1,989 matches
-
și pentru români, și încă alte câteva condiții umilitoare. E de prisos a spune că de diplome de genul acesta nu se prea sinchiseau românii ardeleni, chiar dacă unii protopopi doritori de situații mai bune, părăseau calea dreptei credințe pentru măriri deșarte. Poporul a rămas neclintit și neîntinat în credința sa. În contextul acestor tendințe ale ungurilor, cu scopul nemărturisit de a calviniza, de a desnaționaliza adică populația autohtonă a celui mai curat centru românesc, și cu gândul mărturisit de a lumina
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prezent, cu toată vigilența noastră, n’am reușit să constatăm acțiuni organizate sau individuale ale elementelor sioniste (nici nu aveau cum deoarece Securitatea atâta aștepta pentru a le băga la zdup!, n.n.). Prin cultivarea vigilenții și combativității activului CDE (laude deșarte, auto-perieri, n.n.), prin materialul din <<Unirea>> (oficios al comuniștilor evrei din România, plin de amenințări și invective la adresa sioniștilor, n.n.) cât și scrisorile din palestina (subl.ns.) care În ultimul timp sunt f. negative (subl.ns.), am reușit În mare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
rândurilor sale urmașilor întru spirit, un cadru de coagulare peste timp, a unei filiații descendente întinsă pe mai multe generații. Șirul evenimentelor relatate, nu este considerată o imortalizare a unei vieți, autorul considerând aceasta ca pe o ispită a vanității deșarte și de supraevaluare a unui traseu biografic, ce s-a desfășurat în opinia sa, ca oricare altul, ci o imortalizare a unei lupte, cu vitregia timpurilor, cu stăpâniri potrivnice libertății individuale și religioase, și cu răutatea oamenilor. Ca un ostaș
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
-n vrednicia voastră de-mpărați! Am suferit atâta pentru voi, În al împotrivirilor șuvoi, Și-apoi plecând cu răni adânci în suflet, Urc drumul crucii, sângerând în cuget... Îți urmăresc destinul de departe Și nu te văd fugind de căi deșarte, Nu-ți văd crescând vlăstarii către soare, Și inima mi-e tristă și mă doare... Poate te-ntorci în ceasul cel târziu, S-aprinzi Cuvântului un foc mai viu, Și să primești pe mulți căutători Tânjind după cereștile comori. O
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
afirmații. Să le analizăm acum pe fiecare în parte. BOGĂȚIA VINE DIN ECONOMII, NU DE LA UN VENIT MULȚUMITOR Nimeni nu devine bogat numai pentru că are un venit mare, ci doar dacă îl și păstrează. Mult prea mulți oameni au speranțe deșarte: Totul va fi bine după ce voi începe să cîștig mai mult". Această afirmație este întrucîtva adevărată, dar nu este mai puțin adevărat și faptul că și pretențiile cresc proporțional cu veniturile. În timp, îți vei adapta nevoile la venituri. Oamenii
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
acopereau în totalitate cheltuielile. Pe deasupra, eram și optimist. Trăiam cu convingerea că totul va merge ca pe roate imediat ce voi începe să cîștig mai mult. Am ajuns curînd la concluzia că nu făceam altceva decît să mă amăgesc cu speranțe deșarte. Nimic nu se schimbă pînă cînd nu ne schimbăm noi înșine. Este o gravă eroare să ne imaginăm că devii automat bogat fără să-ți schimbi atitudinea. De fapt, tot ce faci este să eviți asumarea responsabilității. Este ca și cum ai
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
înota în bani în viitor?". În mintea ta, veniturile viitoare sînt un fel de soluții magice la problemele lăsate încă nerezolvate; tu chiar crezi că te vei îmbogăți gîndind astfel. Crede-mă, aceasta nu se va întîmpla niciodată. Sînt visuri deșarte. De fapt, poți să cîștigi și 28 000 de dolari pe lună, situația tot nu se va schimba cu nimic, asta ca să nu mai vorbesc și de imensele datorii pe care le vei contracta. Cum se explică totuși că ai
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
și reprezintă „o armată care na atacat încă“. Poate că, la un moment dat, îl vom vedea și pe Căpitanul acestei armate... Până una alta, există bloguri care militează pentru „Dan Puric Președinte!“. În Filocalia, Sfinții Părinți vorbeau despre „slava deșartă“, capcana în care cad unii credincioși care se cred prea credincioși. Astăzi, ne aflăm departe de aceste finețuri. Religioșii TV nu numai că se cred sfinți, profeți, unelte ale lui Dumnezeu, dar se bucură și de extraordinara putere pe care
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
a omului. Ambele transmit o mărturie de credință impresionantă despre originea ultimă a universului, pe care oamenii de știință nu pot să o confirme nici să o contrazică: la începutul tuturor lucrurilor este Dumnezeu. Din haos ("Pământul era inform și deșert") Dumnezeu creează lumea ordonată, toate elementele și creaturile. Ideea că lumea a fost creată "din nimic" apare mult mai târziu, în perioada elenistică. Această nu înseamnă că nimicul ar fi un fel de gaură neagră, precedentă sau contemporană lui Dumnezeu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Mâini de aur, Doamne, Tu mi-ai dăruit, Dar eu cu trufie Nu le-am socotit. Ochilor lumină Tu le-ai dat din plin, Să-mi fie privirea Că cerul senin, Dar cu nepăsare Eu i-am ațintit Spre lucruri deșarte Care m-au orbit. Mi-ai dat Tu o gură Că să Te slăvesc, Dar vorbe spurcate Eu cu ea vorbesc. În urechi sădit-ai Auzul deplin, Dar tot spre satana Eu mi le închin. Vezi, dar, Doamne Sfinte, Cât
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și diabolică invenție a unor indivizi ce aveau interes să se creadă acest lucru. Deci, americanii, treziți la realitate, vor reacționa fără întârziere, salvând Europa civilizată și ajutând-o să-și vindece cât mai rapid posibil rănile războiului. Ce iluzii deșarte! Ce vise naive! Aceleași care cu mai mult de un an în urmă, odată cu semnarea armistițiului de la 23 August 1944, le-am nutrit cu înverșunare, noi, toate popoarele din răsăritul Europei. Toți așteptam cu încredere și plini de speranță: "Venirea
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Rod în lume au să poarte, Toate bat la poarta vieții, Dar se scutur multe moarte. E ușor a scrie versuri Când nimic nu ai a spune, Înșirând cuvinte goale Ce din coadă au să sune.[...] Critici voi, cu flori deșarte, Care roade n-ați adus - E ușor a scrie versuri Când nimic nu ai de spus. Trebuie să amintim că prezența lui Eminescu la Junimea este semnalată și după ce s-a întors în Iași, venind de la tratamentul făcut în străinătate
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
pre viață călcând, o presupune Teatrul în general și traiul cu el, în special. Ce rămâne de fapt după moartea unui actor? Fotografii, cronici leșioase și inutile, legende mai mult sau mai puțin false ce se sleiesc în gerul oralității deșarte, cine-secvențe și fono-fragmente derutante, amintiri care împovărează cu dulceața lor fumegoasă sufletele celor ce le poartă, toate nefiind altceva decât camuflajul peticit al ABSENȚEI. După moartea unui actor nu rămâne decât absența lui de muritor. Și arar rămâne un anume
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de vișine Îndepărtarea codițelor și sâmburilor Fierberea fuctelor în apă și adaos de zahar 55 56 0,45 Gem de zmeura Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,2 0,1 Gem deșert (mere, prune) Îndepărtarea casei seminale și decojirea merelor Îndepărtarea sâmburilor la prune Mere: Tăiței, cuburi, bucăți Prune: Jumătăți Fierberea fructelor cu sirop de zahar 55 55 0,15 Gem asortar (mere, pere, gutui) Îndepărtarea casei seminale și decojire Tăiței Cuburi
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
revent 55 5 11 32 17 0,3 Gem de trandafiri 16 10 34 17 0,3 0,7 Gem de vișine 65 6 10 31 17 0,3 Gem de zmeura 65 6 11 32 17 0,1 Gem deșert (mere, prune) 60 prune 6 10 30 17 0,15 Gem asortat (mere, pere, gutui) 60 gutui 3 pere 3 12 30 17 0,15 98 Rețete de fabricație pentru jeleuri de fructe cu s.u.s de minim 61
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
riscant, dar unde-l poți găsi pe acela al liber-cugetătorilor, în care binecuvântările omului fără de Dumnezeu te-ar face să uiți blestemele unui Dumnezeu inuman? Mai că-ți vine să eviți din răsputeri acest pământ al catastrofelor și al speranțelor deșarte. Dar atunci, urmând aceeași logică, noi suntem cei care va trebui să ne deghizăm, căci, prin ceea ce e barbar pe acest pământ de înaltă civilizație, omul își demască propria-i barbarie, și vede în ea același lucru pe care-l
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
latină populară a cuvintelor aparent nelatine ale limbii române. Dintre toate limbile romanice, doar româna continuă latina populară constituită, cum am văzut, în spațiul italic, fapt care ar avea următoarele explicații: romanii au aflat la venirea în Dacia această țară deșartă de locuitori; în Dacia a venit mult mai multă populație romană decât în alte părți, „iar poporului celui premulțitu cu anevoie este a i se schimba limba”, aceasta cu toate că după ce au descălecat romanii în Dacia multe ginți barbare au trecut
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
La asta nici nu mă mai gândesc!), pot eventual să influențez sau să conving niște oameni, pot să ajut niște cauze, pot împinge lucrurile, fie și minimal numai, în direcția dorită de mine. N-am pretenții sau iluzii grandioase sau deșarte. Dar mă gândesc că fiecare strop ajută nițel, fiecare gram cântărește în balanță. A fi undeva în Europa de Est sau chiar de Vest mi s-ar părea o risipă, un act cinic de indiferență. Mi-aș declara, așa mi se pare
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pentru o reluare a „cercului vicios“: lăcomie a pântecelui, desfrânare, avariție, mânie, tristețe. Dacă totuși, prin strădanie proprie și ajutor ceresc, reușești să scapi de caruselul acestor șase patimi, e foarte probabil să fii confiscat de urmă toarele două: slava deșartă (îngâmfarea subsecventă unei reușite materiale sau spirituale) și mândria (trufia, orgoliul), adică sentimentul unei infinite îndreptățiri de sine, iubirea de sine nerușinată, disprețul față de tot ce nu e „eu“. Orgoliul ca treaptă supremă a răului individual poate fi, la rândul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
el un viciu: un fel de puritate retorică, afișată, urmărind să câștige aplauze și prozeliți. Angelismul face, în trup, paradă de destrupare. Eliberat de ispitele cărnii, el e devorat, când nu e pură stupiditate, de marile păcate ale spiritului: slava deșartă și mândria. Vicioase pot fi și asceza ostentativă, iubirea idolatră, blândețea ipocrită, smerenia demonstrativă, filantropia egolatră și risipitoare (prodigalitatea). VI. Alături de viciile care derivă din practicarea excesivă și inadecvată a virtuților, există și virtuți care se nasc din transfigurarea viciilor
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
secundar al tristeții, al proastei dispoziții. Incapabil să se deschidă generos spre ceilalți, sufletul se contractă, erodat de umori acre și de stupori crepusculare. Obsesia originalității și pasiunea nevrotică pentru tot ce e nou au de a face cu slava deșartă: sunt simptomele pretenției de a fi altfel, ale isteriei de a fi mereu „branșat“, „la zi“, „în pas cu veacul“. Acedia are și ea epifenomene neașteptate. Curiozitatea maladivă, de pildă, care caută informația ca pe un drog, ca pe un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
înșiși. Inca pacitatea de a-ți lua distanță față de tine, concentrarea maniacală pe interesul tău, pe marotele tale, pe dorin țele și obiectivele tale sfârșesc prin a te izola de comunitatea ta și de identitatea ta reală. E și „slavă deșartă“, și lipsă de umor, și simptom paranoic. Nu-ți poți găsi rostul adevărat dacă nu știi, din când în când măcar - și nu prea rar -, să uiți de tine. Proasta folosire a inteligenței Românii cred despre ei că sunt un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
celui de-al doilea război mondial. Cei mai mulți dintre ei fuseseră formați în tinerețe, încă înainte de război la Școlile Normale din Făgăraș și Sibiu. Acuma păstrau legătura între ei schimbând informații politice interne și externe în speranța, ce se va dovedi deșartă, că într-o zi tot vor veni americanii să pună lucrurile la punct pe aici pe unde, și cu sprijinul lor se stricaseră prea multe. Dar americanii, acei ce mai știau că existăm, ne uitaseră cu totul. Și nu-și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
plăcere conținutul. Îți mulțumesc pentru cuvintele de îmbărbătare pe care mi le adresezi și pentru străduința ce ai depus, spre a mă scoate din impasul în care mă găsesc cu lucrarea. Aș vrea să fii convins că nu o ambiție deșartă m-a îndemnat s-o încropesc. Nu dorința de a mă număra printre cercetătorii trecutului m-a făcut să scormonesc prin arhivele avute la îndemână, deși și această îndeletnicire este cât se poate de onorabilă, dar nu aceasta mi-a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Sf. Ioan Calabria și actualitatea Operei acestuia. În final am adăugat din proprie inițiativă și câteva rugăciuni și o litanie a Divinei Providențe spre folosul sufletesc al cititorilor interesați. Viața Sfântului Ioan Calabria, simplă și smerită, contrară vanității și apariției deșarte, ne vorbește despre o serie de inițiative profunde, bazate pe rugăciune și încredere în Dumnezeu, inițiative ce depășesc capacitatea contemporanilor încrezuți în rațiunea sau orgoliul lor mărunt. Adoptarea principiilor de viață și credință ale sfântului veronez pretindea o trăire profundă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]