1,380 matches
-
doar în altar. Într-o fază ulterioară au fost executate în naos și pronaos bolți semicilindrice din lemn. Cercetările din perioada 13-28 octombrie 1971 au dus la identificarea unor morminte în interior, uneori suprapuse, dar fără material care să susțină datarea. Cercetările din 1972 au surprins pardoseala inițială din cărămidă pe un strat de nisip compact. În interior au fost descoperite 12 morminte din care 2 aveau câte o lespede din piatră și material ceramic din secolul al XVI-lea. În
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
Barbu Craiovescu, fie a lui Barbu banul, urmașul în scaunul marii banii a lui Barbu. După aceleași opinii numele s-a schimbat în biserica domnească în vremea Craiovescului ajuns domn, Neagoe Basarab.] Mărturii documentare sigure, care să ne ajute la datarea primei ctitorii nu avem. Ea există însă în mod cert înainte de domnia lui Matei Basarab, care a refăcut-o. Acest lucru îl aflăm de la Baksić care, vizitând Craiova în 1640, remarca aici „o biserică de piatră, mare și frumoasă cu
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
specimen Homo erectus, găsit în China, este așa-numitul Om de Pekin, descoperit în 1923-1927. Epoca neolitică din China începe în jur de anul 10.000 î.Hr. Dovezi timpurii ale cultivării meiului, de către proto-chinezi, sunt, aproximativ, din anul 7000 îHr, - datare cu radiocarbon. Agricultura a dat naștere culturii Jiahu ( 7000-5800 î.Hr. ) . La Damaidi, în Ningxia, au fost descoperite 3172 de ciopliri în stanca datând de la anul 6000 la 5000 î.Hr., ,oferind 8453 de caractere individuale, cum ar fi soarele, luna, stelele
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
au fost sesizate și la exterior. Astfel, portarul fațadei apusene a fost împodobit, în a doua jumătate a secolului XV-lea, cu un decor geometrizat; în lunetă era reprodusă probabil icoana de hram. Un sgrafit din anul 1522 concordă cu datarea propusă. Pe tâmpla de zidărie se aflau patru icoane de lemn, pictate, pe la 1783-1785, de către Simion Zugravul din Pitești. În legătură cu această biserică, restaurată în anul 1976, trebuie menționat și numărul mare de preoți atestați documentar începând cu secolul al XVI
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
în America de Nord. Descoperirea de vestigii congelate Regenerare În 2012, o echipă de oameni de știință de la Institutul de Biofizica celulare ale Academiei Ruse de Stiinte exemplare succes regenerat din fructe, care au fost înghețate pentru 31800 ± 300 de ani, în funcție de datarea cu radiocarbon. Realizare nu a fost încă verificat în mod independent, si, anterior, cererile de regenerare vechi nu au de multe ori a avut loc sub control. Dacă este dovedită, realizarea ar reprezenta cea mai veche fabrică materialul adus înapoi
Silene stenophylla () [Corola-website/Science/325626_a_326955]
-
au fost nevoiți să fugă în Ravenna bizantină, luând cu ei tezaurul regal și parte din armată, ceea ce lasă să se întrevadă și un amestec al Bizanțului. Roger Collins îl consideră pe Marius Aventicensis drept sursă de maximă încredere, din cauza datării sale timpurii și a faptului că ar fi trăit în vecinătatea Italiei longobarde. Grigore de Tours a fost și el contemporan și a făcut o prezentare scurtă în a sa "Historia Francorum", care își găsește ecoul mai târziu în cronica
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
edificii legate de islam. Pe partea de sud a Muntelui a fost ridicată Moscheea Al Aqsa mai întâi ca o construcție în lemn. Data precisă a construcției nu este cunoscută. Unele tradiții o atribuie perioadei califului cuceritor Omar Ibn Al-Hattab.Datarea cea mai târzie probabilă ar fi anul 679, când , după mărturia oculară a călugarului Arculf, clădirea era deja existentă. Activitatea de construcții pe munte a luat un avânt deosebit mai ales sub califii omeiazi, și în primul rând Abd al-Malik
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Desigur, nu putem să ignorăm această realitate care confirmă că în satul Săcel, comuna Băișoara, a existat în trecut o cetate cu rosturi evident defensive, ridicată probabil prin grijă vreunui nobil mai înstărit. Totuși, credem că o limită acceptabilă pentru datarea ei poate fi a doua jumătate a secolului al XV-lea, începuturile înscriindu-se într-un context mai larg în care s-au ridicat multe alte cetăți pentru a asigura apărarea în fața unor eventuale hoarde de turci și tătari porniți
Băișoara, Cluj () [Corola-website/Science/325174_a_326503]
-
recunoscut mereu cel puțin titlul de "αρχον". Tatăl său a murit în 933 sau 934, astfel că Docibilis a devenit conducător unic al Gaetei. În această conjunctură, el a început să își manifeste independența față de Bizanț. El a renunțat la datarea imperială, prin care actele erau eliberate în funcție de domnia împăratului de la Constantinopol și, de asemenea, s-a aliat cu conducătorul longobard din Ducatul de Spoleto, Theobald I împotriva grecilor. La rîndul ei, soția sa Orania a preluat titlul de ducesă, alături de
Docibilis al II-lea de Gaeta () [Corola-website/Science/324636_a_325965]
-
între anii 1967 - 1969. Situl este mărginit în sud și est de apele pârâului Cernavodă, spre nord-vest aflându-se două șanțuri cu val. S-au descoperit materiale și urme ceramice atribuite așa-numitei culturi de Ciugud fapt ce a permis datarea întregii fortificații în secolul al XII-lea. În urma cercetărilor arheologice s-au descoperit urme de locuire (Cod LMI SB-I-m-A-11983.02) încă din vremuri preistorice (Cultura Coțofeni) și romane, fortificația (Cod LMI SB-I-m-A-11983.01) fiind atribuită locuitorilor evului mediu. Pe zona
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
de locuire (Cod LMI SB-I-m-A-11983.02) încă din vremuri preistorice (Cultura Coțofeni) și romane, fortificația (Cod LMI SB-I-m-A-11983.01) fiind atribuită locuitorilor evului mediu. Pe zona sitului au fost descoperite fragmente de ceramică de tip Ciugud, fapt ce a determinat datarea construcției cetății în secolul al XII-lea de către populația autohtonă, românească. De asemenea M. Roska menționează că aici a existat și o așezare neolitică. De la această fortificație și-a primit numele și Orlatul, numit în anul 1322, Comuna de Sub Cetate
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
Agaton". Totodată, în unele dintre peșterile din zonă se întâlnesc inscripții și desene rupestre, cu tematică preponderent creștină. Insuficiența informațiilor documentare și aspectul de multe ori straniu sau romantic al complexelor rupestre au iscat o întreagă literatură ce a propus datarea lor atât în preistorie, cât mai ales în perioada de început a creștinismului în secolele III-IV. Opinii diverse și controversate, afirmă existența dovezilor arheologice rupestre asociate creștinismului primar, în timp ce afirmații bine susținute documentar certifică arealul drept vatră de mărturisire creștină
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
î.e.n. Piatra Șoimului I are și II are Se află în arealul satului Nucu, activitatea desfășurând-se aici în secolele XVI-XIX. Localizarea se află pe versantul nord-vestic al culmii "Crucea Spătarului" la 7 km nord de satul Nucu, elementele de datare situând activitatea acesteia în secolele XVI-XVII. Este în ruină, peretele din față fiind prăbușit. Interiorul conține un altar. Numele provine de la stratul gros de funingine de pe tavan. Numele îi vine de la pustnicul "Dionisie" din secolul XIX, care îndeletnicindu-se cu
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Piatra Șoimului", în peretele abrupt dinspre Valea Ruginoasa și la 7 km de satul Nucu, fiind datată în secolele XVI-XVII. Este în ruinădin cauza seismelor. Este localizată pe culmea "Arsenia" aflată la 8 km nord-vest de satul Nucu. Elementele de datare o situează în secolele XVI-VII. Este parțial ruinată. Alte opinii (având ca argument incizarea crucilor de Malta), indică originea în secolele V-VI sau, extind originea în epoca dacică (având ca argument tehnica de folosire a daltei cu dinți fini
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
VI sau, extind originea în epoca dacică (având ca argument tehnica de folosire a daltei cu dinți fini). Se remarcă o lărgire ulterioară a spațiului interior. Pe peretele nordic s-a aflat un altar. Se află în arealul satului Nucu, datarea situând activitatea desfășurată aici în intervalul secolelor XVI-XIX. Este posibil să mai fie și alte chilii rupestre încă neexplorate, cum este și peștera de la Brăești de pe culmea "Hânsarului", aflată la câteva sute de m de Lacul Hânsaru. Se află în
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
reședință al comunei Brăești la 2 km nord-vest de acesta, pe malul drept al Bălănesei, pe partea vestică a "Văii lui Șerb". Este compus dintr-o încăpere,o intrare înaltă și un etaj superior de tip galerie. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII., precum și cruci de Malta inscripționate (caracteristice secolelor IV-VI). Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la jumătatea distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel le-a săpat în
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
caracteristice secolelor IV-VI). Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la jumătatea distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel le-a săpat în albia stâncoasă). În interior este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești. Sunt două încăperi suprapuse, rezultate din adaptarea unei peșteri naturale. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.Aflându-se pe Culmea Ghiocii, local mai poartă denumirea de "Piatra
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești. Sunt două încăperi suprapuse, rezultate din adaptarea unei peșteri naturale. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.Aflându-se pe Culmea Ghiocii, local mai poartă denumirea de "Piatra Ghiocii" și este localizată pe malul drept al pârâului Pârscovelul la 30 m deasupra acestuia, în fața vechii școli.. Se regăsesc aici zeci de desene comparabile cu
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
drept al pârâului Pârscovelul la 30 m deasupra acestuia, în fața vechii școli.. Se regăsesc aici zeci de desene comparabile cu scrierea pictografică. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești, la 200 de m deasupra satului.Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.. Se află în arealul satului de Bălănești din comuna Cozieni, fiind de fapt o galerie care s-a prăbușit în 1950. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se afla în arealul satului Begu din comuna Pănătău
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
din comuna Brăești, la 200 de m deasupra satului.Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.. Se află în arealul satului de Bălănești din comuna Cozieni, fiind de fapt o galerie care s-a prăbușit în 1950. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se afla în arealul satului Begu din comuna Pănătău la 2 km nord-vest de acesta, pe "Vârful Cămării". Actual distrusă de cutremure, era reprezentată de o singură încăpere. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
în 1950. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se afla în arealul satului Begu din comuna Pănătău la 2 km nord-vest de acesta, pe "Vârful Cămării". Actual distrusă de cutremure, era reprezentată de o singură încăpere. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Nehoiașu din orașul Nehoiu între pârâul Siriu și lunca Pripor într-o fostă peșteră naturală amenajată, la 1,5 km de cătunul Jetu. Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Nehoiașu din orașul Nehoiu între pârâul Siriu și lunca Pripor într-o fostă peșteră naturală amenajată, la 1,5 km de cătunul Jetu. Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Mlăjet din orașul Nehoiu. Ar fi avut inițial mai multe încăperi, dar acum este distrusă parțial de seisme. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Originea este naturală, cu amenajări antropice ulterioare
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Mlăjet din orașul Nehoiu. Ar fi avut inițial mai multe încăperi, dar acum este distrusă parțial de seisme. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Originea este naturală, cu amenajări antropice ulterioare. Funcția ei a fost aceea de a a servi ca refugiu în vremuri de restriște. Prezența unei multitudini de așezări rupestre într-un spațiu restrâns, a impus compararea acestei zone
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
rupestre par a fi fost locuite în mai multe perioade istorice. Deși indicațiile cronologice despre aceste întemeierea acestor așezăminte lipsesc, insuficiența informațiilor documentare și aspectul lor de multe ori straniu sau romantic au iscat o întreagă literatură ce a propus datarea lor în preistorie, dar mai ales în perioada de început a creștinismului în secolele III-IV. Argumente aduse de cei care coboară datarea lăcașurilor de cult creștine spre începutul primului mileniu se referă la existența "crucilor de Malta" cioplite pe pereți
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]