1,546 matches
-
Sărmanul Dionisie mi l-a citit în Viena. Vorba d-lui Maiorescu: Bizar etc. Dar etc.” Maniera de gândire a lui E. era una de largă cuprindere, era cosmică. O spunea chiar el în prima strofă din Memento mori (Panorama deșertăciunilor), din care face parte fragmentul Egipetul, pomenit mai sus: „Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec - înstelatul rege maur - Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, â Iară luna argintie, ca un
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de a plăcea contemporanilor sau viitorului. Căci acest viitor aparține Societății Academice... Poate în nici o altă țară ca tocmai într-a noastră nu ți se vădește mai dureros că parvine cel ce strigă mai tare, că existența este nimicnicie și deșertăciune. Nimeni nu-și face nici un scrupul din a lovi chiar și-n onoarea unui adversar pur teoretic” (XVI, 328). Este limpede că pentru cunoașterea și explicarea lui Eminescu trebuie avut în vedere, ca moment crucial, concursul de împrejurări care au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de aceea în moarte, se redă neantului, crezând că "drumul spre lumină" i-l asigură sinuciderea și nu acceptarea vieții ca sisifică luptă de spintecare de noi orizonturi care mărginesc la nesfârșit condiția umană. Însă nu se poate ignora sugestia deșertăciunii și a derizoriului speranței, prezentă în text în mod repetat, sugestie care ar transfera și acest gest final nu într-unul salvator, ci într-un nou eșec. În plus, deși vede în sinucidere dezlegarea, Iona întruchipează chiar eroul absurd camusian
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sus, Cu-atât îl va durea mai tare"! CANDIDAT Cu pupicu-i candid dat, Ea îi jură că-i virgină! El înjură...asortat, Că face... streptomicină. OPT Despre cele....opt volume, Literara lume spune: Trei sunt...slabe, două...bune; Restul e...deșertăciune! DAR.. Ce scrii tu nu-i poezie!, Deși te știm... plin de dar, Cum, și...toată-lumea știe Că ai darul...de pahar! DATORNIC Datornic printre bețivani, Ți-aș cultiva prietenia, De-ai bea vin vechi de-atâția ani Câți are
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
nu ne silește. Am observat că arată tot felul de mârșăvi la TVR care atrag și captivează foarte, foarte mulți că nu mai au timp să vadă, să se trezească la realitatea vieți. Anii fug. Noi mereu ocupați cu toate deșertăciunile și viața este din ce in ce mai apăsătoare și nedreaptă. Numai Dumnezeu și rugăciunile noastre o poate îndrepta pe calea cea bună. Altfel ne trezim în adâncul-prăpastiei! Nu vrem să ne dăm seama nu ca nu se observă. Cine are ochi de văzut
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
vopsite la mâini și picioare și tot felul de zorzoane și multe altele ca acestea, zici că-i greu și n-au timp? Măi fraților creștini ce facem? O luăm razna? Ia citiți în biblie ce spune pentru toate aceste deșertăciuni lumești. Dumnezeu ne vorbește de toate, mai puneți frâu la toate și vă apropiați de Dumnezeu și Cuvântul Lui. Noi grăbim Apocalipsa, aducem mânia Lui Dumnezeu peste noi și urmașii noștri. Hai să mai lăsăm moda asta vicleană că-i
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
putem că ne vine și Dumnezeu în ajutor. Să ne iubim, iubire duhovnicească și să ne fie milă de semenii noștri, să le venim în ajutor cât putem. Dintre noi nu avem timp pentru că îl folosim, fără folos cu diferite deșertăciuni lumești nefolositoare. Cât timp pierdem la TVR, la laptop, computere și alte aparate cu jocuri electronice și multe multe altele dar să mai citim o carte bună, ziditoare de suflet, să mai vedem din zestrea pe care ne-au lăsat
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
vite. Fără să vrea, omul care taie bălăriile transformă de aceea incinta arheologică într-un amfiteatru și gestul său într-o demonstrație filozofică... O, ce prelegeri ar fi putut rosti aici, profeții zădărniciei! Ce scenă admirabilă pentru a vorbi despre deșertăciune ar fi avut în altarele de piatră putrezite sub liane și în templele abrutizate de junglă! Acum, ei nu mai au ce căuta în Palenque. Ruinele nu mai sunt o tribună potrivită pentru ideile lor. Mă consider norocos. Puteam nimeri
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
degajată de orice apăsare lăuntrică, de zbucium interior. Poate ți-am râs În hohote, În ritmul hohotelor de plâns care mă zbuciumau lăuntric. Poate ți-am zâmbit, ca să acopăr un fel de disperare ciudată, un fel de clarviziune halucinantă a deșertăciunii lucrurilor dragi și a vieții. Poate te-am privit cu ochi mari, ce treceau dincolo de tine: atunci și numai atunci eram fericită, pentru că, atunci, În jurul meu era muntele, iarba sau dragostea altora. Iar dacă ți-am plâns vreodată, să știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
viețile lor individuale, dar totuși legate între ele în clădirile ca o tablă de șah cu pătratele iluminate. Uneori stăteam în metrou în timp ce acesta huruia și scârțâia și hurducăia la curbe, și voiam să deschid gura și să dau glas deșertăciunii din sufletul meu într-un strigăt prelung. Dar chiar și așa, era mai bine decât să citesc. Nu aveam răbdare cu poveștile care nu erau reale sau cu informațiile pe care nu le puteam folosi imediat. Cu filmele era altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
muște? Ar fi Înălțimea Sa dispus să se gândească la Frații Karamazov? La disputa dintre Ivan și Diavol? La visul lui Mitia? Sau la episodul cu Marele Inchizitor? Nu? Și ce ar binevoi Înălțimea Sa să răspundă la această Întrebare? Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni? Va recurge Înălțimea Sa din nou la vechile argumente: Unde erai când am creat lumea? Eu sunt Cel ce sunt? Bătrânului Îi scăpă un fel de râgâit mirosind acru a tutun și arak, Întoarse palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
fi Înălțimea Sa dispus să se gândească la Frații Karamazov? La disputa dintre Ivan și Diavol? La visul lui Mitia? Sau la episodul cu Marele Inchizitor? Nu? Și ce ar binevoi Înălțimea Sa să răspundă la această Întrebare? Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni? Va recurge Înălțimea Sa din nou la vechile argumente: Unde erai când am creat lumea? Eu sunt Cel ce sunt? Bătrânului Îi scăpă un fel de râgâit mirosind acru a tutun și arak, Întoarse palmele, care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dispus să se gândească la Frații Karamazov? La disputa dintre Ivan și Diavol? La visul lui Mitia? Sau la episodul cu Marele Inchizitor? Nu? Și ce ar binevoi Înălțimea Sa să răspundă la această Întrebare? Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni? Va recurge Înălțimea Sa din nou la vechile argumente: Unde erai când am creat lumea? Eu sunt Cel ce sunt? Bătrânului Îi scăpă un fel de râgâit mirosind acru a tutun și arak, Întoarse palmele, care erau bătătorite ca ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dar totodată diferită de amândouă. Nu există o pierdere mai tragică pe lume, decât aceea de-a rata cea de-A Treia Stare. Lucrul acesta se putea Întâmpla din cauza buletinelor de știri de la radio, treburilor, dorințelor superficiale și goanei după deșertăciuni și banalități. Toată suferința, Își spuse Fima, tot ce e ridicol și obscen nu e decât rodul pierderii celei de-a Treia Stări. Sau rodul unui vag sentiment apăsător și neplăcut, care ne amintește din când În când, pe dinafară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
au luat parte industriași, politicieni, militari, vânătorii au sunat din goarnele lor „sfârșitul vânătorii“ și cei trei fii au stat în fața gropii cu mama lor, în timp ce duhovnicul, adică preotul de suflet și de stomac al bunicului, tuna și fulgera cu privire la deșertăciunea tuturor existențelor; nevestele și nepoții stăteau în cerc și Erich Hackler văzu cum W. și „Oha“, foștii lui șefi, aparțineau protipendadei, adunate aici doar pentru că tatăl lor fusese directorul uzinelor siderurgice și metalurgice și-și demonstrase meritele în războaiele mondiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
erau savurate simplu, cu pâine neagră. Oaspeții mei, mereu alții, printre care se numărau unii veniți de departe, de peste ocean, sau europeni precum constelația social-democrată Brandt, Palme, Kreisky, pe urmă iarăși prieteni din epoca barocă - cel pentru care totul era deșertăciune, Andreas Gryphius și Martin Opitz, înainte să-l răpună ciuma, dar și țiganca Courasche alături de Grimmelshausen, pe când acesta încă se mai numea Gelnhausen -, lăsau rareori să mai rămână ceva din piftia din căpățână de porc. Uneori era servită ca antreu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bine decît el „suferința rîndunicii În septembrie și comunicarea melcilor cu lumea”. Comunicare care uneori se Întrerupe, pentru că melcii sînt vînați de angrosiști, de Mircea Daneliuc. Atunci ei fug bezmetic. Ca Petrică. Tot acel cineva misterios Îi explică lui Micu „deșertăciunea norilor” exact În clipa-n care noi credeam că ei aduc ploaia, ne apără de insolație sau circulă pe boltă special pentru iubitorii de pictură. Nici gînd. Și, mai mult, acum vine rebusul, „eu Îl ascult surîzÎnd, Îmi mut pasărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
s-au unit împotriva Domnului și împotriva lui Cristos"128; dar tocmai pentru că el este liber, tocmai pentru că este de neîmblînzit, fiind superior virtuții care îl înalță și superior puterii oamenilor, tocmai din acest motiv "freamătă neamurile iar popoarele cugetă deșertăciuni"; tocmai din acest motiv pămîntul întreg și infernul se ridică împotriva lui, singura stîncă pe care nu au reușit s-o doboare; tocmai din acest motiv se înfăptuiesc rapid atîtea disensiuni între oameni, atunci cînd este vorba să se unească
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cum trebuie să fim! Eu îți cer ceea ce este în adîncul inimii! (20 noiembrie 1845) Tu care mi-ai încredințat cuvîntul Tău, fă-l să rodească prin mine și cei dragi mie! (24 noiembrie 1845) Fii alături de mine, nu în deșertăciunile mele, ci în dorința de a-Ți fi întru totul pe plac și să îndeplinesc toate poruncile Tale! Tată, eu Îți cer acel bine pe care îl cunoaște El, pe care îl îndrăgește inima Ta, îți cer ceea ce El Ți-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
vă asigur că autorii acestor amenințări vor fi identificați și pedepsiți. Nici noi nu știam cât adevăr se ascunde În spatele afirmațiilor lui, cert e Însă că, cel puțin o vreme, am amuțit destul de speriați. Noi doriserăm să le vorbim despre deșertăciunea ambițiilor lor lumești, se trezise Însă unul fără pic de imaginație care să ne acuze de terorism. O săptămână am tăcut mâlc, până la urmă, răzvrătiți de Andreea și Vasile, am continuat spam-ul. Tot cu chestionare din Frisch, asta pentru ca să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
osârdie facem: clevetire, hulă, ținere în minte de rău, călcare de jurământ, vorba mincinoasă, vorbă de rușine firească și afară de fire, și ceea ce nu se află nici în dobitoacele cele necuvântătoare, acestea foarte pagînește, de nou le izvodim. Stinsu-s-au întru deșertăciune zilele noastre; de ajutorul tău ne-am golit; batjocură si râs ne-am făcut celor dimprejurul nostru; numele Tău cel prea sfânt și Inchinat prin noi a se huli de păgân l-am făcut. Învechindu-ne în răutate; și in
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bani de hârtie, tunuri, corăbii, prafuri de dinti, mânuși, câini de vânat, biblioteci, cazarme, filozofi, cafea, spitale si altele ca acestea. Nu-i asta o socoteală de mofluz? De aceea Faust, în care se întrupează omenirea cu poftele, ambiția și deșertăciunea ei, dar și cu geniul și setea ei de știință, stând înaintea ultimei probleme, își toarnă venin dintr-o fiolă veche într-un pahar și voiește să-l bea... când iată că sună încet clopotele și cântecele de la Înviere... și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu ceda Basarabia; ne-a spus că raposatul, fost milionar de mai multe ori și născut baron, a risipit avere, a lepădat titlu și rang, și-a părăsit țara, fiindcă era democrat și voia să trăiască ca democrat, fiindcă desprețuia deșertăciunea lumească și își iubea națiunea. Cât de trist e a vedea un poet mort și a-i asculta panegiricul, în care numai despre poet nu se vorbește!? În o viață atât de bogată si atât de zbuciumată, d. N. Ionescu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lumină, Reacțiune! Reacționari! Iată cuvintele magice ce trebuie să ne spulbere în ochii țării, iată acuzarea, pururea reînnoită pe care, deși s-a discutat de atâtea ori de noi, nu ne vom obosi de a-i arăta adevărata valoare, adică deșertăciunea. Noi declarăm, și aceasta din toată puterea conviețiunii noastre, că sîntem liberali în toată întinderea cuvântului și în tot adevărul său. Toate libertățile înscrise în Constituția noastră le iubim și le sprijinim; departe de-a urmări răsturnarea lor, le-am
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
advocățesti, apocaliptica învățăturilor liberale-cosmopolite nația nu le pricepea, și fiindcă tot ce nu e priceput exercită farmecul necunoscutului, de aceea capetele cu semicultură s-au luat cu droaia după ele, căci ce era mai lesne și ce convenea mai mult deșertăciunii individuale a fiecăruia decât de-a se crede învățat citind coloanele "Romînului", și de-a crede că recitând fraze de jurnal ai ajuns a întrece prin civilizație pe statele cele mai vechi ale continentului european, pe Franța, pe Anglia, pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]