3,099 matches
-
o moștenire din germanica comună: germ. viel [fi:l] "mult", mehr, am meisten; neer. veel [ve:l] "mult", meer, meest; graag [xa:x] "cu plăcere", liever [΄li:vər], liefst; engl. bad [bäd]/ill "rău/bolnav", worse [(:rs], the worst [(:rst]; dan. gammel "bă-trîn", (ldre, (ldst; norv. mye "mult", mer, mest; mange "mulți", flere, flest; liten "mic", mindre, minst; sued. gammal "bătrîn; vechi", äldre, äldst. În cazul redării supletive a gradelor de comparație, se constată existența unei opoziții de radical între pozitiv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gewesen; neer. zijn [zein],was (waren 58), geweest; engl. to be, was, been [bi:n]), în vreme ce altele, precum cele nordice, au renunțat la el, instituind conjugarea tare (norv. å v(re, var, har v(rt; sued. att vara, var, varit; dan. at v(re [΄vä:rə ], var, har v(ret ). În evoluția de la germanica comună la limbile germanice s-a manifestat, de altfel, tendința permanentă de a regulariza paradigma unor verbe tari sau neregulate, unele dintre ele intrînd astfel în grupa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neregulate nu se află în situația de a fi vidate, deorece conțin verbe de bază ale limbilor germanice, precum cele auxiliare, semiauxiliare și copulative sau cu semnificații fundamentale pentru comunicare (ca "a da", de exemplu: norv. å gi, gav, gitt; dan. give, gav, har givet; sued. att ge, gav, har59givit ; neer. geven, gaf (gaven), gege-ven; germ. geben, gab gegeben; engl. to give, gave, given). În limbile germanice nordice, verbele slabe sînt clasificabile în mai multe subgrupe (două în daneză, patru în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin care se realizează opozițiile, iar nu principiul după care se realizează. Aceleași limbi păstrează și un grup de verbe deponente, cu formă pasivă și cu înțeles pasiv (așa cum existau și în latină, dar care lipsesc în limbile romanice 60): dan. at l(nges "a-i fi dor", at f(rdes "a călători", synes "a i se părea"; norv. å synes "a crede", å eldes "a îmbă-trîni", å trives "a se simți bine", å fines "a se afla"; sued. att hopas
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Întrucît, în propoziție, semiauxiliarele sînt urmate de verbe la infinitiv, purtătoare ale semnificației propriu-zise în enunț, acestea se folosesc la forma scurtă, fără prepoziția specifică infinitivului (dacă ea există): sued. Jag måste gå nu. (fără att) "Trebuie să plec acum."; dan. Han vil ikke gifte sig. "Nu vrea să se însoare"; engl. I must go. (fără to) "Trebuie să plec". Flexiunea verbului din limbile germanice prezintă trăsătura că presupune, în cazul modurilor personale, obligativitatea prezenței pronumelui personal, care îndeplinește rolul de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
können preteritul este konnte cu forma indirectă könnte "aș putea", de la verbul mögen preteritul este mochte cu forma indirectă möchte "aș dori, mi-ar plăcea" etc. Aceeași origine cu shall-should din engleză au corespondentele din limbile scandinave, norv. å skulle, dan. skulle, sued. att skola, care funcționează ca auxiliare de viitor, dar cu forma de preterit și ca auxiliare de condițional: sued. Jag skulle vilia köpa den här cykeln. "Aș vrea să cumpăr această bicicletă"; norv. Jeg skulle ha ekksamen i
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
auxiliare de viitor, dar cu forma de preterit și ca auxiliare de condițional: sued. Jag skulle vilia köpa den här cykeln. "Aș vrea să cumpăr această bicicletă"; norv. Jeg skulle ha ekksamen i dag. "Ar trebui să am examen astăzi"; dan. Du har ret, skulle jeg mene. "Ai dreptate, aș zice". Modul de redare a diatezei pasive produce alte clasificări ale limbilor germanice, atît prin mijloacele antrenate, cît și prin tipul acestor mijloace. Engleza realizează pasivul cu auxiliarul "a fi" (to
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nordice au particularitatea de a realiza diateza pasivă cu ajutorul desinenței -s, adăugate la infinitivul verbului conjugat, mai ales atunci cînd se exprimă pasivul impersonal: sued. Medicinen säljas mot recept. "Doctoria se vinde cu rețetă"; norv. Dørene lukkes. Ușile se închid"; dan. Han glemmes. "El este uitat". Dacă însă este importantă menționarea autorului acțiunii, atunci diateza pasi-vă se realizează cu ajutorul auxiliarului "a rămîne; a fi" (dan. blive [΄bli:və / bli:ə], norv. å bli, sued. att bliva), urmat de participiul verbului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Medicinen säljas mot recept. "Doctoria se vinde cu rețetă"; norv. Dørene lukkes. Ușile se închid"; dan. Han glemmes. "El este uitat". Dacă însă este importantă menționarea autorului acțiunii, atunci diateza pasi-vă se realizează cu ajutorul auxiliarului "a rămîne; a fi" (dan. blive [΄bli:və / bli:ə], norv. å bli, sued. att bliva), urmat de participiul verbului conjugat (sued. Han blev mottagen av en snäll expeditris. "A fost întîmpinat de o vînzătoare drăguță".). Există și o altă posibilitate de redare a valorii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
blev mottagen av en snäll expeditris. "A fost întîmpinat de o vînzătoare drăguță".). Există și o altă posibilitate de redare a valorii pasive, cînd se pune accentul pe rezultatul acțiunii, uzînd tot de participiul trecut, dar cu auxiliarul "a fi" (dan. at v(re, sued. att vara, norv. å v(re): dan. Huset är sålt. "Casa este vîndută". În gramatica limbilor germanice nu este specificată întotdeauna existența unei diateze reflexive (sau pronominale), distincte de celelalte diateze (activă și pasivă), deși este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vînzătoare drăguță".). Există și o altă posibilitate de redare a valorii pasive, cînd se pune accentul pe rezultatul acțiunii, uzînd tot de participiul trecut, dar cu auxiliarul "a fi" (dan. at v(re, sued. att vara, norv. å v(re): dan. Huset är sålt. "Casa este vîndută". În gramatica limbilor germanice nu este specificată întotdeauna existența unei diateze reflexive (sau pronominale), distincte de celelalte diateze (activă și pasivă), deși este menționată specia pronumelui reflexiv cu care se realizează construcții echivalente cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este un cuvînt interogativ: engl. Who sleeps ? [xu: sli:ps ?], sued. Vem sover ? "Cine doarme ?" Dacă însă propoziția interogativă nu începe cu un astfel de cuvînt, atunci verbul ocupă primul loc: Hast du den Ball ? neer. Heb je de bal ? dan. Har du bolden ? "Ai mingea ?" Engleza, care folosește în cazul unor astfel de întrebări auxiliarul to do, are acest auxiliar pe primul loc: Do you have the ball ? Și la nivelul frazei topica a devenit destul de fixă, germana și neerlandeza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau în oricare altă limbă romanică) ordinea este descrescătoare, douăzeci și unu (zeci, unități), în germană ordinea este inversă, einundzwanzig (literal: "unu și două-zeci"). Aceeași structurare se întîlnește în limbile germanice vecine germanei: neer. éénentwiindig (één "unu", en "și", twintig [΄twintəx] "douăzeci"), dan. enogtyve [΄e:n(tü:və] (en + og + tyve). Limba norvegiană prezintă o situație duală, una care urmează acest model și alta realizată după modelul regresiv, enogtyve [΄e:n(tü:və] și tjueen [΄çu:än] (tjue [΄çu:ə] "douăzeci", een [ä
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din engleză se regăsește în linii mari în toate limbile germanice, deși compușii nu sînt întotdeauna aceiași. Astfel, în limbile scandinave, există de asemenea denumiri profesionale cu acest cuvînt-bază: norv. idrettsmann [i΄drets-man] "sportiv", sued. idrottsman [΄idr(t:sman], dar dan. sportsmand 74 [΄sp((tsman]; norv. sjømann [΄(öman] "marinar", sued. sjöman [΄(öman], dan. sømand [΄söman] și germ. Seemann [΄ze:man]; norv. forretningsman [fo:΄retni(sman] "om de afaceri", sued. tjänsteman [΄çεn:stεman:] "funcționar", dan. kontormand [k(n΄to:rman] "funcționar" (cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
compușii nu sînt întotdeauna aceiași. Astfel, în limbile scandinave, există de asemenea denumiri profesionale cu acest cuvînt-bază: norv. idrettsmann [i΄drets-man] "sportiv", sued. idrottsman [΄idr(t:sman], dar dan. sportsmand 74 [΄sp((tsman]; norv. sjømann [΄(öman] "marinar", sued. sjöman [΄(öman], dan. sømand [΄söman] și germ. Seemann [΄ze:man]; norv. forretningsman [fo:΄retni(sman] "om de afaceri", sued. tjänsteman [΄çεn:stεman:] "funcționar", dan. kontormand [k(n΄to:rman] "funcționar" (cu sinonimul funktion(r [fo(k(o΄nä:r]), målmand [΄m(:lman] "portar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sportiv", sued. idrottsman [΄idr(t:sman], dar dan. sportsmand 74 [΄sp((tsman]; norv. sjømann [΄(öman] "marinar", sued. sjöman [΄(öman], dan. sømand [΄söman] și germ. Seemann [΄ze:man]; norv. forretningsman [fo:΄retni(sman] "om de afaceri", sued. tjänsteman [΄çεn:stεman:] "funcționar", dan. kontormand [k(n΄to:rman] "funcționar" (cu sinonimul funktion(r [fo(k(o΄nä:r]), målmand [΄m(:lman] "portar (la sport)" (unde mål semnifică "gol") etc. Dacă în norvegiană și în daneză "om de zăpadă" este redat printr-un compus
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sinonimul funktion(r [fo(k(o΄nä:r]), målmand [΄m(:lman] "portar (la sport)" (unde mål semnifică "gol") etc. Dacă în norvegiană și în daneză "om de zăpadă" este redat printr-un compus asemănător aceluia din engleză (norv. snømann [΄snöman], dan. snemand [΄sneman]), suedeza are compusul snöguble [΄snög(-b:ə], în care snö semnifică "zăpadă", iar guble [΄g(b:ə] "figură, chip". Limbile nordice folosesc cuvîntul-bază "om" și pentru a realiza compuse care să denumească locuitorul unei regiuni, norv. nordmann [΄n
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-b:ə], în care snö semnifică "zăpadă", iar guble [΄g(b:ə] "figură, chip". Limbile nordice folosesc cuvîntul-bază "om" și pentru a realiza compuse care să denumească locuitorul unei regiuni, norv. nordmann [΄n(rman] "norvegian", landsmann [΄lans-man] "compatriot", sued. landsman, dan. landsmand [΄lan:s-man]. În germană, un compus similar, Landmann (pl. Land-leute), are semnificația "țăran". De altfel, această limbă are și alte cuvinte de acest tip, printre care Bergmann (-leute) cu semnificația ce reiese din componente "om de la munte; muntean
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este redată ca atare în limbile romanice: rom. alb ca zăpada, fr. blanc comme neige [blăk k(m nε(], it. bianco come la neve, sp. blanco como la nieve. O asemenea structură se întîlnește și în unele limbi germanice nordice (dan. hvid som sne [við s(m sne], norv. hvit som snö [vit s(m snö]), dar limbile din grupa vestică și suedeza realizează un compus cu valoare adjectivală: engl. snow-white [΄snouwait], germ. schneeweiß [΄(ne:vajs], neer. sneeuwwit [΄snesüwit], sued. snövit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unor mijloace de derivare foarte productive, între care se remarcă sufixele -ness, -er, -ful, -ly, -less. Acesta din urmă, -less, este un sufix al privațiunii, realizînd antonime ale cuvintelor-bază, și are corespondente în toate limbile germanice: germ. -los, neer. -loos, dan., norv. -løs, sued. -lös. Uneori, construcțiile realizate cu aceste sufixe au corespondente romanice cu prefixe negative, limbile neolatine neavînd sufixe negative, dar sînt suficiente cazuri în care pot fi redate prin perifraze sau prin derivate cu prefix în aceste limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cazuri în care pot fi redate prin perifraze sau prin derivate cu prefix în aceste limbi: engl. debtless rom. lipsit de datorii, engl. homeles rom. fără casă, fără adăpost, neer. moederloos rom. orfan de (fără) mamă, neer. werkloos, germ. arbeitslos, dan. arbejdsløs [΄arbajslös], sued. arbetslös [΄ar:be:tslös], norv. arbeidsløs [΄arbeidzlös] rom. (aflat) în șomaj, dan., norv. kraftløs [΄kraftlös], sued. kraftlös, neer. krachtenloos [΄k(axtəlo:s], germ. kraftlos, engl. powerless rom. lipsit de putere; neputincios. În limbile germanice există și prefixe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbi: engl. debtless rom. lipsit de datorii, engl. homeles rom. fără casă, fără adăpost, neer. moederloos rom. orfan de (fără) mamă, neer. werkloos, germ. arbeitslos, dan. arbejdsløs [΄arbajslös], sued. arbetslös [΄ar:be:tslös], norv. arbeidsløs [΄arbeidzlös] rom. (aflat) în șomaj, dan., norv. kraftløs [΄kraftlös], sued. kraftlös, neer. krachtenloos [΄k(axtəlo:s], germ. kraftlos, engl. powerless rom. lipsit de putere; neputincios. În limbile germanice există și prefixe negative, care corespund celor din limbile romanice, încît au posibilitatea nuanțării mai pronunțate a aspectelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
afixe proprii moștenite din limba-bază. Dintre acestea din urmă se remarcă prin deosebita lor creativitate și prin faptul că realizează derivate care se redau uneori perifrastic în limbile romanice, îndeosebi sufixele substantivale, engl. -ness, germ. -heit și -keit, neer. -heid, dan., norv., sued. -het, care, adăugate adjectivelor, creează nume pentru calitatea denumită prin ele. Aceste nume au în general în română corespondente în -(ă/i)tate sau în -ețe, dar nu întotdeauna, și în mod similar se prezintă faptele prin raportare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau în -ețe, dar nu întotdeauna, și în mod similar se prezintă faptele prin raportare la oricare altă limbă romanică: engl. abruptness [ə΄br(ptnis] rom. caracter abrupt sau (rar) abruptețe; engl. fire-proofness [΄faiə-pru:fnis] rom. caracter ignifug; germ. Unendlichkeit, dan. uendelighed [u΄änəlixed], norv. uendelighet [u΄endəligxet], sued. oändlighet [΄u:εn:dlig-xet] rom. caracter infinit sau infinitate; neer. gezondheid [xe΄zondxeid], germ. Gesundheit [ge΄zu(dxait] rom. sănăta-te; neer. goedheid [΄xu:dxait] rom. bunătate etc. Sînt nume-roase situațiile, prin urmare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cele mai multe ori, pe de o parte particularizarea limbilor romanice în raport cu alte limbi (astfel, în vreme ce limbile romanice au împrumutat pentru noțiunea "patrie" cuvîntul latinesc patria, în limbile germanice, predomină calcurile sau cuvintele vechi: engl. fatherland și motherland, germ. Vaterland și Heimat, dan. fädernesland [′fε:dəŋəslan:d], norv. fedreland, moderland și hjelmland, dar în neer. vader-land și patria; interesant este că patriot este în toate limbile germanice, pătruns din franceză; pentru noțiunea "dicționar", engleza uzează de împrumutul romanic dictionary, în vreme ce celelalte limbi germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]