1,932 matches
-
deceniile următoare. "Când răul ajunge la culme, când poporul despuiat cu totul nu mai are ce să dea, când misia fanarioților de zdrobire a rânduielilor vechi s-a împlinit, atunci un nou atlet, ce din veacuri se părea adormit, se deșteaptă și se arată în arenă", observa Bălcescu, atent la dialectica schimbărilor sociale. Disperarea i-a făcut pe români să recurgă uneori la "insurecție, acel drept legitim al popoarelor chinuite". Așa s-a întâmplat la 1821, așa a dorit Bălcescu să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ritmului dezvoltării etc. În toate direcțiile era de făcut enorm și totul întârzia fără termen "sinteza generală" acum "ștearsă de la ordinea zilei", dar evident necesară și visată ca posibilă de Maiorescu însuși. În această perspectivă, critica avea misiunea de "a deștepta tinerimea încă prea amorțită de pâcla trecutului și de a îmbărbăta spiritele spre lucrarea roditoare". Semne bune se și iviseră într-un domeniu sau altul, dar ceea ce se cuvenea făcut acum era o instrumentalizare cât mai deplină a ansamblului. Construcția
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
teme specifice, pe care le pune în legătură cu personaje românești care ajung pe acele meleaguri; cititorul se transformă în complicele personajelor romanelor favorite. Paul Alexandru Georgescu scrie: "Scriitorii români și-au dat seama că omul latino-american pare un uriaș care se deșteaptă și (...) se zbate să-și rupă lanțurile. Cu expresia lui Shelley, atât de îndrăgită de Alejo Carpentier: Prometheus unboundPrometeu descătușat"68. Tema dictaturii teroriste, cu puterea ei aberantă, este abordată de Al. Ivasiuc în Racul, unde sadismul inspirat de puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cuvântul este cea mai bună temperare a atmosferei; el ține loc de medicament, de foc, de sabie: dacă e nevoie de ars sau de tăiat, de el trebuie să ne servim; dacă el nu reușește, toate celelalte cad. Prin cuvânt deșteptăm un suflet adormit și potolim pe unul aprins; prin el retezăm ce e de prisos și împlinim ce lipsește; prin el împlinim toate celelalte câte desăvârșesc sănătatea sufletului<footnote Ibidem, IV, 3, în P. G., XLVIII, 665. footnote>. Sfântul Ioan
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
călătorie cosmică în lună alături de iubita sa, Maria, fiica spătarului Mesteacăn. Dan îndrăznește chiar, să se considere părintele universului, însuși Dumnezeuăoare fără să știu nu sunt eu însumi Dumne...-), fapt care îi aduce prăbușirea,întoarcerea la condiția telurică. După ce se deșteaptă din nou vede la fereastra casei de vizavi o fată ce corespunde celei din vis. Îi trimite o scrisoare în care își mărturisește pasiunea pentru ea, apoi se îmbolnăvește. Este îngrijit de tutorele Mariei , după care se căsătorește cu aceasta
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cuvântul este cea mai bună temperare a atmosferei; el ține loc de medicament, de foc, de sabie: dacă e nevoie de ars sau de tăiat, de el trebuie să ne servim; dacă el nu reușește, toate celelalte cad. Prin cuvânt deșteptăm un suflet adormit și potolim pe unul aprins; prin el retezăm ce e de prisos și împlinim ce lipsește; prin el împlinim toate celelalte câte desăvârșesc sănătatea sufletului<footnote Ibidem, IV, 3, în P. G., XLVIII, 665. footnote>. Sfântul Ioan
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
singurătăți, jurnal destinat parcă să fie citit în taină de câțiva oameni care să nu-l uite. Blecher a plătit, la al doilea volum, rapida victorie a celui dintâi. Prudențele critice, scepticismul care nu se lasă "epatat", blazarea s-au deșteptat cu întârziere, pentru a compensa excesul primelor entuziasme. Mi se pare cu totul școlăresc să comparăm Inimi cicatrizate cu Întâmplări în irealitatea imediată și să ne întrebăm care din cele două cărți e superioară celeilalte. Asemenea jocuri sunt fără adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Dimpotrivă, termenul "emotiv" include clar rădăcina "motiv" și implică sub formele "emoționat, emoționant" dinamismul activant, "mișcarea" (a fi mișcat) indicînd înfiorarea emotivă care ne pătrunde trupul, sufletul și spiritul. Fiorul acesta ne face să sesizăm adevărul esențial, căci emoția se deșteaptă în fața problemei vieții și morții, a misterului vieții și al morții. Numai omul poate dispersa emoția într-o multitudine de afectivități. Animalul nu trăiește decît în plan emotiv, căci spiritul este încarnat în el sub forma previziunii instinctive, care se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sînt simboluri ale vindecărilor psihice care implică meritul "facerii unei minuni". Prin cuvîntul și exemplul său, "Iisus îi vindecă "pe cei al căror suflet șchioapăta", oameni a căror privire interioară "era oarbă" sau a căror judecată "era surdă". El îi deșteaptă chiar și pe cei "cu moartea în suflet". La aceste "miracole" datorate forței cuvîntului sau a exemplului său capabil să învie elanul, se adaugă vindecări ale unor maladii psihosomatice datorate adesea cine nu știe acest lucru? sugestibilității psihologice și care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
-și dea seama de rătăcirile vieții lui trecute și ca această viziune nouă să fie atît de sinceră, încît să determine pe viitor acțiunile omului respectiv, dacă, salvat de la moarte, ar avea din nou posibilitatea să disperseze dorința esențială astfel deșteptată în dorințe multiple și exaltate. Cu alte cuvinte, condiția unei astfel de "învieri", rară, firește, dar posibilă în principiu, este ca această căință să nu se datoreze fricii de moarte, ci viziunii misterului revelat de amenințarea morții. 3) RESPONSABILITATEA ESENȚIALĂ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
viața obișnuită, nu neapărat în pagini de roman: "-N-oi fi pus gând rău urâtei aceleia care stă de vorbă cu Ladima? Șefule, te știam om de gust. Parcă m-ar fi stropit cineva cu o cană de apă ca să mă deștepte dintr-o reverie stupefiantă (...) Să fie într-adevăr urâtă?...(...) Nu era întâia oară când în fața mea se spunea că e urâtă."360 Frumusețea derivă din dragoste, din datele cu care te "înzestrează" cel care te iubește: " Ochii își schimbaseră culoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
aspru toate păcatele și pogorămintele, de jos și până sus, la Eutropiu și Eudoxia, dragostea sa pentru cei săraci, pentru adevăr și dreptate, i-au făcut mulți dușmani. Patriarhul Ioan n-a fost pe placul tuturor, și de aceea a deșteptat uneori invidia, gelozia și pofta de răzbunare ale unora, deoarece biciuia fără nici o cruțare răul, ori din ce parte ar fi venit. Eutropiu stăruise pentru aducerea Sfântului Ioan la scaunul patriarhal al Constantinopolului și-l ajutase în lucrările sale de
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
psihologice ”, „trebuie să ne arate cum se răsfrâng în sufletul poporului de jos diferite manifestațiuni ale vieții, cum simte și gândește el fie sub influența ideilor, credințelor, superstițiilor moștenite din trecut, fie sub aceea a impresiilor pe care i le deșteaptă împrejurările de fiecare zi” Literatura orală, după părerea lui, poate fi studiată fie în scopul stabilirii originii pieselor ei constitutive, filiațiunea dintre ele precum și evoluția lor în funcție de împrejurările de viață pe care le-au întâlnit, fie în scopul de a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
fața ei Întoarsă” Își găsește ca Într un speculum dublul chaucerian. De unde se poate concluziona că În cadrul imaginarului colectiv tehnicile și modalitățile de expresie converg către un același centru ordonator de sensuri și iconuri. Intre eminescianul ochi Închis afară dar deșteptat Înlăuntru și cugetul oglindă chaucerian puntea sintagmatică este realizată de mai vechea scolie biblică unde ni se relatează „Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a văzut.” Iov, 42, 5. Iată cum comentează cercetătoarea Annick
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
și oniric, Între social și fabulos). Numai În vis ființa se dezlipește de mundan pentru a putea zbura În sensibil, În noumenal, astfel Hyperion este desemnat ca “operator pneumatic” și totodată ca „modelator oniric” ... „iară ochiul Închis afară Înlăuntru se deșteaptă”. Citim aceste versuri În următoarea cheie : intruziunea eroului pe cale onirică pregătește apariția sa corporală. Puntea onirică este un element de persuasiune, de Întărirea legăturilor Între magician și fata de Împărat. În vis se șterg toate determinările iar fata de Împărat
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
și răpăitul ploii din Rugăciune către ploaie, creație ulterioare poeziei Ulicioara au aceeași funcție: Mireasma bun-a cerului / peste ierburi, / ploaie pe fruntea serii. Voce nuda, te-ascult: și inima scurmată-ncearcă trufandale dulci / de sunet și-alinare; / și mă deștepți, adolescent tăcut, / surprins de-o altă viață, emoția / unor învieri bruște (Rugăciune către ploaie, trad. MB).326 Odată interiorizat, glasul ancestral al picăturilor ce cad conturează amintirea trecutului. Quasimodo stabilește o corespondență între imaginea auditiva a ploii, străvechi simbol al
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
gene negre (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 101). În schimb, în hipotext, roz colorează un melanj de seninătate și bucurie ce depășește atmosfera idilei fericite și atinge lipsa cugetărilor și a dorințelor armonia deplină din decorul selenar-edenic. (h6c) Când ne deșteptam din somn, aurora celor doi sori, în haine roz (s.n.), culegea mărgăritarele de argint de prin grădinele noastre și, râzând cu glasul ei de ciocârlie, ni le arunca din poalele ei pe față [și în] patul nostru (Umbra mea Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
copaci în o grădină plăcută"16. Enunțând apoi binefacerile asigurate, prin înot și, mai cu seamă, prin "scăldătoarea rece", după modelul altor societăți și popoare, asupra sănătății obștii cetățenești, Mihalic de Hodocin sintetiza astfel: "Scăldătoarea rece spală trupul, curăță pielea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta, încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a sângelui și taie prisosul căldurei lui; întărește mușchii, desface umezelile închegate și înlesnește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bune, apoi atunce cheltuielile cercetărei munților înmiit se întorc statului din zeciuială și din alte venituri a<le> minelor. 4. Cel întâi lucru care poate îndămâna mineriile într-o țară înzăstrată cu munți metalici este ca duhul speculațiilor să se deștepte spre întreprinderea minelor și aceasta se va isprăvi mai sigur dacă s-ar cunoaște folosurile care se pot scoate din lucrarea minelor, precum urmează în privirea înflorirei și a altor ramuri de industrie. Se poate socoti ca o prințipie că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
civilizate. A arăta, în scurt, folosul numitei scăldători și a înotatului este țintirea acestor file. Lucrarea scăldătoarei răci Spre a înțălege mai bine folosul scăldătoarei răci, de neapărată trebuință este a cunoaște lucrarea ei. Scăldătoarea răce spală trupul, curăță pelea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a sângelui și taie prisosul căldurei lui; întărește mușchii; desface umezelile închegate și înlesnește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la furat în sat la noi Știți și matale, că doar v-a golit și cutia de la acatiste, chiar la slujba de Duminica Tomii. Da' instrumente d-astea televizioniste... Nu are încă căutare p'aci. Poate când s-o mai deștepta lumea. Dar acuma... A făcut careva un spirit de glumă și a plecat și a uitat să mai pună chestia aia înapoi. Se lasă cu scandal", gândi popa, înveselit. "ăștia a lui Soporan de câte ori se întâlnesc, fie că-i nuntă
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
mea) mai rar și tot mai rar și înmuind treptat formele și colorile închipuirilor... Gheorghe... Noaptea Paștelui... Talhar... Ieșii... O crâșmă în miezul târgului... O dugheană veselă, care merge bine... Sănătatea... Și ațipi...". Ochiul închis afară însă trebuie să se deștepte înlăuntru. Universul oniric, explorat cu atentă curiozitate de cel adormit, deschide priveliștea unui Iași febril, în mijlocul căruia își face loc un nebun evadat de la Golia. Înfățișarea acestuia este de o sălbăticie hiperbolizată. Văzându-se, inexplicabil, cu mâinile dezlegate de către jandarmi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și din cea a lui Poe. Deciziile pe care femeia trebuie să le ia nu-i lasă timp de reflecție; chiar și soluția comodă, aceea de a se pierde în desimea confortabil obscură a pădurii iese din calcul: "Păunaș se deșteptase și începuse să plângă și i se părea Agripinei că numai vuietul pârâului acoperea destul de bine țipetele lui". Simpla evadare din infernul din vale generează, în psihicul surescitat, impresii contradictorii, halucinații auditive: "în urechile Agripinei, se prigoneau mereu țipetele și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
află în jur, Sfinxul lui Paciurea este un simbol al replierii spre propria interioritate, chestionată în tăcere și solitudine. Această privire nu mai este ambiguizată sexual, ci deschide o cale inițiatică către un univers ideatic vast. Privirea sfinxului "înăuntru se deșteaptă", expresie a unei pure și indicibile interiorități. Sfinxul paciurian este intens spiritualizat, separat de forțele instinctului, atras de o forță ipsatorie. Petre Oprea sugera destul de riscat chiar o apropiere de David al lui Michelangelo, sesizând la rândul său semnificația simbolică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lumii orientale, în care ea deslușește un sens superior, descifrabil la nivelul liniei cu care Rodin prinde mișcarea. Da, cunoșteam și eu Baletul Regelui Siamului, adus la Paris pe timpul Expoziției Universale din anul 1900, și știam toată admirația ce el deșteptase în publicul amator. Nu puteam uita apariția exotică și impunătoare a cortegiului, înaintând încet parcă ar fi vrut să-ți intre în suflet, printre tufișurile din parcurile expoziției. Păreau un buchet de orhidee și magnolia, ce se mișcau în spațiu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]