1,591 matches
-
tocmai scoasă din dulap. O luă în brațe din spate și îi desfăcu nasturii bluzei. Ea se înfioră de amenințarea că avea să facă din nou asta. Spatele ei se încordă sub degetele lui mângâietoare. El îi urmări cu degetul curbura abdomenului, privind-o cu acceași uluire înfometată ca și prima oară, cu opt ani în urmă. Vezi? repetă ea, din memorie. Cicatricea operației mele de apendicită. O am de la unșpe ani. Nu e prea atrăgătoare, nu? El râse din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să lupte în stepele calmuce. Slăbise, devenise mai suplu și o vigoare deosebită emana din toate mișcările lui. Pielea feței, altădată albă, își modificase culoarea într-un arămiu închis, așa cum se întâmplă blonzilor care petrec mult timp în aer liber, curbura molatică a bărbiei se asprise, iar ochii albaștri, pierduți între cearcăne, nu mai exprimă căutătura galeșă din trecut. Au ceva din fixitatea concentrată, plină de periculozitate, a unui animal de pradă. "S-a schimbat. Cel puțin ca exterior. Dar oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
apartamentele erau supraetajate și aveau curți generoase, iar camerele propriu-zise se aflau dincolo de grădini, ascunse de vegetație. Pentru ca fiecare grădină să primească partea cuvenită de soare, fuseseră construite în spirală, iar din spațiul Mamaiei, aflat la parter, le puteai contempla curbura, pierzându-se în înălțimea celor cinci etaje. Nu era o priveliște plăcută, și nici utilă; soarele lipsea în cea mai mare parte a zilei, iar senzația de claustrofobie era pregnantă. Dimineața era cât de cât în regulă, dar la asfințit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și piele negricioasă care ținea în dreptul gurii un tub de lemn. Pe capătul săgeții era o frază scrisă cu verde, însă Calomfir nu mai văzu clar decât două lucruri, după care închise ochii: - cuvântul AMAZON, pe săgeată - probabil trunchiat din cauza curburii - și graba cu care ambasadorul Jiquel ieși din sală escortat de câțiva oameni în negru. Publicul înnebunise. MATEMATICA E FRUMOASĂ 7 septembrie 2014: Mi-am lipit urechea de țeava caldă și am auzit lucuri foarte interesante. Când am realizat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pe loc. Ești un sol arid, deșertic. Așa eram eu când a apărut spărtura. Spărtura apăruse în acel moment din viața mea ca să mă salveze de la moarte. Dacă nu aș fi întrevăzut, cu ochii și sufletul înmuiate de durere, în curbura ei întunecată posibilitatea unei alte existențe, fără îndoială că aș fi murit. Și toți oamenii de pe pământ ar muri și viața ar înceta dacă nu ar exista această scânteie de grație la care avem acces prin cine știe ce capriciu sau calcul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
smarald strălucitor. Nu făcea nimic libidinos. Zora era atât de frumoasă, Încât toată lumea se mulțumea doar să se uite la ea, la pielea ei albă, la sânii superbi, la abdomenul plat, cu buricul care părea să facă cu ochiul, la curbura magnifică a spatelui În balans, acolo unde carnea se contopea cu solzii. Înota cu brațele lipite de trup, unduindu-se voluptuos. Chipul Îi era senin, iar ochii de un albastru deschis, ca marea În Caraibe. La parter bubuia constant ritmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și, de mână cu ea (să fi avut vreo trei ani), înainte să se facă ziuă, mergeam pe șoseaua neagră și udă, în vântul umed al verii, până ajungeam la țesătorie. Mă lăsa în curte, să-mi privesc fețișoara în curbura verde a unor mari damigene cu chimicale și să mi se facă frică de soarele roșu care poleia deodată tot asfaltul în jurul meu. într-un târziu, mama ieșea cu cartoanele ei viu colorate în brațe și ne-ntorceam acasă, în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
femele și apoi, mai leneș sau mai demn, masculul, s-au oprit în fața noastră 54 și ne-au privit, secunde întregi, cu gravitate. Cristina și cu mine încremeniserăm. Eram niște prăpădiți pe lângă marile și minunatele ființe care ne scrutau de după curbura moale a sticlei. Foarte curând s-au plictisit de noi și și-au reluat rotirile și răsucirile, atingerile delicate și jocul privirilor. Apa nu se clintea, nu făcea bule de aer sau vârtejuri la alunecarea lor. în bazin era și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ce formează coasta propriu-zisă, coasta vertebrală; b) una anterioară, cartilaginoasă ce alcătuiește cartilajul costal. Corpul coastei este foarte turtit în sens transversal și prezintă două fețe și două margini. Fața externă este convexă și prezintă unghiurile coastei. Coastele descriu o curbură care privește cu concavitatea înăuntru; această curbură este mai accentuată în două puncte: - unul puțin înaintea tuberozității unde se formează unghiul posterior al coastei; - altul aproape de extremitatea anterioară unde se formează unghiul anterior al coastei. Fața internă este concavă; vine
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
una anterioară, cartilaginoasă ce alcătuiește cartilajul costal. Corpul coastei este foarte turtit în sens transversal și prezintă două fețe și două margini. Fața externă este convexă și prezintă unghiurile coastei. Coastele descriu o curbură care privește cu concavitatea înăuntru; această curbură este mai accentuată în două puncte: - unul puțin înaintea tuberozității unde se formează unghiul posterior al coastei; - altul aproape de extremitatea anterioară unde se formează unghiul anterior al coastei. Fața internă este concavă; vine în raport cu organele din interiorul cutiei toracice. Marginea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
trei rânduri: 8 sunt oasele carpiene, 5 oase metacarpiene, 14 falange. CLAVICULA Clavicula este un os lung, pereche situat în poziție transversală între extremitatea superioară a sternului și omoplat. Forma este asemănătoare cu S italic căruia i se descriu două curburi: una internă (cu concavitatea posterior) și a doua externă (cu concavitatea anterior). Clavicula este turtită și în sens cranio-caudal ceea ce face ca osul să prezinte două fețe (una superioară și una inferioară), două margini (una anterioară și una posterioară), două
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
interosoși plantari. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea La nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantară; La nivelul primei falange a degetului mic. Din nervul plantar lateral. În principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic. MUȘCHIUL FLEXOR SCURT AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Pe marele ligament plantar. Pe prima falangă a degetului mic. Mai
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sută de 71 elefanți. Zvâcnea acolo, cu labele strânse, cu toracele puternic, cu chelicerii însîn-gerați, cu ocelii mari cât fața mea și sclipitori ca boabele de roua-cerului, cu sfera moale a pântecului atât de mare, încît ieșea din vedere asemenea curburii pământului. A simțit tremurul pașilor mei și a-ntins instantaneu cele opt picioare, încremenind ca o floare atroce. Era frumos în aceeași măsură în care era abominabil, pentru că oroarea sa era învelită într-un veșmânt feeric, de neuitat. Fiecare segment
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a pianului. Era lung și musculos, fața - deși mascată - dezvăluia profilul său de vultur, vocea amintea mormăitul unui urs. Costumul lui de carnaval era ca o piele verde, croșetată din lână, din cap și până în picioare, lăsând vederii liniile și curburile trupului său viril. Ducea, cu grația unei fete, un coș plin de sticle și sticluțe. - Cine mai e și ăsta? întrebase Oleg neliniștit. - Habar nu am, răspunsese Blanca visătoare. - Vând afrodiziace, se prezentase singur necunoscutul. Vă voi arăta cum într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
ușă rotativă. Construcția imensă era goală pe dinăuntru. Nervurile subțiri ale bolților păreau coastele unui torace gigant. Lumina venea în dungi violete prin cupola în care se zbătea leneș acel ceva hidos, translucid. Marmura mozaicară a pardoselei se curba după curbura Pământului. Ne-am oprit aproape de mijlocul sălii și-același gând ne-a venit tuturor: să naștem un om. Prima a ieșit în fața noastră (cum stăteam ghemuite una într-alta, minuscule ca furnicile în acea sală) Balena, care și-a rostit
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aproape, li s a părut un perete drept și aproape nesfârșit, din cărămidă netencuită, puțin mai înalt decât un om. Dunraven îi spuse că avea formă de cerc, dar că suprafața lui era atât de dilatată, încât nu se distingea curbura. Unwin își aminti de Nicolaus de Cusa, pentru care orice linie dreaptă este un arc de cerc infinit.“<ref id="23">Jorge Luís Borges, Moartea și busola, ed. cit., p. 294.</ref> Cum oamenii nu mai înțelegeau nimic, Allaby, parohul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
să se confunde unele cu altele. Edificiul ridicat de maur pare de aproape un perete drept și nesfârșit, ca apoi să capete formă de cerc, însă nu unul obișnuit, căci „suprafața lui era atât de dilatată, încât nu se distingea curbura“. Categoriile lumii sensibile suportă o profundă alterare. Este îndreptățit Nietzsche să spună că unele experiențe scot omul de sub orice măsură, aruncândul în confruntarea cu o făptură teribilă, monstruoasă. Iar întro astfel de confrun tare nonsensul pândește din ambele părți: „Cel
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
pentru că nu măsoară decât suprafața lucrurilor, ușor de împărțit în pătrățele, în clase și diviziuni bine definite; discursul nu are de înfruntat o realitate cu volum mai plin, cu relief de adâncime; el rămâne abstract, nepătruns de întortocheri și de curburile împovărate ale vieții; el se distribuie în culori locale, de prim-plan, care se disting bine pe suprafață, tocmai pentru că nu are nevoie să se transpună în adâncime. Așa se dezvoltă treptat o cultură a aparențelor din care superficialitatea își
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
hazard prezervat ca omogen, trebuie totuși să admitem reluarea figurii circulare - figura minimă a oricărei mișcări nelineare și neîntrerupte care, ca să continue fără să fie întreruptă, trebuie să se înfășoare în propriul ei ritm, care nu poate fi decât curb; curbură și circularitate, elipsoidă sau altfel, dar urmărind mereu conduita unei curbe, a unei inflexiuni. Or, aici, se face presupunerea următoare: dacă această mișcare trebuie imaginată ca o curbură, ne întrebăm dacă nu cumva există aici o forță a acestei curburi
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
se înfășoare în propriul ei ritm, care nu poate fi decât curb; curbură și circularitate, elipsoidă sau altfel, dar urmărind mereu conduita unei curbe, a unei inflexiuni. Or, aici, se face presupunerea următoare: dacă această mișcare trebuie imaginată ca o curbură, ne întrebăm dacă nu cumva există aici o forță a acestei curburi care se exercită ca atare, ca menținere în curbă, ca flexiune a nedefinitului acestei mișcări neîntrerupte. Apare astfel, ca punct de sprijin teoretic, ceva definit: forța de curbură
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
curbură și circularitate, elipsoidă sau altfel, dar urmărind mereu conduita unei curbe, a unei inflexiuni. Or, aici, se face presupunerea următoare: dacă această mișcare trebuie imaginată ca o curbură, ne întrebăm dacă nu cumva există aici o forță a acestei curburi care se exercită ca atare, ca menținere în curbă, ca flexiune a nedefinitului acestei mișcări neîntrerupte. Apare astfel, ca punct de sprijin teoretic, ceva definit: forța de curbură care menține mișcarea în continuitate, fără s o fractureze. Or, această forță
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
curbură, ne întrebăm dacă nu cumva există aici o forță a acestei curburi care se exercită ca atare, ca menținere în curbă, ca flexiune a nedefinitului acestei mișcări neîntrerupte. Apare astfel, ca punct de sprijin teoretic, ceva definit: forța de curbură care menține mișcarea în continuitate, fără s o fractureze. Or, această forță de curbură restrânge domeniul hazardului, care se cere presupus ca neavând nici o forță, nici o înclinație care să poată exercita vreo influență în cadrul în care ne imaginăm inimaginabilul hazardului
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
se exercită ca atare, ca menținere în curbă, ca flexiune a nedefinitului acestei mișcări neîntrerupte. Apare astfel, ca punct de sprijin teoretic, ceva definit: forța de curbură care menține mișcarea în continuitate, fără s o fractureze. Or, această forță de curbură restrânge domeniul hazardului, care se cere presupus ca neavând nici o forță, nici o înclinație care să poată exercita vreo influență în cadrul în care ne imaginăm inimaginabilul hazardului. Or, noi, acum, introducem curbura, ca forță de expresie, dar și ca factor de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
continuitate, fără s o fractureze. Or, această forță de curbură restrânge domeniul hazardului, care se cere presupus ca neavând nici o forță, nici o înclinație care să poată exercita vreo influență în cadrul în care ne imaginăm inimaginabilul hazardului. Or, noi, acum, introducem curbura, ca forță de expresie, dar și ca factor de diminuare a modului extrem și absolut prin care hazardul domină totul. Curbura, un minimum de curbură, reprezintă deja un demers, un curs, adică o ieșire din sfera hazardului. Predominanța hazardului apare
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
nici o înclinație care să poată exercita vreo influență în cadrul în care ne imaginăm inimaginabilul hazardului. Or, noi, acum, introducem curbura, ca forță de expresie, dar și ca factor de diminuare a modului extrem și absolut prin care hazardul domină totul. Curbura, un minimum de curbură, reprezintă deja un demers, un curs, adică o ieșire din sfera hazardului. Predominanța hazardului apare acum redusă de o constrângere străină de hazard, cea dată de configurația unei curburi vagi, în care hazardul trebuie să-și
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]