Citește mai mult Cunosc eu un tărâm pe unde merg adesSă sorb licori albastre din cupe de cristal.Fantasme diafane în preajma mea se țesși mă cuprind, în taină, în zborul sideral.Cunosc un tărâm pe unde-am fost hoinarăși-am adormit la sânul înmiresmat al verii,Inundată de-o lumină purpurie crepuscularăși de-al clopotelor cântec din noaptea învierii.Cunosc eu sfânt tîrâm-EDENUL meu din visPe unde-alerg
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
putereași-și întinse iarăși pielea.... XXII. GREIERELE ȘI FURNICA, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016. Vine toamna val-vârtej Și așterne pe pământ Un covor de frunze bej Purtate hai-hui de vânt. Gâzele se înspăimântă Cuprinse de alergie, Aleargă și se frământă Căci mai au treburi, o mie. Doar un greier hoinărește Purtându-și vioara-n spate, Cântecul nu și-l oprește Fie ziuă, fie noapte. O furnică îl insultă, Plictisită de-al său vers: Dânsa
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
46). Am îndrăznit să cred că este o fărâmă în strigătul copleșitor al creștinului, ades folosit la bucurii sau la necazuri! Cel de-al optulea volum al Dorinei Stoica, „Ochiul curat”, apărut la Editura Pim, Iași, 2015, cu 144 pagini, cuprinde 64 poeme împărțite în 4 secțiuni”: “Sentimente” (pag 4-36), „Ce iubire e asta” (pag 37-80), „Exitus” (dedicat poetei A.C., in memoriam, pag 81-102 ) și „Ochiul curat” (pag 103-139). Cartea, lansată la Centrul Eminescu din Bârlad pe 16 ianuarie 2016, completează
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
de la unul dintre poemele din cuprins, se constituie într-o reflecție la începutul mileniului al III-lea. Volumul recent apărut, „Ochiul curat”, pare a fi emblematic pentru opera poetică de până acum a autoarei, prin tematică și esența stilistică. Poemele cuprinse în acest volum stau sub semnul meditației, al nostalgiei și al introspecției. În peisajul literar și-a făcut apariția al optulea volum de poezie, de data aceasta laică, al doamnei Dorina Stoica. Ea poate fi socotită unul dintre acei dăruiți
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
îi sunt închinate orele nopților târzii, parfumul grădinilor înflorite, murmurul străzilor. // În adâncul ochilor tăi,/doar în vis m-am pierdut ca o pasăre/în zbor deasupra nemărginirii./ Ce iubire e asta?/ Dacă ne vom găsi cândva,/mă voi lăsa cuprinsă de brațele tale./ Te voi topi, așa cum soarele topește/un om de zăpadă,/făcându-mă una cu tine./ Poeta, ca o vestală delicată, le adună, le filtrează prin propria-i simțire și dă la iveală această sublimă exteriorizare a simțurilor
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
cu tine./ Poeta, ca o vestală delicată, le adună, le filtrează prin propria-i simțire și dă la iveală această sublimă exteriorizare a simțurilor, care este poezia de dragoste din cele mai vechi timpuri și până astăzi. Dragostea acestei poete cuprinde întreg universul, toată creația lui Dumnezeu, care este de fapt nimic altceva decât iubire. Poezia Dorinei Stoica are o viață ce mocnește într-un zbucium al dezlănțuirilor, are originalitate, personalitate, dar mai ales curăție. Și cum titlul acestei cărți ne
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
departe de țară nu o împiedică să se exprime corect, fluent, scoțând la iveală nestematele ascunse în izvorul de apă vie al limbii în care autoarea s-a născut și s-a format. • Capitolul I, „Dus- întors pe cărările vieții”, cuprinde „ cuvinte rostite” de autoare la diverse evenimente culturale, fie în Canada, fie în România, evocarea unor momente de suflet (întâlniri cu personalități române sau canadiene), sau a unor întâmplări dramatice, luarea de atitudine împotriva violenței, împotriva războaielor, indiferent de natura
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
sa este citită și apreciată la justa sa valoare, de un alt scriitor, un confrate, care nu umblă cu jumătăți de măsură, precum se mai întâmplă cu unii critici? • Capitolul al III-lea, „ Opinii despre omul și scriitorul Elena Buică”, cuprinde mărturisirile de suflet ale celor care au cunoscut pe omul, Elena Buică, binecuvântat de Dumnezeu cu atâtea calități, vocația prieteniei fiind un adevărat titlu de noblețe ( portrete făcute de: Milena Munteanu, Eugenia Miu, Elena Armenescu; poeme închinate scriitoarei de către Domnica
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016 Toate Articolele Autorului VISELE Nostalgia mă cuprinde, Deseori gândurile mă răpesc Fug departe și din nou mă reîntorc Visele din mine golesc frică și chin Și după oricare sfârșit vine un nou început. Deseori viața mi se transformă în vis Iar visul întreg mi se transformă în
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
MEU Deschide-te cerule, ca Tatăl meu să mă vadă, Deschide-te tu, țară veșnică, ca Tatăl să mă audă. Te rog, Domnule, ruga mea acceptă, Țipătul meu către Tatăl meu să ajungă! Ah, durerea în suflet azi m-a cuprins, Mica mea inimă în piept s-a rupt, Respirația s-a stins, cuvântul s-a oprit, Lacrima s-a scurs din ochi pe fața fierbinte. O, suflet îngeresc, înălțat în cer, Alintă-mă, alungă lacrimile mele, Adu-mi înapoi surâsul
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
ar fi dat de slavii ruși care au apărut prin secolul IX, dar moldovenii nu pot fi mai vechi ca slavii (rușii) „de la care am provenit” - vă mai amintiți probabil despre aceste teorii smintite din perioada sovietică. Analizând perioada istorică cuprinsă în aceste făcături pretins istorice se observă totuși un „progres”. La început „istoria adevăraților moldoveni” ai lui Dodon începea cu 1812. Apoi pentru ai da mai multă greutate moldovenismului primitiv au încălecat numele marelui domnitor Ștefan cel Mare (de-ar
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
se adâncească până în sec. XI. Ce contează pentru acești scribi plătiți adevărurile incontestabile despre vechimea de peste 6000 de ani a Neamului (spuse de străini!) cu „...cea mai veche scriere din lume - cea de la Tărtăria”, despre minunata civilizație cucuteniană (care a cuprins și teritoriul actualei Republici Moldova!!!), despre populația de la gurile Dunării - pelasgii, creatorii limbii pelasgice - „prisca latina”, despre spațiul carpato-dunărean „drept vatră a vechii Europe” (M. Gimbutas). Ei, bine, revenim la subiectul isteriei antiunioniste de astăzi. Spuneam ceva mai sus că
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
atac la beregată, descris de epitete ale violenței, precum „crunta înnoptare” și „câmpul sfârtecat”. Acestea caracterizează, pe de o parte, atitudinea și acțiunea protagoniștilor, pe de alta, califică urmarea, pe termen scurt, a faptei. Apoi, referința lor se amplifică: reverberațiile cuprind, din aproape în aproape, întregul univers de discurs, într-o expansiune ce vizează repere temporale și spațiale nedefinite. „Înnoptarea medievală”, percepută ca întunecare și încețoșare a peisajului fizic, se răsfrânge asupra celui sufletesc, sugerându-i nemărginirea, flexibilitatea temporală și spațială
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
comunică cu acel covor întins în ”livada ghimpoasă” atingând, nevrând, și pe propria creație literară. Poezia lui Pllana are particularitățile sale. Ea este simplă, are diferite tematici, dar nu-i lipsesc și valorile metaforice, comparative, și peste toate, lirica domniei sale cuprinde și timpul de ieri și de azi. Prin stilul propriu, pe care îl caută în sinele său și întreg spațiul social, autorul ne oferă mesaj clare cu versuri atât de calde. Ele atrag cititorul în general, și mai ales pe
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
de emoție. Aceasta ar putea fi stadiul declarativ al conștientizării împărțirii întregii lumi asumate din toate punctele cardinale și aduse în registru propriu. Aș fi fost tentat să zice că e vorba despre un ”atemporal”, când acolo iată cât de cuprins e de formula timpului în termenii săi generici definitorii. Am început o idee aici și vreau să o explicitez: nicăieri nu e în afară de unde, ticăie doar probabilitatea din noi, secundele care ne duc mai departe sunt pentru că trebuie, timpul nu
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
publicat în Ediția nr. 1042 din 07 noiembrie 2013. E-a doua oară când te naști timid sub pleoapele mele îngenuncheate în fața nopții tulburătoare și tristă, mută ca privirea zeilor, rănită de timp și nemurire. Abia acum simt cum îmi cuprinzi în taină amintirile cu toate brațele pe care ți le-am dăruit de ziua nenașterii tale din dor. Izvor de neliniști curge de la sânul tău hrănind suflete ce-și doresc să-ți simtă fiorul renașterii din mine. Cu tine mi-
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
schimb zile învăluite-n uitare și tăcere. Plăcere mi-ai lăsat, ... Citește mai mult E-a doua oară când te naști timidsub pleoapele meleîngenuncheate în fațanopții tulburătoare și tristă, mutăca privirea zeilor, rănităde timp și nemurire. Abia acum simt cumîmi cuprinzi în taină amintirilecu toate brațele pe careți le-am dăruit de ziua nenașterii taledin dor. Izvor de neliniști curgede la sânul tău hrănind sufletece-și doresc să-ți simtăfiorul renașterii din mine.Cu tine mi-e teamă că mâine,cândva, îmi
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
privește pe Ilir Çabrati, care vine în limba română grației traducerii lui Baki Ymeri, putem spune că în floarea vârstei sale este pregătit pentru magia împlinirilor ideatice prin asumarea unui lirism curajos. Fascinația vieții deopotrivă cu a finalității acesteia îl cuprinde și îl poartă în toate felurile tulburențelor care-i însoțesc inima. Înglobând emoția în rânduirea omologată, putem nota ca fiind remarcabile secvențele de rezonanță, pornind de la concret și trecând prin încercări succesive inerente unei minți deschise: „Clopotele cerului/ Au frecat
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
ce a fost odată Focurile timpurii. Le-ai găsit și iată vin Tot de-a valma si-ncurcate Te lovesc cu toate-n plin Și te-njunghie în spate. I-ti aduci aminte totul, Clipe,vorbe si-ntimplari, Simți cum te cuprinde focul Razelor din depărtări. Dacă nu plecai în ziua Cînd credeai c-ai înțeles Că destinul ți-e potrivnic Si-alte zaruri s-au ales? Poate chiar așa a fost Fără doar și fără poate, Toate au în viață rost
IN CAUTAREA EU-LUI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380684_a_382013]
-
pentru iubirile visate/ spre drumul soarelui/ cum să le călăresc./ Cum să mă-mpotrivesc/ bătăilor inimii/ cu puterea furtunii./ Cum să pornesc/ când nu știu unde/ se duce timpul acoperit/ de furtuna turbată.// În care început/ Undeva în spațiul mai greu de cuprins între litere ar putea fi o cale de-ntors timpurile în cercurile dintâi mergătoare dinainte de-a fi limbile de ceas care în loc să pătrundă lumea, de obicei o ocolesc. Câtă vreme există „Foc nestins”, atunci e bine că lucrurile merg frumos
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
sub patima-nserării ? Vrei să-ți fiu cruce să mă porți la piept ? Sau poate val ce din adâncul mării, Spre țărmul tău, etern să mă îndrept ? Dac-aș fi rău, ți-aș fi un dor năpraznic, Și te-aș cuprinde-n arșițe sau friguri. Dar eu sunt bun și nu va fi zadarnic, Prinosul meu de ploaie peste ruguri. De-aș fi doar nea și-ai luneca prin mine, Brăzdat aș fi, ca răscolit de vânt. N-am mai rodi
VREI SĂ-ŢI FIU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380696_a_382025]
-
fiind răspunzătoare pentru sărăcia celor mulți. Cel mai ades, apar în versuri regretele anilor pierduți și ale viselor neîmplinite. Mai apar, bacovienele neguri fără noimă, nouri ca plumbul, semne de furtună, frunze de vânt spulberate, neliniști, „muzica stihiei” care a cuprins pădurea (Zi de toamnă). Gândurile sunt „de-un tunet stârnite”, umbre fără număr, ce-l însoțesc în noapte „spre locuri străbune, meleaguri sfințite / Să-mi revăd destinul nescris în vreo carte” (Zi de toamnă). Un tablou autumnal bacovian, neliniștitor, angoasant
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
cele franco-britanice erau așezate față în față în tranșee apropiate, aproximativ la două-trei sute de metri. Își auzeau chiar vocile. În ajunul Crăciunului, germanii au pus brazii împodobiți pe deasupra tranșeelor lor. Privind la ei, s-au văzut parcă dintr-o dată cuprinși de febră Sărbătorii Păcii și au început să cânte „Stille Nacht, Heilige Nacht”, „O Tannenbaum” și altele. Uneori se deslușea câte o voce mai vajnica transmițând urârea de sărbători fericite părții adverse. Starea această de bucurie a Sărbătorii Nașterii Domnului
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
urmat un moment absolut răvășitor. Câțiva soldați germani au ieșit neînarmați și s-au îndreptat spre pozițiile inamice cântând și ducând cu ei brăduți sau crengi de brad purtând podoabe și lumini de Crăciun. Tabăra, inamica până ieri, azi era cuprinsă de aceeasi sfințenie a Sărbătorii Crăciunului și au răspuns întinzându-le mâinile, la început cu precauție, dar apoi cu o călduroasă fraternitate, într-un acord tacit să nu tragă unii în alții. Considerând că toți sunt oameni cu aceleași valori
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
Poeziile sale sunt confesiuni prin rememorare. Chiar dacă se nasc din propriile trăiri, ele depășesc caracterul personal, căci în ele ne regăsim fiecare din noi. În versurile în care Domnița Neaga rememorează clipele când a ars pe rugul iubirii, asemenea ei, cuprinși de fiorul celei dintâi iubiri, fiecare am simțit că: “Pământu-ntreg se învârtea vrăjit,/ Un disc imens cu muzică stelară,/ Tot universul conspira tăcut/ La visul de iubire planetară....” (Flori de câmp) E o lege a firii să ne fie dor
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]