2,987 matches
-
R.S.R., București, 1977. ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom II, coord. acad. Gheorghe Platon, Editura Enciclopedică, București, 2003. ***, Memoriile regelui Carol I al României (de un martor ocular), Editura Scripta, București, 1995. ***, Treizeci de ani de domnie ai regelui Carol I. Cuvântări și acte, vol. II (1881-1896), Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1897. Ablay, Mehmet, Din istoria tătarilor: de la Gingis-Han la Gorbaciov, Editura Kriterion, București, 1997. Adăniloaie, Nichita, Independența națională a României, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1986. Băcilă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de Apărare, București, 2003. Bușă, Daniela, Modificări politico-teritoriale în sdu-estul Europei între Congresul de la Berlin și primul război mondial (1878-1914), Editura Paideia, București, 2003. Campus, Eliza, Din politica externă a României. 1913-1947, Editura Politică, București, 1980. Carol I, Regele României, Cuvântări și scrisori, tom II, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1909. CăzaN, Nicolae, Gheorghe, Rădulescu-Zoner, Șerban, România și Tripla Alianță. 1878-1914, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. Ciachir, Nicolae, Marile Puteri și România (1856-1947), Editura Albatros, București, 1996. Ciachir
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a II-a, vol. I Carol I, Editura Enciclopedică, București, 2004. Stan, Apostol, Independența României, Editura Albatros, București, 1998. Stan, Apostol, Putere politică și democrație în România. 1859-1918, Editura Albatros, București, 1995. Sturdza, A., Dimitrie, Domnia regelui Carol I. Fapte, cuvântări, documente, Editura Academiei Române, București, 1906. Ștefulescu, Alexandru, Istoria Târgu-Jiului, Tipografia N. D. Miloșescu, Târgu-Jiu, 1905. Ungureanu, George, Problema Cadrilaterului în contextul relațiilor româno-bulgare (1919-1940), Editura Istros, Brăila, 2009. ZbucheA, Gheorghe, O istorie a românilor din Peninsula Balcanică (sec. XVIII-XX), Editura
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cita DIRRI).; Sorin Liviu Damean, op. cit., p. 17. 169 ***, Istoria Românilor, vol. II, tom I, p. 636. 170 Titu Maiorescu, Însemnări zilnice, vol. I, Editura Librăriei Socec & Co., București, 1936, p. 240; Dimitrie A. Sturdza, Domnia regelui Carol I. Fapte, cuvântări, documente, vol. I, Editura Academiei Române, București, 1906, p. 777; ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 637. 171 Ibidem, p. 637. 172 ***, Independența României. Documente (În continuare se va cita IRD), vol. II, partea I-a, București, 1977, pp. 171-174
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Liviu Damean, "Delimitarea frontierei de sud a Dobrogei (1878-1881)", în "Analele Universității din Craiova", an XV, nr. 1 (15), Craiova, 2009, p. 363. 370 S.A.N.I.C., Fond Casa Regală, dosar nr. 51/1878, f. 2-3. 371 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tom II, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1909, p. 227. 372 Apud Romulus Seișanu, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor. Schiță Monografică. Studii și documente, București, 1928, pp. 183-184. 373 Ibidem, p. 184. 374 Ibidem; G.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Muzeului Militar Național "Ferdinand I ", serie nouă, nr. 5, București, 2007, p. 11. 1552 ***, Memoriile regelui Carol I al României (de un martor ocular), vol. XVII, Editura Tipografiei ziarului "Universul", București, 1912, p. 42. 1553 ***, Regele Carol I al României. Cuvântări și scrisori, tom II (1877-1886), Institutul de Arte Grafice "Carol Gobl", București, 1909, p. 415. 1554 Ibidem, p. 416. 1555 Corneliu M. Andonie, loc. cit., p. 13. 1556 Ibidem. 1557 Paul Lindenberg, Carol I regele României, traducere de Victor Anestin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mite Kremnitz, Regele Carol al României, un simbol al vieții, Editura Stabilimentului de Arte Grafice UNIVERSALA, București, 1903, p. 92. 1560 Ibidem. 1561 Corneliu M. Andonie, loc. cit., p. 15. 1562 ***, Treizeci de ani de domnie ai regelui Carol I. Cuvântări și acte, vol. II (1881-1896), Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1897, pp. 2-3. 1563 Corneliu M. Andonie, loc. cit., p. 18. 1564 Ibidem. 1565 Apud Treizeci de ani de domnie ai regelui Carol I. Cuvântări și acte, vol
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
regelui Carol I. Cuvântări și acte, vol. II (1881-1896), Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1897, pp. 2-3. 1563 Corneliu M. Andonie, loc. cit., p. 18. 1564 Ibidem. 1565 Apud Treizeci de ani de domnie ai regelui Carol I. Cuvântări și acte, vol. II (1881-1896), pp. 12-13. 1566 Ion Mamina, op. cit., p. 122. 1567 Corneliu M. Andonie, loc. cit., p. 21. 1568 Nicolae Ciachir, Istoria popoarelor din sud-estul Europei în epoca modernă (1789-1923), București, 1987, p. 274. 1569 Bogdan Catană
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
I (1878-1916), p. 168. 1640 Ibidem. 1641 Ibidem. 1642 Ibidem. 1643 Ibidem. 1644 Ibidem. 1645 Ibidem. 1646 Ibidem. 1647 Ibidem. 1648 Ibidem. 1649 Ibidem. 1650 Ibidem. 1651 Dobrogea, I, nr. 1/10 septembrie 1889, p. 9. 1652 Regele Carol I, Cuvântări și scrisori, tom. II (1887-1909), București, 1909, p. 515. 1653 Apud I. D. Popovici, Necesitatea măririi și organizării porturilor noastre, Galați, 1924, pp. 6-7. 1654 Valentin Ciorbea, Carmen Atanasiu, Flota maritimă comercială română. Un secol de istorie (1895-1995), Editura Asociației "Andrei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
său slab. Când japonezii se înclinară după obiceiul lor, fără să bage de seamă mâna pe care le-o întinsese el, guvernatorul strânse încurcat din umeri. Cu toate acestea, schimbul de saluturi dintre urările în stil japonez ale solilor și cuvântarea pompoasă după tipicul spaniol a guvernatorului s-a dovedit hazliu. Deși aceste două popoare sunt întru totul neasemănătoare în natura lor, ele se apropie mult când e vorba de saluturi pompoase și de prețuirea etichetei. Guvernatorul vorbi mult timp. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
tot repeta ce mare trebuință aveau de sprijinul acestor oameni. Cu toate că înțelegea pe deplin că toate erau de dragul însărcinării lor, pentru samurai era un adevărat chin să-și plece capul în fața oamenilor cu greutate și să-și exprime mulțumirea în cuvântări nesfârșite. Mai ales când erau invitați la prânz sau la cină, cei trei soli erau nevoiți să stea încordați tot timpul și să-și păstreze demnitatea în mijlocul acelui tir de cuvinte necunoscute. Lăsând la o parte îngrijorarea pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dată în mîna oștirii împăratului Babilonului, și o va lua!" 4. Atunci căpeteniile au zis împăratului: Omul acesta ar trebui omorît! Căci moaie inima oamenilor de război care au mai rămas în cetatea aceasta, și a întregului popor, ținîndu-le asemenea cuvîntări; omul acesta nu urmărește binele poporului acestuia, și nu-i vrea decît nenorocirea." 5. Împăratul Zedechia a răspuns: "Iată-l că este în mîinile voastre; căci împăratul nu poate nimic împotriva voastră!" 6. Atunci ei au luat pe Ieremia, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
într-o clădire închiriată, până și altarele erau foarte simple. Nu era ca la alte religii, în care se cheltuie bani cu nemiluita. Păreau destul de integri. Hainele pe care le purtau erau haine normale. Am avut ocazia să ascult o cuvântare a domnului Matsumoto (Asahara Shōkō). Sincer să fiu, nu am înțeles nimic din discursul domnului Matsumoto (râde). Eram obosit din excursie și am ațipit. Am simțit o forță care străbătea predica lui și îți lăsa impresia că era un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
real, lucru care m-a împins să mă mut în Aum. «Voi mai rezista o lună. În ritmul acesta Aum va fi distrusă. Vreau ca toți cei care cred în mine să se adune aici. Veți fi scuturile mele.» O cuvântare impresionantă. A fost ca un magnet. Dacă credeai în religia respectivă, nu puteai rămâne deoparte, lăsându-l pe Fondator să treacă prin momente cumplite. Asta nu se numea credință. Două, trei sute de oameni au plecat de acasă dintr-un foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
A minha resposta) Salazar scria toate acestea cu zece ani mai târziu, într-un memoriu din 1919. Dar le-a spus și într-o conferință despre problema educației, ținută la l decembrie 1909 în colegiul Via-Sacra. Tânărul repetitor își începe cuvântarea astfel: "Din fericire, n-am fost invitat aici să țin un discurs!". Din fericire - pentru că "natura nu m-a înzestrat pentru discursuri". Salazar nu exagera printr-un exces de modestie. Nici astăzi nu este un bun vorbitor. N-are darul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ani, adresîndu-se profesorilor și elevilor colegiului Via-Sacra din Vizeu, vorbea cu aceeași cumpătare și seriozitate cu care va vorbi mai târziu, în fata studenților de la Coimbra, și ani după aceea, în fața Adunării Camerelor Corporative și a țării întregi. Își citește cuvântarea. Nu caută efecte oratorice, nici strălucirea literară. Proza lui e densă, uneori greoaie, întotdeauna plină de miez și bogată în nuanțe care se cer cercetate cu cea mai mare atenție. E un scris profesoral, fără să fie pedant. Aceasta nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
miez și bogată în nuanțe care se cer cercetate cu cea mai mare atenție. E un scris profesoral, fără să fie pedant. Aceasta nu înseamnă, firește, că proza lui Salazar - proza citită de el în atâtea conferințe, lecții universitare sau cuvântări politice - este înghețată, că emoția nu răzbate nicăieri sub perioadele acelea masive, bine echilibrate, care se leagă una de alta într-un ritm arhitectonic, suprapunîndu-se, traversîndu-se, înlănțuindu-se. Proza lui e - dacă nu colorată sau electrizată de emoție, ca a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
echilibrarea bugetului, decât dacă Președintele de Consiliu acordă Ministerului de Finanțe dreptul de control absolut asupra tuturor celorlalte ministere. În cele din urmă Guvernul acceptă, iar acest dictator sui-generis își ia în primire ministeriatul Finanțelor, la 27 aprilie, ținând o cuvântare cu totul neobișnuită în asemenea împrejurări; începe prin a mărturisi că "sarcina" pe care și-o ia "reprezintă pentru el un sacrificiu atât de mare, încît n-ar face-o de amabilitate sau favoare pentru nimeni". Anunță apoi drepturile pe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cercuri stupoare. Portughezii erau învățați să li se vorbească altfel. Unii din ei au rămas nedumeriți, alții au ridicat neîncrezători din umeri. Toți se așteptau, însă, să-1 mai audă vorbind, să-și vadă dictatorul apărând în fața maselor, însuflețindu-le prin cuvântări patriotice, electrizîndu-le prin formule fericite. Dar Salazar era un dictator care cerea, înainte de toate, să fie lăsat în pace. S-a închis în cabinetul său de lucru, aplecat asupra coloanelor de cifre, trudindu-se zi și noapte să reducă, să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
-i lăsa libertatea de acțiune fără să-l mai oblige să vorbească. Pentru Salazar, întreaga viață publică a Portugaliei se subsuma, în 1928, urgenței de a salva finanțele și economia țării, își luase rămas bun de la Centrul Catolic printr-o cuvântare ținută câteva ceasuri înainte de a deveni ministru: "Le spun catolicilor că sacrificiul meu îmi dă dreptul să aștept acest lucru de la ei: să fie cei dintâi care să facă sacrificiile cerute, și cei din urmă care să ceară favoruri pe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un program care nu aducea nici un element senzațional. Revoluția lui Salazar era cu atât mai greu de înțeles cu cât era de o surprinzătoare simplitate; căci pe el îl interesau în primul rând lucrurile mici și bine făcute. Într-o cuvântare pe care a fost nevoit să o rostească pentru a mulțimi ofițerilor garnizoanei din Lisabona, care-l invitaseră să-l omagieze la Marele Cartier (9 iunie 1928), Salazar își mărturisește încă odată marea lui credință în forța creatoare și eficiența
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de liberalism. Firește, el nu are sentimentul că creează ceva - ci că e numai un exponent al revoluției, că nu face decât să dea formă unei stări de fapt, singura creatoare de istorie. "În ceea ce mă privește, mărturisește într-o cuvântare din 21 octombrie 1929, sunt convins că ușurința cu care s-au realizat anumite acte și rapiditatea cu care s-au dobândit rezultatele, demonstrează că n-am făcut altceva decât să traduc în cuvânt și în fapt - poate cu mai
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
bugetului și salvarea economică a țării, începe să se întrevadă rolul său de îndrumător al neamului și de adevărat conducător al regimului născut din revoluția de la 28 mai. Era a treia oară când vorbea Salazar de când intrase în guvern. Trei cuvântări într-un an și jumătate; trei cuvântări care alcătuiesc laolaltă patruzeci de pagini de carte. Dar, între timp, miracolul în care nu crezuse nimeni - se împlinise. Pentru întîia oară de la 1913, bugetul Portugaliei nu mai prezenta un deficit. Dimpotrivă, bugetul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să se întrevadă rolul său de îndrumător al neamului și de adevărat conducător al regimului născut din revoluția de la 28 mai. Era a treia oară când vorbea Salazar de când intrase în guvern. Trei cuvântări într-un an și jumătate; trei cuvântări care alcătuiesc laolaltă patruzeci de pagini de carte. Dar, între timp, miracolul în care nu crezuse nimeni - se împlinise. Pentru întîia oară de la 1913, bugetul Portugaliei nu mai prezenta un deficit. Dimpotrivă, bugetul 1928-1929 alcătuit de Salazar, se încheiase cu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
nu poate dobândi excedente bugetare dacă nu organizează viața economică a țării, și că nu poate începe această organizare dacă nu restaurează autentica semnificație spirituala a muncii și producției. Totul trebuia, așa dar, preschimbat. "Revoluția continuă!", exclama el într-o cuvântare ținută mai târziu, Revoluția continua mereu, din clipa în care generalul Gomes da Costa luase armele la Braga, răzvrătindu-se împotriva demagogiei și a vechiului regim. Nimeni altul ca Salazar nu e mai sensibil la această revoluție în marș, la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]