9,503 matches
-
s-o găsească, pentru că Dan nu era afon doar la cântat, ci și la dansat. Lipsit de ureche muzicală și greoi, ea îi striga înciudată: Ce-ai să te faci, băiatule, când te vei însura? Îți vei lăsa nevasta să danseze cu altul? Nimeni nu-ți cere să fii Fred Astaire, dar nici să-ți miști picioarele nu ești în stare? Numără: Un', doi, trei, un', doi, trei. Ce-i așa de greu? Cortina coborî pentru câteva minute, timp necesar actorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
față de masă imaculată, așezase farfurii cu tot felul de aperitive și-i înghesuia să mănânce. Magnetofonul urla în boxe, făcând geamurile să se cutremure. Luana, izolată cu Dan într-un ungher, privea mișcările smucite ale adolescenților. Ar fi vrut să danseze, dar nebunia gesturilor din mijlocul încăperii îi tăia elanul. Noul stil de mișcare nu prea reda starea de spirit pe care ea o încerca atunci când asculta această muzică nouă. Într-adevăr, ritmul era alert, bine conturat, cu un bas ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
picioare și-i făcu semn lui Dan să se miște. Domnul "anti-dans", timid și spectator convins, se încăpățână să rămână crispat și înțepenit în centimetrul lui pătrat de loc. Un tânăr răsări în fața Luanei cu un zâmbet pe chipul lunguieț: Dansați, domnișoară? Îl chema Valentin Gațiu, purta ochelari și un soi de mustăcioară aruncată sub nas. Compunea cântece și se acompania la chitară atunci când le interpreta. Colegii îi spuneau "Trubadurul". După câteva dansuri se retraseră pe hol și băiatul îi cântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ale cântecelor pe care fata le memoră de la prima audiție. Ar mai fi zăbovit mult și bine în lumea muzicii dacă Vanda nu le-ar fi tăiat elanul. Nu e frumos să stați aici singurei. Valentin, nu te-am văzut dansând. Am o parteneră frumoasă pentru tine. Îl aruncă în brațele Emei apoi se întoarse pe hol și-o săltă pe Luana de-o aripă. De băiatul ăsta să nu te mai apropii. E aici pentru Ema, nu-i mai împuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
vin îmbrăcate în bluzițe cu gulerașe de dantelă, elegante și finuțe, că ți-e milă să le atingi. Discuția cu ele e o plăcere, n-ai să vezi, una, să strige ori să gesticuleze disperată în toate direcțiile. Timișorencele nu dansează, plutesc în ritmul muzicii ca niște balerine. Timișorencele nu plâng, se smiorcăie... Remarca Luanei fu, iarăși, ignorată și fata, mustind de nervi, se abținu cu greu să nu sară la beregata băiatului. L-ar fi strâns cu mare plăcere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o privire tăioasă. Ochii alungiți i se zăreau sporadic pe sub bretonul suflat de vânt. Un chip frumos, cu trăsături masculine severe, un trup subțire și armonios. Seara au mers la bal, distracția favorită de duminică a tinerilor din sat. Au dansat în cerc, retrași, ferindu-se de aglomerație. Luana nu se așteptase ca Renar să stăpânească ritmul atât de bine. Ar fi jurat că va sta deoparte analizând, plin de o importanță critică, mișcările celorlalți. La primul blues a invitat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să mă scuzi pentru tot ce am spus azi. N-am mai întâlnit fete ca tine. La noi... Sper că nu începi iar. Nu. Te asigur că nu. De fapt, îți promit că acest subiect rămâne închis pentru totdeauna. Au dansat până târziu, când numai oboseala i-a făcut să se oprească. Drumul spre casă l-au parcurs într-o beznă deplină. Cufundată în întuneric, Luana simți că i se face frică. Câinii lătrau pe după garduri, fel de fel de ciripeli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ori pur și simplu stând întinși la soare, fără să vorbească, aproape fără să miște. După-amiezile porneau să colinde stațiunile. I-au văzut pe băieții de la Holograf cântând la Costinești, pe cei de la Compact într-un concert la Eforie. Au dansat, nopți în șir, în tot felul de discoteci, s-au bălăcit nebunește în apa caldă a mării. Noaptea, când se întorceau din perindări, făceau foc lângă cort, prăjeau cartofii și învârteau mămăliga în ceaun. Într-una din zile s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
aveau ce căuta, împreună, în casa ei. Luana greșise invitându-i pe amândoi iar scuzele și explicațiile în fața invitaților erau tardive și fără rost. Prea puțin interesați de frământările fetei, tinerii se distrară de minune. Marc profită de ocazie și dansă numai cu ea. Cu gândul și inima la cel care nu voise să-i mai fie alături, Luana nu reuși să se bucure de atmosfera incendiară din jurul ei. O dată cu plecarea ultimului musafir, se aruncă în pat și plânse, de ciudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
gândurile și simțirile. Chiar și Dan. De mult nu-i mai povestise ce se petrece în sufletul lui. Se înstrăinase. Parcă trecuse strada și-o privea de pe partea cealaltă, lipsit de dorința de-a se întoarce lângă ea. Seara, când dansau afară doi câte doi, Dan îi veghea bătând pe genunchi ritmul, ca un spectator ce nu se mai poate alinia la trăirile celorlalți. Într-o seară, în timp ce se plimbau, Luana și Renar rămaseră în urma celorlalți. El îi povestea ceva, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
la discotecă în seara asta. Luana rămase fără grai. Se întoarse spre Cristina. Du-te! îi făcu semn colega. Discoteca era ticsită de studenți. Muzica îți spărgea timpanele, trupurile tinere se zvârcoleau ca apucate de mâncărimi fără leac. Ernest Radak dansa superb. Își mișca trupul cu o naturalețe de parcă se născuse în ritmul muzicii. Luana, îmbrăcată într-o flaneluță albastră împletită de Sanda, încheiată până la ultimul nasture, cu fustă neagră și lungă, făcea notă discordantă cu toate reprezentantele sexului frumos. Părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de concerte simfonice și la teatru iar asta nu făcea decât să-i mărească aureola de zeu. Luana îl cunoscu în ultimul semestru al anului doi de facultate, la unul din chefurile organizate de Victor. Era o petrecere obișnuită. Se dansa pe melodiile formației "Modern Talking", care-și desfășurau ritmul într-o monotonie fără leac. Luana ieșise de mult din hăinuțele împletite cu atâta sârg de Sanda. Purta acum fustă de blugi și un pulover culoarea cerului, mulat pe gâtul alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nu făcea altceva decât să-l scoată în evidență fără ostentație. Fata aprecie discreția cu care tânărul se integră în grup și lipsa de orice infatuare față de agitația pe care o stârnise. În câteva minute, Escu deveni de-al casei. Dansă cu fetele, fără să afișeze talente de cuceritor. Atunci când unul dintre dansatori agăță firul de alimentare al magnetofonului, făcând muzica să amuțească, Victor se grăbi să aprindă lumina și să caute defecțiunea. Luana profită de situație pentru a căuta, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
niciodată. Neamurile lui Ștefan i-au copleșit cu atenții și complimente. A fost prima nuntă din micul târg moldovenesc înregistrată pe casetă video. Nuntașii s-au înghesuit, care mai de care, să apară în fața camerei de luat vederi. Mirii au dansat neobosiți până la ora 24 fix când, profitând de o clipă de neatenție, Dan, Oliviu și Renar au furat mireasa. Au ascuns-o în curtea unei case din spatele restaurantului. Renar a ținut mâna Luanei până când Ștefan a venit să și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
femeie măritată studioasă, se bucura de un bărbat ce venea vesel de la serviciu și-o scotea în oraș la o prăjitură. Cât de departe erau, oare, vremurile când mergeau la teatru și la concerte, sau la chefurile din "Tudor" unde dansau îmbrățișați, sărutându-se pătimaș, spre ciuda nebună a celorlalți? Cum să-și readucă aproape acel îndepărtat "Still loving you"? Într-o dimineață de aprilie, Luana deschise ochii plictisită de începerea unei alte zile, care avea să fie la fel de monotonă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se tot legă de Luana, pentru orice nimic. Dan și nevasta lui o secondau, ca pe o starletă de cinema. Vestea morții lui Rosti Seneg căzu ca trăsnetul. Stupefiată, Luana nu-și putea aduna gândurile. Nu era posibil! Îl văzuse, dansase, făcuse.... Stătu cu capul prins în palme ore în șir, fără să-și poată reveni, fără să conceapă faptul că un bărbat tânăr, în putere, poate să cadă, deodată și să nu se mai ridice. Ideea că era responsabilă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
invită la dans. În clipa în care își apropiară trupurile și își uniră mâinile, se petrecu ceva de neînchipuit. O amețeală tainică și un simțământ de împlinire îi copleși. Își feriră privirile, lăsând doar inimile să le bată nebunește și dansară fără oprire, îngroziți la gândul că momentul de desprindere avea să le distrugă trăirea a două jumătăți egale, sortite să se întâlnească. Radu o conduse acasă, incapabil să scoată un cuvânt. Într-o tăcere plină de nerostite înțelesuri, Luana gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Aveau nevoie de o încurajare și ea spuse: Luana e sâmbure de viață. E născută să trăiască, într-o viață de om, cât noi toți la un loc. Iubește orice nimic creat în lumea asta. Îi place să cânte, să danseze, muzica e viața ei. Ceva, din toate astea, nu se poate să nu-i trezească dorința de-a se întoarce. Escu scăpă pieptănul și în ochii lui străluci un licăr de speranță. Iuliana, ești un înger. Adu-mi, repede, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
adauge ceva. Tăcerea lui o făcu să roșească și mai tare. Dacă lipsa de reacție a bărbatului voia să-i arate că spusese niște prostii mai mari decât ea, atunci, ei bine, se înșela amarnic. Când el o întrebă "Luana, dansezi?", femeia îl privi surprinsă. Se trezi în brațele lui pe ringul de dans, pereche lângă celelalte perechi și, departe de alte trăiri în afara celor profesionale, ei dansară, întreaga noapte, chibzuind cum să pună în practică ideile Luanei. Cam pe la mijlocul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
decât ea, atunci, ei bine, se înșela amarnic. Când el o întrebă "Luana, dansezi?", femeia îl privi surprinsă. Se trezi în brațele lui pe ringul de dans, pereche lângă celelalte perechi și, departe de alte trăiri în afara celor profesionale, ei dansară, întreaga noapte, chibzuind cum să pună în practică ideile Luanei. Cam pe la mijlocul lui iulie, Cristian Bariu începu să dea semne că are probleme emoționale. Cunoscându-l, de-acum, foarte bine, Luana știu că el intrase într-o relație amoroasă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și inspirate din partea celuilalt care, cu stoicism, continua să-i păzească fereastra, Luana se lăsă asaltată de atacul delicat al lui Ștefan. Revederea depăși orice așteptare. S-au întâlnit la o terasă, au mâncat mici și-au băut bere. Au dansat obraz lângă obraz până dimineață și-au plănuit un week-end, în afară, pentru săptămâna următoare. S-au despărțit, nu înainte ca Ștefan să-i promită că va rezolva criza în care se zbătea șeful ei. Abel Nost poposi doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Degetele ei nu sunt nici prea reci și nici prea calde. Sunt nemișcate și puternice. Mă Îngri jorezi. Johan, uită-te la mine! I-a atins blând fața. Uită-te la mine! Ploaia de pudră albă se terminase. Lumina Împuținată dansa pe chipul fetei, peste nasul ei micuț și În ochii ei larg deschiși. Nu te speria, Farah! Acum sunt fericit! Nu, nu ești! Ea l-a strâns mai tare de braț. Ba sunt! Nu-mi mai aduc aminte de nimic
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
vom trezi eșuați pe același mal, a zis Margaret. El a râs. — Poate. Ea a așteptat să mai zică ceva, dar nu s-a mai auzit decât cântecul păsării. Au rămas așezați pe trepte Încă un timp, privind luminile care dansau peste vale și ascultând pasărea aceea singuratică. Margaret Îi simțea căldura brațului, aproape, dar nu tocmai lipit de-al ei, firele de păr de pe brațul lui Îi atingeau pielea, dar avea senzația clară a Îndepărtării lui, ieșea Încetul cu-ncetul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o reaminti în cămașă lungă de noapte din finet alb, maimuțărindu-se în fața oglinzii, cu tălpile goale pe covorul de iută... Și atunci era la fel de firească, de minunată. Acolo în curtea socrilor, printre mesele întinse sub forma de U, Elena dansa, râdea, vorbea, își ridica puțin poalele rochiei atunci când ridica treptele ca să se ducă în casă după cine știe ce obiect, era plină de vervă, se știa în centrul atenției. Doar tatăl, livid, cu nodul cravatei înțepenit sub bărbie, cu floarea de socru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se credea plină de demnitate, făcea o figură disonantă printre ceilalți nuntași veniți fie să se distreze, fie ca să-și achite unele obligații de familie, dar hotărâți, oricare ar fi fost scopul prezenței lor, să mănânce bine, să bea, să danseze, să se simtă în al nouălea cer. Și cu sfârleaza de mireasă, radioasă și plină de o caldă lumină nici nu era greu să se simtă în al nouălea cer. Atunci Carmina și-a văzut pentru ultima oară sora, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]