1,345 matches
-
Î. Hr: În secolele VII-VI Î.Hr. sau În secolele X-IX Î.Hr. În favoarea primei ipoteze sunt cercetători care consideră credibilă din punct de vedere istoric datarea tradițională care Îl plasează pe Zoroastru cu „258 de ani Înainte de Alexandru”, datare atestată de izvoarele zoroastriene și reflectată În izvoarele islamice. Pe baza acesteia, confruntând informațiile despre viața lui Zoroastru din textele În limba pahlavi, s-a ajuns la propunerea alternativă a trei date diferite pentru nașterea și moartea sa, ținând cont
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
recente ale arheologiei ruse (V. Sarianidi), a fost confirmat rolul important pe care regiunea Merv l-ar fi putut avea În ceea ce privește originile zoroastrismului, dar datele relevate până acum nu permit formularea unei teorii convingătoare (Gnoli, 1989). În concluzie, În timp ce pentru datare trebuie făcută o alegere nesigură Într-un arc temporal ce coincide cu prima jumătate a mileniului I Î.Hr., pentru patria lui Zoroastruxe "Zoroastru", nesiguranța alegerii privește, În principal, Întregul orizont iranian oriental reflectat În geografia istorică a Avestei (Gnoli
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care a exercitat asupra acesteia o influență puternică, inclusiv din punct de vedere cultural. 2. De la origini la secolul al III-lea d.Hr.tc "2. De la origini la secolul al III‑lea d.Hr." Mai ales din cauza incertitudinii În privința datării vieții lui Zoroastruxe "Zoroastru", care, În orice caz, trebuie să fi trăit cu cel puțin o generație Înainte de Cirus, reconstrucția primei perioade a noii religii este foarte ipotetică. Ceea ce se poate afirma legitim este că perioada profetică determină un „amestec
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
degrabă religioasă. Existența acestui conflict, În care rolurile asumate de Darius și Ga¿mata nu sunt deloc clare, ar putea fi un element În favoarea introducerii relativ târzii a zoroastrismului În Persia (spre jumătatea secolului al VI-lea) și, drept urmare, o datare mai puțin arhaică a mesajului lui Zoroastruxe "Zoroastru" (Între a doua jumătate a secolului al VII-lea și Începutul secolului al VI-lea Î.Hr.). Pe de altă parte, persistența unei stări conflictuale religioase În Iranul ahemenid este cunoscută din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
foarte probabil să conțină numele de magi (trib sacerdotal iranian). Această influență presupune zoroastrismul și, chiar dacă cronologia lui Zoroastruxe "Zoroastru" este foarte controversată, aceasta s-ar fi putut produce Începând chiar cu zorii mileniului I Î.Hr. (Gnoli, 1980); o datare atât de Îndepărtată explică și felul În care a fost posibil ca o asemenea influență să atingă Întreaga lume slavă, deci Într-o etapă Încă unitară. Dacă lucrurile sunt destul de clare din punct de vedere lingvistic, la nivelul atestării lipsește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
anului 530 î.C. Această constatare ne obligă să fim prudenți când căutăm o legătură posibilă dintre textele biblice despre patriarhi și mișcările de populații între Nordul Mesopotamiei și Siria sau țara Canaanului spre anul 1800 sau 1700 î.C., datare propusă uneori pentru epoca patriarhală. IV. Intenția povestirilor 1. „Legende” și personaje „legendare” Cazul povestirilor patriarhale este asemănător cu cel al legendelor. Personajele legendelor nu sunt neapărat legendare sau „inventate” pentru simplul fapt că apar în legende. Dar, mult din
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și decisive". Va înțelege oare societatea românească acest lucru?" întreba apoi Iorga 81. Indiferent de ceea ce scria Iorga, totul indică faptul că adevăratele lui sentimente erau într-un fel foarte diferite. Așa cum menționează doamna Liliana în Jurnalul ei (însemnarea poartă datarea simplă de decembrie 1938), "Tata este dezgustat de uciderea lui Codreanu și a celorlalți legionari". Iorga i-a spus următoarele lui Călinescu: "Nu sînt tulburat din cauză că au fost împușcați, ci din cauză că statul a devenit un criminal!" Le-a spus alor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
241 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 204 1 O viață de om..., vol. II, p. 311. Iorga a plasat această inscripție pe catafalcul lui Mihai Viteazul 2 "Neamul românesc", 22 iunie 1914. Trebuie acordată atenție datării: pînă în 1919, datele ziarelor românești concordă cu vechiul calendar ortodox, astfel că 22 iunie corespunde zilei de 5 iulie 3 Winston Churchill, The World Crisis, 1915, New York, 1929 4 "Neamul românesc", 20 iulie 1914. Profunda ostilitate a lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
facă nicio concesie și atunci se izolează în turnul său de fildeș cu prețul unui efort considerabil, descoperind acolo dezavantajele unei astfel de decizii. Capitolul VI VI.1. Sculptura simbolistă între secesionism și arta lui Rodin Dacă urmărim cu atenție datarea lucrărilor sculptorilor de sensibilitate simbolistă, constatăm cuprinderea lor într-un interval foarte strâns (1910-1915), ce marchează, în literatură, un al doilea val simbolist, apărut după desantul macedonskian al poeților grupați în jurul Literatorului și care își consumă energiile în proximitatea apariției
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
noilor începuturi". Însă nici cronologia standard, cea a cărei abolire de către regimurile revoluționare creează adevărate seisme în ordinea temporală a comunității, nu este mai puțin încărcată de semnificații și premise ideologice. Tocmai de aceea, hegemonia mondială a sistemului vest-european de datare a timpului, în care epicentrul timpului istoric este situat în nașterea lui Isus, indică pe bună dreptate ceea ce J. Goody (2006) consideră a fi "furtul istoriei". Asigurând simetrie, coerență și predictibilitate, secolul a fost unitatea cronologică preferată în delimitarea epocilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în conștiința colectivă a revenit membrilor Școlii Ardelene. Chestiunea originii cuprinde trei subdimensiuni bazale: i) etnogenia, i.e., clarificarea filiației și compoziției etnice în formarea unui popor; ii) glotogenia, i.e., determinarea genezei limbii vorbite de poporul în cauză; iii) cronogenia, i.e., datarea cu precizie a momentului fondator, sau cel puțin delimitarea perioadei, în care un anumit popor își face apariția pe scena istoriei. Samul Micu, în Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, scrisă în 1805 și rămasă la stadiul de manuscris până în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Iulius Cezar. Patru decenii după Șincai și Maior, Alexandru Papiu-Ilarian (1852, p. 2), prelungitor al paradigmei ardelene în Școala latinistă, recalibra momentul cronogenetic al istoriei românilor în anul 106. Principiul stabilit de Șincai, al interacțiunii romanității cu teritoriul dacic în datarea cronogeniei, este păstrat, Papiu- Ilarian operând doar un discret reglaj cronologic, fixând momentul zero al istoriei românilor odată cu deznodământul celui de-al doilea război romano-dacic, sfârșit cu cucerirea Daciei de către Traian. Prin această manevră, principiul lui Șincai este rafinat și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi utilizat și de A.T. Laurian (1853) în trilogia sa Istoria Romaniloru. Principiul lui Șincai în datarea momentului cronogentic își găsește reflexia în titlul operei lui Papiu-Ilarian: Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. Istoria este a romanilor, teritoriul le revine dacilor. Esența identității române, în perspectiva Școlii Ardelene și a celei latiniste, este conferită, așdadar, de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nararea trecutului românesc pornind de la " Stricarea Troiei", ajungând în cele din urmă la nașterea lui Romulus și Remus și la zidirea Romei. Iar Gheorghe Șincai, în Hronica românilor, rămasă și ea nepublicată până în 1853, utilizează în paralel un sistem de datare dublu: cronologia creștină (care formează principalul cadrul de referință temporal în funcție de care este structurată cronicăresc întreaga secvență de evenimente narate de Șincai) este pe alocuri dublată de specificarea anului de la fundarea Romei. Spre exemplu, din când în când, Șincai face
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 11), este investită simbolic cu statutul de moment fondator al noii epoci istorice de construire a societății socialiste în RPR "după exemplul și cu ajutorul" URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de cronologizare. Introducerea modalității de datare non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult mai ample de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul de datare a timpului, folosindu-se în continuare formula "î.e.n." și "e.n.". II. Discursul polifonic (post-1998). Abia pluralizarea discursului istoriografic difuzat de literatura didactică aduce și o accentuare a identității creștin- ortodoxe a poporului român. Desigur, direcția conservatoare păstrătoare a discursului naționalist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a avut în Evul Mediu un important rol în domeniile vieții sociale, juridice și culturale a Țărilor Române" (Scurtu et al., 1999, p. 30). Credința creștin-răsăriteană constituie astfel principiul spiritual al ontologiei națiunii, principiul care animă spiritual ființa poporului român. Datarea timpului istorie este creștinizată, formula "î.e.n./e.n." introdusă în 1947 odată cu manualul de Istoria României (acronimizată ulterior în Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este repusă în drepturile sale tradiționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
succesiune de culturi și civilizații s-au perindat pe aceste meleaguri, că urmele sunt numeroase și relevante cu toate că, până la data când se pun pe hârtie rândurile noastre, nu s-au întreprins cercetări și săpături sistematice de către specialiști în domeniul arheologiei. Datările noastre și încadrarea în diferitele culturi propusă aici au la bază determinările și aprecierile făcute de către specialiști de la Institutele de Arheologie din Iași și București, cărora le-au fost prezentate unele materiale descoperite în zonă, cele considerate mai reprezentative. 3
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
materiale, dar în cantitate mult redusă, am întâlnit în așezarea dacică din punctul La Bucur și Pe Casadie. Ceea ce intrigă și derutează, totodată, este faptul că nu au fost descoperite pe acest loc unelete din metal, care să permită o datare contemporană cu ceramica din jur. Câteva lame de cuțit și numeroase cuie, obținute în ateliere de ferărie, par să fie din perioada medievală, în timp ce materialele ceramice, pietrele de râșniță din rocă conglomerat și o fusaiolă de lut ne determină să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești. Cu siguranță, cercetări arheologice noi și sistematice, cel puțin în punctele semnalate, ar putea aduce informații noi și mai ample cu privire la istoria locală, specialiștii în domeniu fiind singurii în măsură să confirme sau să infirme corectitudinea aprecierilor actuale, de datare și de încadrare în culturile și civilizațiile menționate. Ceea ce va rămâne și nu va putea fi pusă la îndoială este afirmația cu privire la locuirea zonei din vremuri imemoriale, că aceste urme atestă aici prezența oamenilor din toate epocile străvechi și vechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Edificatoare dovezi, în privința locuirii în continuare a teritoriului nostru în tot cursul Evului Mediu, sunt și monezile descoperite de noi cu ocazia cercetărilor arheologice de suprafață, cât și de către unii cetățeni, în timpul efectuării lucrărilor gospodărești, piese documentare ce oferă o datare sigură și reală. Astfel, au fost strânse din cadrul hotarelor obștii umbrăreștene următoarele materiale numismatice: -monedă bizantină de aramă, Follis = XXXX/40/ nummia din timpul împăratului Focas (602-610), menționată deja; -monedă tătărască din cupru, datată aproximativ la sfârșitul secolului XIII sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
destul loc arabil pentru cultivat cereale, pentru grădini, vii și livezi, o mare suprafață cu pășune și fâneață, înlesnind creșterea unui apreciabil număr de animale (bucate, în documentele timpului), sursă importantă de venituri și de satisfacere a nevoilor traiului. Pentru datarea primei împărțiri a moșiei satului în prima jumătate din secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sistem normativ a corespuns societății fără clase, iar după înglobarea comunităților sătești în organisme politice de tip statal - ele (comunitățile, I. S.) au căpătat caracter de formațiune juridică”. Se poate stabili o vechime precisă pentru acest mod de relații ? O datare relativă e posibilă. Faptul că se realiza în produse, deci în natură, ne duce cu gândul la străvechime. Moneda nu ajunsese să poată înlocui darea în produse pentru schimbul de servicii. Lipsa monedelor ne face sa acceptăm dijma ca având
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei biserici din cărămidă, făcută din banii lui Gavril Conachi la Umbrărești, și nu poate fi alta decât actuala biserică a satului Siliștea, sat ce se consemna atunci cu numele originar Umbrărești. Prin urmare, informația privind ctitorul este corectă, dar datarea este greșită. O icoană din biserică, aflată în iconostas, are scris anul 1794, dovadă în plus a construirii bisericii în respectivul an și nu în 1826, cum consemnează Th. Ciuntu în Dicționarul său din 1897, cu atât mai puțin în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a monumentului istoric ................................................................. ................................................................. ................................................................. 2.7. Date cadastrale ............................................ ................................................................. 2.8. Reglementările urbanistice în care se înscrie .............. ................................................................. 2.9. Categoria de arhitectură ................................... 2.10. Tipul de folosință sau funcțiunea ......................... 2.11. Folosință actuala ......................................... 2.12. Folosință anterioară ...................................... 2.13. Folosință originară ....................................... 3. Datare 3.1. Perioadă ............................. an ................. 4. Persoane și evenimente asociate istoriei monumentului ................................................................ ................................................................. 5. Descriere sumara 5.1. Materiale și tehnici de construcție utilizate/structura ..... .................................................................. .................................................................. .................................................................. 5.2. Componente artistice ........................................ .................................................................. .................................................................. .................................................................. 5.5. Încadrare stilistica ........................................ .................................................................. .................................................................. .................................................................. 6. Conservare, restaurare, prezervare 6.1. Starea generală de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150580_a_151909]