3,068 matches
-
capitală. A mai fost redactor la „Apostrof” și „Viața românească”, muzeograf la Muzeul Literaturii Române. Debutează în 1975, cu versuri, la „Echinox”. Preocupările sale literare erau însă anterioare anilor studenției. În adolescență a învățat multe despre literatură de la poetul brașovean Darie Magheru. A activat în cenaclul revistei „Astra” (1969-1973), apoi în cenaclul de la „Echinox” (1975-1979), iar după decenii a devenit unul din principalii animatori ai dezbaterilor în cadrul unor importante cenacluri bucureștene: din 1998 la cenaclul Asociației Scriitorilor (condus de Nora Iuga
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
1966, Miki Maus și nava cosmică, București, 1966; Laurence Sterne, Viața și opiniunile lui Tristram Shandy, Gentleman, pref. trad., București, 1969 (în colaborare cu Mihai Miroiu); Northrop Frye, Anatomia criticii, pref. Vera Călin, București, 1972 (în colaborare cu Domnica Sterian); Dario Villanueva, Theories of Literary Realism, Albany (New York), 1997 (în colaborare cu Santiago García Castanon). Repere bibliografice: Bryan Sutton-Smith, Playfull Yours, „TASP Newsletter”, 1989, 1; Gerald Gilespie, „Dionysus Reborn. Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discourse”, „Comparative
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Sadoveanu, Rebreanu, București, 2001; Popa, Ist. lit., I, 706-712; Vârgolici, Portrete, 180-194; Constantin Dram, Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Gheorghe Jurma, Sadoveanu sau Lupta cu balaurul, Reșița, 2002; Negrici, Lit. rom., 86-89, passim; Nicolae Crețu, Prințul și Daria Mazu, CL, 2003, 11, 12; Larisa Ileana Casangiu, Personajul sadovenian, Constanța, 2003; Săndulescu, Memorialiști, 162-172. Ov. S. C.
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
să nu meargă...” 253) și a reconstrui economia familială 254, cu un boier aflat în grațiile Voievodului Vasile Lupu, fiindu-i aliat „din toată inima”. Prin Dafina - care i-a făcut o fată, pe Axinia, măritată apoi cu marele spătar Darie Corobăț - Ștefan, făcut serdar de Vodă în 1653 (Domnul i-a dat pe mână armata), devenise rudă cu frații Ciogolea, căci Dumitru Buhuș, primul soț al Dafinei, era văr primar cu Sofronia, mama lui Pătrașco Ciogolea stolnicul 255. I-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
the topes and antiquities of Afghanistan”, În JASB din 1834 (pp. 321-329). Nu cred că se mai poate stabili cu exactitate care au fost descoperirile lui Gerard și care ale lui Honigberger. 175. Amănunte În studiul introductiv. 176. Fluviul Amu Daria, cunoscut de geografii antici sub numele de Oxus. 177. I.e. Joseph (Wolff); pentru detalii, vezi infra. 178. La acea dată Burnes era agentul politic englez la Ludiana, În raporturi cu Ranjit Singh. 179. Tot În Khiva trebuiau să ajungă, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În „Stangyur” (i.e. Tanjur), pe un spațiu de aproape 18 coli, un fel de pașapoarte pentru acei oameni pioși care doresc să viziteze Kala(p)sa, centrul Ïambhalei, pe care Kőrösi Csoma Îl numește „Ierusalimul budist”, localizat dincolo de Yaxartes (Amu Daria), „cel mai probabil În țara uigurilor”. Peste câțiva ani, Într-un studiu publicat de societatea asiatică al cărei bibliotecar devenise 1, Kőrösi Csoma nu mai repetă distanța mitică ce desparte teritoriile locuite de acest spațiu fabulos - o lună de mers
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Beniuc, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Nina Cassian, Marcel Breslașu, Eugen Jebeleanu, Al. Andrițoiu, Nicolae Labiș, Ion Brad, Victor Tulbure, Florența Albu, Adrian Păunescu, A. I. Zăinescu, Gheorghe Tomozei, Cezar Baltag, Marin Sorescu (trei poeme din ciclul Don Quijote), Grigore Hagiu, George Țărnea, Darie Novăceanu, Dan Rotaru, Horia Aramă, Florin Mugur ș.a. Sunt reproduse sporadic versuri ale unor poeți clasici, ca Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Grigore Alexandrescu, și se organizează concursuri de poezie, precum cel din 1960, închinat celui de-al III-lea Congres
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
reminiscențe ale simbolismului de tinerețe. SCRIERI: În brațele Deltei, Tulcea, 1980. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 789; Chiril Aldea-Cuțarov, Iacob Slavov, „Basarabia”, 1992, 7; Gheorghe Gheorghiu, Iacob Slavov, cronicar literar, „Basarabia”, 1992, 7; Iacov Slavov, în Mireasa de peste Prut, îngr. Alexandru Darie, cuvânt înainte Grigore Vieru, introd. Mihai Cimpoi, București, 1994, 125-128; Gheorghe Gheorghiu, Vremea romanticilor, „Moldova literară”, 1996, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 128; Gheorghe Gheorghiu, O viață lungă, trăită cinstit, LA, 2001, 15 februarie; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia
SLAVOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289720_a_291049]
-
IV, 63-109, 139-150; Trivale, Cronici, 203-206; Arghezi, Scrieri, XXVIII, 223-228; Lovinescu, Critice, III, 154-157; Ralea, Scrieri, II, 422-423; Perpessicius, Opere, XII, 241; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 193-197; Anestin, Schiță, 107; Tudor Teodorescu-Braniște, Scara vieții, îngr. și pref. Constantin Darie, București, 1976, 114-119; Mateiu I. Caragiale - un personaj. Dosar al existenței, coordonator și pref. Al. Oprea, București, 1979, 52-54; Dumitru Huțanu, Mari gânditori focșeneni: Marin Simionescu-Râmniceanu, „Revista V”, 1990, 8; Muscalu, Dicț. scriit. vrânceni, 150-151; Dicț. scriit. rom., IV, 252-253
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
București, 1943; Satul meu, povestea mea, București, 1945. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 759; Virgil Carianopol, La aniversare, SPM, 1983, 41; Al. Raicu, Octav Sargețiu -75, RL, 1983, 42; Colesnic, Basarabia, I, 208-211; Octav Sargețiu, în Mireasa de peste Prut, îngr. Alexandru Darie, cuvânt înainte Grigore Vieru, introd. Mihai Cimpoi, București, 1994, 120-124; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 155; Dicț. scriit. rom., IV, 158-159. E. H., N. M.
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
Schitul Poiana Mărului. Un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, coordonator Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 355-384; Mitropolitul Serafim [Romul Joantă], Isihasmul. Tradiție și cultură românească, tr. Iuliana Iordăchescu, București, 1994, 114-128; Păcurariu, Dicț. teolog., 473-474; Dario Raccanello, Rugăciunea lui Iisus în scrierile lui Vasile de la Poiana Mărului, tr. Maria-Cornelia Oros și Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996; Zamfira Mihail, Postfață, în Desiderie sau Cărare către dragostea lui Dumnezeu, îngr. Paul Mihail și Zamfira Mihail, pref. Virgil
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
VASILACHE, Vasile (4.VII.1926, Unțești, j. Ungheni - 7.VII.2008, Chișinău), prozator, eseist și traducător. Este fiul Elisavetei (n. Darie) și al lui Ion Vasilache, țărani. Începe învățătura în satul natal (1932-1938), urmează la Iași Liceul de Aplicație (1938-1944) și, după o perioadă în care funcționează ca învățător la Unțești, din 1949 își continuă studiile la Facultatea de Filologie și
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
y libertad, Madrid, 1968; Nou itinerar, Madrid, 1968; Proceso al humanismo, Madrid, 1968; Îl teatro e le sue ombre. Intorno al teatro occidentale contemporaneo, pref. Ettore Paratore, Bari, 1968; Teatro occidental contemporáneo, Madrid, 1968; Erasmo, Madrid, 1969; ed. (Erasmus), tr. Darie Novăceanu, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1982; Existe aún una cultură europea?, Madrid, 1969; Maquiavelo y la pasión del poder, Madrid, 1969; Antinomie della libertà, Florența, 1970; Thanatos, Madrid, 1970; Aporías del estructuralismo, Madrid, 1971; Conversaciones actuales (Politică, cultura, arte), Madrid
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
17-18; Mihai Niculescu, George Uscătescu, „Destin”, 1969, 19-20; Nicu Caranica, „Thanatos”, „Destin”, 1971, 21-23; Octavian Vuia, „Antinomie della libertà”, „Destin”, 1971, 21-23; Radu Enescu, „Maquiavelo y la pasión del poder”, „Destin”, 1971, 21-23; Mihai Cismărescu, „Erasmo”, „Destin”, 1971, 21-23; D.N. [Darie Novăceanu], George Uscătescu, RL, 1979, 20; Ion Bălu, Poemele lui George Uscătescu, RL, 1981, 39; Neagu Udroiu, „Mă consider român, mă exprim ca atare și sunt luat ca atare” (interviu cu George Uscătescu), LCF, 1982, 8; Constantin Noica, Spre un
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
profesor Jorge Uscatescu. Bibliografía de Jorge Uscatescu, Madrid, 1985; Gheorghe Vlăduțescu, Confesiunea unui umanist. George Uscătescu, TBR, 1988, 358; Constantin Noica, Continentul mental trasat de George Uscătescu, ST, 1990, 7; Liliana Mihuț, George Uscătescu, un român european, ST, 1990, 7; Darie Novăceanu, Poezia spațiului natal, ST, 1990, 7; Ioana Mustață, George Uscătescu: pledoarie pentru Europa, București, 1990; Românii, 364-365; Horia Bădescu, Convorbiri: George Uscătescu, CC, 1993, 1-2; Ion Albulescu, Cu George Uscătescu despre destinul românesc, ST, 1994, 6; Ion Cristofor, „Duc
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Bastonul de mareșal, LCF, 1997, 23; Mircea Morariu, Confirmarea speranțelor, TTR, 1997, 10-11; Dan C. Mihăilescu, Un ionescian febril, „22”, 1997, 359; Dumitru Chirilă, Când se ciocnesc două lumi, F, 1998, 2; Alice Georgescu, Vodcă și camembert, „Scena”, 1998, 1; Daria Dimiu, Istorie atemporală, „Scena”, 1998, 1; Al. Ioanide, „Regele și cadavrul”, RL, 1999, 17; Marina Constantinescu, E o crimă să ai idei, RL, 1999, 24; Florentina Costache, Despre actualitate, RL, 2000, 10; Emilia David, Trei discursuri despre lume, OC, 2000
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
SCRIERI: Picături de lacrimi, Chișinău, 1932; Răspântie, Chișinău, 1944. Repere bibliografice: Iorgu Tudor, Mișcarea social-culturală în Basarabia după Unire. 1918-1944, București, 1976, 196; Sergiu Matei Nica, Trofim Suruceanu. 1987, ADLTR, C-161; Trofim Suruceanu, în Mireasa de peste Prut, îngr. Alexandru Darie, pref. Grigore Vieru, introd. Mihai Cimpoi, București, 1994, 129-133; Valeriu Neaga, Trofim Suruceanu, LA, 1995, 33; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 143; Colesnic, Basarabia, III, 186-191. D. M.
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
trei volume: Clopote și struguri, Printre stele, Carul de foc. El deschide un ciclu, din care fac parte toate celelalte romane și nuvele ale autorului, afară de Șatra (1968). Scris la persoana întâi, Desculț încheagă, din imagini trecute prin sensibilitatea copilului Darie, alter ego al naratorului, un tablou epopeic al vieții de chin dusă de sărăcimea satelor din câmpia Dunării în primele două decenii ale secolului al XX-lea. Interesul acestei construcții epice stă în viziunea lumii, o lume existentă obiectiv, certificată
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de chin dusă de sărăcimea satelor din câmpia Dunării în primele două decenii ale secolului al XX-lea. Interesul acestei construcții epice stă în viziunea lumii, o lume existentă obiectiv, certificată documentar, necunoscută totuși sub aspectul reflectat în sufletul lui Darie, și de aceea de o surprinzătoare noutate. Darie este un copil dotat cu o sensibilitate de o ascuțime neobișnuită, ce vibrează ca o coardă la cea mai superficială atingere. Prozatorul relatează cu o durere reprimată, scrâșnind parcă din dinți, neîngăduindu
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Dunării în primele două decenii ale secolului al XX-lea. Interesul acestei construcții epice stă în viziunea lumii, o lume existentă obiectiv, certificată documentar, necunoscută totuși sub aspectul reflectat în sufletul lui Darie, și de aceea de o surprinzătoare noutate. Darie este un copil dotat cu o sensibilitate de o ascuțime neobișnuită, ce vibrează ca o coardă la cea mai superficială atingere. Prozatorul relatează cu o durere reprimată, scrâșnind parcă din dinți, neîngăduindu-și sieși și cititorului nici o lacrimă, stârnind nu
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
o individualitate proprie, distinctivă. Lirismul acestei cărți consistă în extraordinarul ritm epic, încântător, ca de baladă. O bună parte din România, inclusiv capitala, și aproape întreaga Peninsulă Balcanică se află în 1917 sub ocupație germano-austriacă. Vânzător de ziare la București, Darie este arestat ca vagabond, predat Comandaturii germane, îmbarcat cu alți vreo douăzeci de „coate-goale” într-un tren de marfă și dus până tocmai în Macedonia, de unde, scăpat din captivitate, se înapoiază în țară, pe jos, în tovărășia Diplomatului. Trece prin
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
cu mizere birturi economice, firme decolorate, cerșetori infirmi, bragagii turci cu șalvari peticiți, câini și păsări ce lasă în urmă smocuri de păr și nori de fulgi, cu noroaie exasperante, cu veri toride și toamne ploioase. Contrastul exprimă revoltele unui Darie adolescent, elev de liceu, prizonier în atmosfera sufocantă a unui „loc în care nu se întâmplă nimic”, a unui „târg unde se moare”. E îndrăgostit de Uruma, a cărei făptură îi deșteaptă în sânge vuietul pădurii nebune de altădată și
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
o frescă superficială a vieții chinuite în care și-ar fi avut „rădăcinile” regimul instaurat la sfârșitul lui decembrie 1947. În schimb, Ce mult te-am iubit (1968) se dezvăluie ca o veritabilă operă de creație. Naratorul e aici un Darie matur, venit în satul natal, la înmormântarea mamei. El se reintegrează pentru câteva ore unei spiritualități arhaice, unei lumi clasice. Voce a acestei lumi, evocarea lui Darie căpătă caracterele unui roman-poem, ale unui tablou de epopee. Străbătând romanul-povestire, cititorul poate
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
1968) se dezvăluie ca o veritabilă operă de creație. Naratorul e aici un Darie matur, venit în satul natal, la înmormântarea mamei. El se reintegrează pentru câteva ore unei spiritualități arhaice, unei lumi clasice. Voce a acestei lumi, evocarea lui Darie căpătă caracterele unui roman-poem, ale unui tablou de epopee. Străbătând romanul-povestire, cititorul poate avea impresia că asistă la reprezentarea unei tragedii grecești. Totul decurge după datină, totul se încadrează în ritual. Încăperile casei din Omida, curtea, ulița satului, cimitirul par
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
câteva ore, ca în ajun, și care vor continua și după prohod, toată ziua, toată noaptea, toată ziua următoare: „Mario, Mario... Ce mult te-am iubit eu pe tine, Mario, Mario...”. Naratorul e integrat și el în spectacol. Observând, înregistrând, Darie participă la tragedie, ca actor mut. Simțămintele lui se consumă fără glas, în plan pur interior. Trăind cu ai săi tristețea pierderii mamei sau retrăind momente de altădată, naratorul devine, în mai multe rânduri, poet, evocarea sa capătă aripi, frazele
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]