139,825 matches
-
manualele, sunt sigură că nu există manuale în lumea asta care să zică despre propria țară, națiune că sunt un neam de loseri" (aiudonline.ro). Apare și în texte moldovenești, în care contrastul se stabilește între anglicism și elementele popular-regionale: Da, iaca să-ți spun că sînt un loser. Păi m-am săturat să mă tot hrănesc cu grîne și în special cu răsărită" (ournet.md).
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
am întoarce-o însă, nu putem evita formularea adevăratei probleme a momentului actual al posterității argheziene: traversează opera argheziană o criză prelungită a receptării, trece personalitatea proteicului scriitor printr-un con de umbră? Cu toată tristețea răspunsului, trebuie să spun: da. Arghezi, ca și Sadoveanu, se află într-o depresiune evidentă a interesului public � înțelegând prin aceasta atât criza receptării critice, cât și criza lecturii. Ar fi prea simplu să dăm o explicație prin criza generală a statutului literaturii, într-o
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
să iasă până a doua zi dimineața când nevastă-sa, după ce a bătut discret în ușa șifonierului, i-a zis: -Hai, brié, ieși, că o murit capra vecinului și ne dă și nouă de-o tochitură cu mămăliguță... -Ei, așa da!, s-a auzit vocea lui Haralampy. Și, viața a reintrat în normal, adică se anunța la un jurnal tv majorarea prețului la energie electrică începând cu 1 iulie pe motiv că, din cauza caniculei, toate se dilată... -Ca fluturii de lampă
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
vânătoare, unul din așii aviației. Și aicea e Marina Știrbei. Am făcut pilotajul împreună și ea a fost cu ideea înființării escadrilei noastre. R.: Ea a fost cu ideea?! E o deschizătoare de drumuri, atunci. Cum s-a întâmplat? M.D.: Da, ea a fost. S-a întâmplat cu ocazia unor manevre militare din 1938, când, pentru prima dată la noi în țară, au fost concentrate patru femei aviatoare. Manevrele s-au făcut în octombrie, toamna, la Galați, pentru că se făceau către
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
mult. Luam copii, mai mici, mai mari, am observat, copiii mici, care chiar trebuiau ținuți în brațe, adormeau imediat. ( Râde). R.: Ați spus că în "34 ați ajuns la Aeroclubul Regal unde l-ați cunoscut pe George Valentin Bibescu. M.D.: Da, el era Președintele Aviației Internaționale, P.A.I. cum se spunea, și al Aeroclubului Regal Român. Bibescu era foarte comunicativ, simpatic și plăcut. El era prinț, ea nu era, a luat titlul de prințesă prin căsătorie, ea era fiica lui Alexandru
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
maman. Oui, maman!", nu îndrăzneau... o ascultau cu o sfințenie nemaipomenită. R.: Este adevărat că rivalele ei cele mai puternice erau Regina Maria, Anna de Noailles și Elena Văcărescu, mai ales în domeniul literaturii, dar și ca influență politică? M.D.: Da, pentru că mi-aduc aminte că a fost un articol de-al Marthei nu prea favorabil la adresa reginei, probabil că a fost între ele ceva. Deși și regina era scriitoare, a scris Povestea vieții ei. Am citit două cărți de ea
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
a cinstit memoria cât a putut de mult. Pentru el făcea toate adunările astea de aviatori și era apropiată de ei, pentru că el a fost aviator. R.: Ea, până pe 10 septembrie "45, a plecat la Paris, nu-i așa? M.D.: Da, ea s-a căsătorit înainte, de formă, ca să poată să plece din țară, s-a căsătorit cu Ambasadorul Elveției la noi în țară, René de Weck. S-a căsătorit, dar o căsătorie de formă, cu ambasadorul Elveției care era în
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
palatul mic, unde ședeau Brâncovenii, fusese la un moment dat casă de creație a scriitorilor din epoca ceaușistă. Dar ea a reușit, înainte de plecare, ca Mogoșoaia să nu se transforme în cine știe ce fel de așezământ și să fie monument național. Da, a făcut căsătorie, sigur că da, dar a fost de formă, când a ajuns în Franța, imediat s-a desfăcut căsătoria; el a acceptat lucrul acesta, s-o ajute, pentru că și ea l-a primit acolo la Mogoșoaia în timpul bombardamentelor
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
la un moment dat casă de creație a scriitorilor din epoca ceaușistă. Dar ea a reușit, înainte de plecare, ca Mogoșoaia să nu se transforme în cine știe ce fel de așezământ și să fie monument național. Da, a făcut căsătorie, sigur că da, dar a fost de formă, când a ajuns în Franța, imediat s-a desfăcut căsătoria; el a acceptat lucrul acesta, s-o ajute, pentru că și ea l-a primit acolo la Mogoșoaia în timpul bombardamentelor. Au fost servicii reciproce. Dar, înainte
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
epocă de către personalități ale lumii literare și politice europene .Însă după toate aceste informații și după alte cercetări, îmi dau seama că și ea, ca toată lumea, a fost înainte de toate un om, cu bune și cu rele. M.D.: Sigur că da. A avut și ea o viață destul de zbuciumată, cu greutăți. Avea cap politic, scria multe cărți pe care le publica în Franța, avea o fiică pe care o iubea, deși nu semănau deloc...A făcut mult bine cu organizațiile de
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
galben de cadavru. Ori să ai un coif de aur. Ca Van Gogh. Sau măcar să fii conectat la țesutul aurifer al înțelepciunii popoarelor. La o revelație. Un fasung. O pasiune. Și atunci te electrocutezi. Strălucești cît strălucești și te cureți. Da, m-am gîndit la sinucidere. însă m-am gîndit mult mai intens la moartea altora". Cu toată sănătatea fragilă și regimul enervant de viață ce decurge de aici, cu tot stressul șomajului recent, Răzvan Petrescu lucrează la o nouă carte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
însă m-am gîndit mult mai intens la moartea altora". Cu toată sănătatea fragilă și regimul enervant de viață ce decurge de aici, cu tot stressul șomajului recent, Răzvan Petrescu lucrează la o nouă carte și își caută o slujbă: Da, scriu. E o carte tristă. O nuvelă al cărei personaj se numește Eulampia, în care folosesc conotațiile apotropaice, hiperbatul, parecheza, tmeza și zengma. într-un mod semasiologic. Un text care are deja aproape 500 de pagini și nu știu ce este. Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
în univers/ și să se devoreze unele pe altele" (O poveste tristă). Umorul negru nu lipsește din relatarea dezmembrării sau a reificării, mai ales când aceasta se aplică vorbitorului: "cu parfumul ei care mi-a decantat de trei ori ființa/ (da, de trei ori a trebuit să trec prin alambic/ fără să zic nimic)"(4. Ce să-i mai cer). Și timpul trece nefiresc în poezia lui Vișniec: "pe la ora șapte seara scăpasem din mână/ ceașca de ceai/ iar la prânz
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
e cam puțin? Re prezentativitatea vine tocmai din autenticitatea atent și inteligent elaborată. În loc să explice mai întâi de ce crede una sau alta, să facă, de fapt, politica atitudinii, să-și justifice, până la urmă, modelul existențial, Yo, naratorul romanelor lui Vakulovski, da un pumn și sparge o mutra, după care trage un joint și/sau un gât de vodca cu aerul că face disidenta social-politică. Refugiul în (i)realitatea narcotica nu exclude problematizarea crizei. În lipsa unui discurs mai deștept, autentic, bine gândit
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
Dar asta nu schimbă cu nimic așezarea problemei, și dl Iorga a făcut un lucru fără sens cînd a luptat împotriva influenței la noi a culturii franțuzești." De ce ar fi vorba de un lucru fără sens? Pentru că "o cultură poate da orientări și sfaturi, materiale și stimulente; nu creează, în tot cazul, oameni de geniu. întîmplător " grație cărui hazard chimic? -, Eminescu, care ținea de literatura nemțească, a fost un miracol " cum, întîmplător, logofătul Conachi, omul celeilalte înrîuriri, a fost un maniac
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
cu găleata. Geo dă telefon la Academia RPR ca să-i vină mașina. Conversație de circumstanță, apoi confesiune patetică: - Eu nu sînt înscris în Partidul Comunist. Le-am dat o mînă de ajutor. Nu ai pe cine ajuta. Sînt niște ticăloși. Da, nouă cîtorva scriitori, ne-a creat condiții de viață luxoase. în jurul meu sînt 60 de cerșetori din familie și foști prieteni. Mor de foame. Poți trăi în aceste condițiuni? De altminteri, evenimentele internaționale sînt în curs și vom asista la
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
de ambianța benefică oferită de cadrul ospitalier al locuinței sale. A avut prezența mea la "Sburătorul" și contactul personal cu Lovinescu vreo consecință asupra formației mele? Iată o întrebare la care evocarea celor trăite și asimilate în casa criticului poate da un răspuns de natură să scoată în evidență efectul pedagogic al acestei experiențe asupra mea. Indiscutabil că prezența mea la "Sburătorul" mi-a ascuțit simțul critic, spre care aveam o predispoziție înnăscută. într-un fel mi-a modelat, îndrumându-mi
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
Scuze, s-a terminat...” VP-ul: „Asta e...” Dorel: „Noi am crezut că vinul roșu e rezervat pentru români și bulgari! Hă-hă-hă!” Tsvetan, Zahari, Cristina și cu mine ne-am pus repede pe față cîte-un zâmbet poznaș. VP-ul: „A, da? Așa o fi.” Dorel: „Dar mai cerem!” VP-ul: „Hmmm.” O ospătăriță tocmai trecea pe lângă masa noastră. Dorel a interpelat-o prompt: „O carafă de vin roșu, vă rog!” Ospătărița: „Cu plăcere! Douăzeci și doi de dolari.” Dorel: „Ah!” VP
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
anemice de plante noi și rahitice, adaptate noii revoluții agrare; vânjoșii ciulini în devenire completau peisajul împreună cu o mulțime de insulițe de pământ arid cu urme, ici-colo vizibile, ale unuia dintre cele mai mari sisteme de irigații din Europa. -Păi, da, zice Haralampy, că megalomania ne-a mâncat zilele: Casa Poporului, recolte astronomice, coloși industriali, Comtim... -De ăsta am scăpat, am zis, l-am dat la vecini... Nu m-a auzit, așa că a continuat: -...Un sistem de irigații uriaș " ce să
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
a folosit-o deliberat, cu intenție stilistica. Tot el (ea) consideră că luciditatea cu care sunt evaluate cercetările critice având drept obiect literatura română din timpul comunismului sunt "lamentații cu iz de văicăreala cronicăreasca". (lamentații cu iz de văicăreala... asta da, tautologie!). Pe scurt, A.C. , cu vocația să de paznic de sarcofag, încearcă să înmormânteze o dezbatere prea importantă și cu prea multe ecouri ca să încapă în spațiul expeditiv-persiflator pe care i-l rezervă revista Timpul. Cand nu poți organiza pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
negative, fapt care s-a reflectat asupra sufixului, adăugînd la nuanța sa învechită și o conotație peiorativă. În ultima vreme, circulă tot mai mult un derivat care pare de dată relativ recentă: furăciune nu a fost înregistrat de Dicționarul Academic (DA), nici, ulterior, de DEX sau de MDA - și aparține registrului colocvial-argotic. Chiar dacă am găsi atestări ale cuvîntului în texte vechi, e cert că forma actuală constituie o refacere modernă. Termenul este construit probabil prin analogie, din verbul a fura și
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
ceea ce spun criticii în dreptunghiuri albastre, cu literă ceva mai răsărită decît aceea a poeziilor. În una dintre imagini, chiar Nicolae Manolescu îi înmînează ceva poetului, iar legenda acesteia spune textual: ,,N. Manolescu, apreciind opera lui C.M. Spiridon". Sigur că da! (Răspunsul tipic pe care îl primește cel care a văzut cum marmota învelea ciocolata în staniol.) Se pare că dl Spiridon îi înmînează dlui Manolescu premiul acordat de Convorbiri literare revistei România literară. Despre poezia umedă Această vară capricioasă și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
aprofundată a mizelor jocurilor politice. Din acest motiv, întîlnim adeseori un fenomen pe care-l putem numi, nu fără motiv, lipsă de responsabilitate. Are Ion Iliescu o parte de vină în această situație? Răspunsul se află în întrebare: evident că da. însă nu este vorba doar de el, ci de o mare parte a clasei politice și intelectuale, dispuse să cauționeze amînări și reamînări ale reformelor radicale. Oricum ar sta lucrurile, eu cred că România are nevoie de o mișcare liberală
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
Națiune? bate, în ce mă privește, la uși deschise. Nu știu în ce măsură mai este necesar astăzi să ne raportăm la citatele antisemite și naționaliste ale unor mari intelectuali din perioada interbelică. Așa se gîndea atunci și exemple similare se pot da din mai toate culturile europene. Mi s-a părut unfair din partea autorului să ilustreze etno-naționalismul doar cu exemplul românilor din Transilvania (cronica mea era la această carte, nu la toată opera lui VN). Plurilingvismul este ideal pentru zonele cu populație
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
revederea din ce în ce mai prozaică și mai stînjenitoare cu femeia iubită. "Vineri, la începutul după-amiezei, în aceeași cabină de la Palatul Telefoanelor, Stere nu sună decît o singură dată. Adriana e acasă, dar pare grăbită, nu vorbește mult, are vocea prinsă de răceală. Da, îl așteaptă, poate să vină chiar acum. Stere iese din cabină puțin amețit. Certitudinea revederii imediate îl paralizează; vrea să inventeze un pretext de amînare, dar n-are curaj. Va face oricum un ocol pe jos pînă la Piața Romană
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]